Opinia, noiembrie 1928 (Anul 24, nr. 6439-6463)
1928-11-25 / nr. 6460
A . Cel de al doilea partid de guvernământ Ne aflăm, fără îndoială, la o importantă răspântie a vieţii noastre politice. De felul în care noul guvern va şti să se achite de obligaţiunile pe care şi le-a luat, în timpul celor zece ani de opozţie, se leagă întreaga structură viitoare a vieţii politice româneşti. Raţiunea nu joacă, fireşte, decât un rol cu totul neînsemnat în manifestările acestei vieţi. Forţele colective caracteristice evoluţiunei democratice, care cele de mai multe ori predomină viaţa publică a popoarelor, sunt oarbe şi neastâmpărate. Aceste forţe sunt mai ales greu de stăpânit, la popoarele cărora le lipseşte acea solidă experienţă pe care o procură un lung trecut de libertăţi cetăţeneşti,o experienţă care limtează oscilaţiunile manifestării poftelor şi a dorinţei maselor. La popoarele lipsite de tradiţie politică, oscilaţiunile acestor manifestaţii nu ating uneoi însemnate amplitudini. La aceste popoare, formulele magice ca : ,,legalitate", „cