Opinia, iulie 1926 (Anul 22, nr. 5726-5751)
1926-07-22 / nr. 5743
*"1***W6»*' ANUl XXÎI No. 5T43 ABONAMENTE Lei 600 . . pe un «ai , 320 . . . , 6 luni m 160 ... „ 3 luni ■J'OCo xaasm CEA MAI NOUA INVENŢIE AVERESCANA ÎNLĂTURAREA JUSTIŢIEI PENALE Ziarele aduc ştirea uluitoare că Justiţia (în speţă, parchetul Corpului II armată) a decis închiderea dosarului în afacerea Milcoveanu-Davila, întrucât incidentul „a fost violat pe cale pe duel“. Dacă faptul se adevereşte, înseamnă că instanţele noastre judiciare inventează proceduri şi dau cu mătura peste legi, chiar şi în cele mai importante cauze de ordine publică. Fostul prefect de Dolj, colonel Milcoveanu, a lovit cu pândire pe deputatul Davila în localul Camerei, pentru cuvinte exprimate de la tribuna Adunării. Actul colonelului Milcoveanu nu este însă o simplă lovire, ci un atentat la prerogativele reprezintanţilor naţiunii şi o ştirbire a prestigiului parlamentar. Pentru acest delict grav, legea prevede pedeapsa închisorii de la 3 la 5 ani Preşedintele Adunării a sezisat imediat justiţia. Dar aceasta a căutat din capul locului să tragă colţurile muşamalei. S’a obiectat întru’ntăi că parlamentul... nu-i parlament, fiindcă nu s’au terminat validările ! Se ştie însă că, prin Constituţie, un parlament are fiinţă de la data convocării (indiferent de validări), după cum chiar şi un parlament dizolvat poate avea fiinţăpentru chestiuni dintre cele mai importante în viaţa Statului (art. 79 Const.). A trebuit deci să se renunţe la obiecţia parlamentului... neparlament. Dar vedem că s’a ajuns la un sistem mult mai ciudat :i se atribue unui delict (duelul) puterea de a suspenda urmărirea penală! Duelul este un delict sancţionat de legea noastră, in genere însă legea este eludată în această materie. Foarte mulţi cavaleri medievali de-ai noştri se bat în duel, nesupăraţi de nimeni. Şi este o regulă a aşa zisului „cod al onoarei“ ca persoana care a folosit alte căi pentru a-şi apăra onoarea, să nu mai poată recurge la duel. Dar să inversezi situaţia şi să invoci duelul, pentru a suspenda mersul normal al justiţiei, înseamnă a proclama anarhia de sus în jos. Această procedură unică în analele justiţiei, duce în mod logic la înlăturarea legilor şi a organizării judiciare. In baza precedentului creat, un duel între hoţ şi păgubaş, sau duelul între un asasin şi ruda victimei, ar înlătura amestecul societăţii prin aparatul justiţiei. Şi astfel s’ar surpa însăşi temelia de organizare a societăţii civilizate. Nici o ilegalitate, nici un abuz, din câte se petrec zilnic, n’ajunsese tipul acestui ultim caz pe care l-a putut născoci ţara lui Hübsch sub regimul averesean ! C. R. Ghiulea Din toata lumea Un oraş fericit. — Orăşelul Saint-Helens din insula Wight (Anglia), e într’adevăr fericit. De mai mult timp a fost cu totul suprimat serviciul de poliţie din oraş, şi toată lumea este mulţumită. Nu se pomeneşte vre-un act de violenţă sau vre-o ilegalitate. Petrol. — In insula franceză Martinica (în apele Americei centrale) săpându-se o fîntînă, s’a dat de petrol la o adâncime de 70 metri. S’au î mcerit sondaje sistematice, 13-Incruc.:»!^-! de animale.— La Saint-Étenne (. ţa) s’au încrucişat cani cu vulpi, şi au ieşit nişte animale foarte drăguţe, dar cu urechi uriaşe. E un adevărat tip nou, cum n’a mai cunoscut pământul. * Construcţie nemţească pentru Franţa.— In şantierele din Hamburg s’a construit un doc plutitor, de 25.000 tone, care fusese comandat de portul francez Bordeaux. * I Otrăvire cu îngheţată. — In cartierul Poplar din Londra, peste 200 persoane s’au otrăvit cu îngheţată, de la o singură cofetărie. sa**- «*• tp ,«• * Sinucideri? fantastică. — Cetățeanul Ardiî din Lyon, în etate de 55 ani, tată a 3 copii, suferind de neurastenie, şi-a pus capăt zilelor. Nefericitul s’a sinucis într’un fel cu desăvârșire original, a făcut să-i explodeze în gură un cartuș de dinamită. Corpul i-a fost interalinente rupt în bucăți care au zburat până la 300 metri depărtare. ,Bioteca UiH VQ rsi, ‘Mâța g ^fiP A"" LUPTELE DIN MAROC Capitularea lui Abd-el-Krim n’a pus capăt războiului din Maroc. Unele triburi rifane continuă a lupta cu îndârjire, atât contra spaniolilor cât şi contra francezilor. Actualmente, francezii desfăşură o mare ofensivă la Taza. Rezistenţa rifană este foarte bine organizată, aşa că luptele sânt deosebit de sângeroase. Pentru a termina cu acest război prea lung, francezii au angajat in luptă o armată respectabilă, compusă din 40 batalioane de infanterie, numeroase escadrile de aviaţie, care de asalt etc. sub comanda mai multor generali. Se speră că de data aceasta operațiile militare vor fi definitiv sfârșite. VINDECAREA CANCERULUI ŞI TUBERCULOZEI O declaraţie oficială in camera engleză După o statistică oficială, cancerul a atins proporţii înspăimântătoare în Anglia. In anul trecut s’au înregistrat 50.000 de cazuri. Socotind populaţia de la vrâsta de 30 ani în sus, o persoană din şapte, murea de cancer. Ministrul englez al higienei a declarat în Camera comunelor ca metoda de vindecare sigură a cancerului este aproape descoperită, și în curând va fi pusă in aplicare în Anglia. Acelaş ministru a mai declarat că tuberculoza a devenit una din bolile care se pot lesne vindeca. ' ■ JJfe *y 2 LEI NUMĂRUL DF 22 KZUE T926 ANDNCIUK3 se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la INI Administraţia ziarului Iaşi —Str. Ch. Marzescu 17 ZIAR POLITIC COTIDIAN CONGRESUL POLIŢIŞTILOR Dacă pe lângă celelalte ştiinţe juridice s’a statornicit şi organizarea penitenciarelor cu toate chestiunile cari se leagă de ea, ca o ştiinţă, nu trebue să apară nimănui surprinzător că şi poliţia poate fi privită dintr'un punct de vedere ştiinţific. Descoperirea şi urmărirea infractorilor presupune şi cere un complex de cunoştinţe mai cu seamă astăzi când operaţiunile făcătorilor de rele se îndeplinesc cu ajutorul tuturor invenţiunilor. In marile centre ale lumii lupta între hoţi şi poliţişti se dă pe terenul inteligenţei unită cu o profundă cunoaştere a sufletului omenesc. Poliţistul francez, german englez sau american, este un om cultivat, civilizat şi abil; acolo cadrele poliţieneşti se recrutează din licenţiaţi ai universităţilor şi nu din drojdia cafenelelor. Astfel se explică necontestata valoare a comisarului de pe lângă polţia judiciară pariziană, Farang, ale cărui cercetări în afacerile cele mai complicate au fost totdeauna încoronate de succes şi este privit în întreaga Franţă ca unul din cei mai desăvârşit magistraţi. La Berlin va avea loc la un congres internaţional de poliţie urmat de o expoziţie , se vor discuta sistemele de instrumentare, tratamentul arestaţilor şi alte chestiuni în legătură cu profesia de poliţist şi se vor expune planşe, statistici şi obiecte sau aparate (cătuşe sistematice de pildă) necesare poliţistului. Nu ştim dacă de la noi va participa cineva la congres. Socotim însă că ar fi extrem de utilă vizitarea congresului de către poliţiştii noştri ; vor afla că înjurăturileşi bătaia sălbatică nu sânt absolut necesare pentru aflarea adevărului; că vinele de bou, frânghiile ude, ouăle răscoapte, acele înroşite înfipte sub unghii, sfărâmarea coastelor şi alte asemenea instrumente şi torturi nu fac parte din cadrul poliţismului modern. Desigur că dacă ar participa şi poliţia română la expoziţia din Berlin şi ar expune acolo instrumentele întrebuinţate la „cercetările îndeaproape“, pavilionul nostru ar fi cel mai vizitat, după cum dacă ar contribui cu statistica celor bătuţi şi maltrataţi în beciurile comisariatelor sau ale brigăzilor de siguranţă, am fi dat cel mai important material studiului poliţismului în statele balcanice. Se poate să nu plece nimeni la Berlin, se prea poate însă ca vreo două inspectori să obţină valuta forte necesară unui voiaj în Germania. Avem convingerea că nu vor învăţa nimic de la colegii, lor civilizaţi din congres, după cum niei Cernat care luase parte la congresul internaţional al penitenciarelor n’a învăţat nimic , întorcându-se de la Londra a prădat şi mai mult pe bieţii deţinuţi până când i-a ASPECTE Strada Lascar Catargi de astăzi, odinioară strada Română, număra pe vremuri numeroase clădiri vechi, ocupate de vechii ieşeni, unii dispăruţi de mult dintre noi. Pe când oamenii politici din Capitală făceau politică şi în alte oraşe, Lascar Catargi bătrânul moldovan, om politic al ţării şi fost şef de guvern, obişnuia să-şi pue candidatura în alegerile de deputaţi sau senatori, şi la Iaşi. Şi de câte ori venea în oraşul nostru, trăgea în gazdă la Leon Bogdan, care-şi avea casele sale frumoase în strada Lascar Catargi, foastă Română, astăzi proprietatea d-lui 1) Din partea doua care va apare J. Lewin. Parcă î l văd şi astăz apărând în balconul casei lui Leon Bogdan, mulţumind ieşenilor pentru concursul ce i Pan dat în una din alegerile de senator.in amintirea acestui bun moldovan, care în plia Cameră, ca şef de guvern, trântea scurt deodată cu moldoveneasca lui : —„aiasta nu se poate, oameni buni“, sau—„mai bine- hodinsivă decât să vorbiţi ce vorbiţi“, în amintirea fostului locotenent domnesc şi al întemeietorului partidului conservator, care a vizitat foarte des laşul, s’a dat foastei străzi Română, numele lui Foasta stradă Română era considerată pe vremuri ca cea mai liniştită şi retrasă stradă a laşilor noştri. Cum urcai, în partea stângă, erau foastele case Gherghel, cumpărate mai târziu de către preotul Possa. Aici a fost şi şcoala primară de sub direcţia d-nei Profira Giurcăneanu, mama d-nei Maria S. Zăhărescu. Mai târziu a fost și institutul Rang, iar ceva stat în susul străzii, tot în casele Possa, multă vreme a fost institutul Schenk. In locul actualelor case ale d-lui dr. Possa, erau mai demult nişte case mici locuite de către fostul perceptor tesinschi. Mai sus, veneau vechie case clădite de către preotul Andrei Panuş. Eram copii, când întâlnind pe stradă pe părintele Panuş, ne ţineam de dânsul, atât ne impresiona pe atunci omul acela înalt, bătrân şi totuşi voinic şi având ceva orginal în întreaga sa făptură, au fost vândute mai In Iașul de altă dată 1) De-alungul străzii Română , de Rudolf Suţu Felul cum funcţionează Şcoala şi rezultatele examenelor de bacalaureat in legătură cu discuţiile în chestia bacalaureatului, un funcţionar ceferist din Huşi ne trimite o interesantă scrisoare din care extragem . E adevărat că sunt unele eleve care se ţin de baluri şi de modă, nemai având timp să înveţe şi carte. Dar sunt şi copile sărace, care se mulţumesc cu un şorţ şi cu o pereche de ghete scâlciate, voind cu tot dinadinsul să înveţe. Dar, din nefericire, tocmai şcoala nu le oferă condiţiile prielnice. Pot cita un caz de la liceul „Elena Doamna“ din Huşi, unde am copile la învăţătură. In cursul anului expirat, la catedra de limba română din cl. VIII, profesorii s’au schimbat de 7 ori : 1) d. Buşilă, 2) d. Racoviţă, 3) d. Vasiliu, 4) iarăşi d. Racoviţă, 5) d. Sălceanu, 6) iarăşi d. Vasiliu 7) şi abia la urmă d. C. Holban, profesorul titular. Fiecare profesor venea cu metoda lui, şi rezultatul e că elevele îşi pierd orientarea. Când s’a prezintat profesorul titular, a constatat că aşamiei s’a învăţat româna încât a fost nevoe de ore suplimentare, doar-doar s’a drege ceva... La catedra de limba latină a funcţionat un profesor care mai bine de 10 ani fusese funcţionar la prfime de unde ieşise la pensie. Imi închipui că acest profesor nu mai avea destulă abilitate didactică. Cel puţin, aceasta a fost părerea inspectorului Paul Constantinescu din Bârlad... La unele obiecte de studiu sânt suplinitori nelicenţiaţi. In asemenea împrejurări, din 5 absolvente prezintate la bacalaureat, abia au trecut două ! Ce mai pot face părinţii ? ! Celor săraci nu le dă mâna să-şi mai prepare copiii în particular. Şcoala trebue să-şi îndeplinească misiunea pentru care este creiată. Ministrul instrucţiei publice are datoria să vegheze atent la funcţionarea normală şi serioasă a învăţământului. Prelungirea declaraţiilor pentru depozitarii de spirtoase Ministerul de finanţe a prelungit termenul pentru depunerea declaraţiunilor de băuturi alcoolice (spirt, ţuică, rachiuri ,etc.) aflate în depozit, până în seara zilei de 23 iulie, venit rândul să experimenteze pe cont propriu regimul penitenciar pe care n’a vrut să-l modifice pentru că nu avea pregătirea să facă parte dintre civilizații membrii ai congresului din Londra... G. SPINA •O. Herriot, noul prim -ministru francez, ieșind de la Elizeu Femeia duelistă Un sport nou.— Ce urmări întrevăd moraliştii Rând pe rând, sexul frumos câştigă toate brevetele de viribilitate: costumul strict, părul scurtat, ţigara, smokingul, bastonul şi permisul de şofeur. Acum e vorba să i se mai dea o jucărie, care părea că rămâne un apanaj exclusiv bărbătesc: spada. In occidentul Europei si in America, femeile au inceput să frecventeze cu mare râvnă sălile de arme. Nu mai sunt spadasini, dar in schimb se formează strălucite echipe de mânuitoare a floretei, spadei şi chiar a săbiei. Ca să fie complect transformată, femeia ar avea nevoe numai de o pereche de mustăţi sub nas. Dar să nu disperăm , poate cu timpul, având în vedere anumite legi biologice, poate vom vedea şi această ultimă cucerire a feminismului.* Revistele speciale de scrimă salută intrarea femeilor în arenă şi văd deschizându-se pentru maiştrii de scrimă perspective fericite şi câştiguri apreciabile. Se observă că femeile nu se specializează in jocul elegant şi convenţional al floretei. Ele preferă spada. Această armă e mânuită cu voluptatate de Eva modernă. Profesionişti explică această anomalie ciudată. Ei cred că in asaltul cu spada, se cer calităţi pe care femeia le are în cel mai mare grad: viclenie, prudenţă şi sânge rece. Femeia înarmată cu o spadă simte o satisfacţie particulară să neutralizeze prin calităţile ei de fineţe, zdrobitoarea putere fizică a eternului său duşman. Din nenorocire femeile nu sunt destul de perseverente. Eie se satură degrabă de sforţăriie pe care i le cere scrima. Plăcerile pe care le găseşte într’însa se epuisează repede. Poate cauza e lipsa unui costum special, care să pună sportul scrimei între cele mai rafinate elegante. In ziua, când marii croitori se vor uni cu maiştrii de arme, avântul sportiv al frumoaselor cortiste nu va mai seca.* Toate cele de mai r .s, promit să aducă o schimbare destul de interesantă în moravuri, în raporturile sociale și în timonăzile literare. Duelurile între femei poate vor eşi din dormniul reprezentaţiilor de revistă, pentru a intra în practica curentă. De altfel în momentul când se fac sforţări de a înlătura acest obiceiu la bărbaţi, este natural ca femeile să simtă o ispită irezistibilă de a gusta din acest fruct oprit. „Garsoanele“ vor ieşi mâne pe teren pentru a-şi disputa un logodnic timid sau a-şi răzbuna onoarea străpungând o rivală îndrăzneaţă. Legilecologice ne duc la această inversare a rolurilor. Lupta ancestrală între bărbaţi pentru cucerirea soţiei, nu mai are raţiuni de a exista, acum când sunt prea multe femei pe pământ, pentru prea puţini soţi. Şi se vor găsi destui moralişti care să ne dovedească, că această evoluţie va avea excelente rezultate morale şi că femeia, practicând duelul, îşi va forma un sentiment mai înalt al onoarei şi va renunţa să se servească în lupta zilnică de armele jerfide şi de obiceiul trădării care-i dăduse până acum atâtea victorii periculoase, târziu d-rului Russo juniorului „Papa Russ“ cum i se spunea de către colegii săi medici şi studenţii de la medicină. Alături erau casele clădite de către fostul consilier de cute Meleghi şi moştenite de către d-nei dr. Hurmuzescu, apoi trecute d nei maior Văleanu, iar astă-., aparţinând d-lui Wachtel. Urmau : casele Trim dii, foaste ale unei d-ne Carp ; Iusele Cervinov, donate epitropiei casei Sf. Spiridon, de la care le-a cumpărat d-ra dr. Macarovici, astăzi fiind proprietatea d-lui inginer Hurmuzescu , casele foaste a Anicăi Borș, apoi ...........■" - ■ ...... (Continuarea in pag. IV-a)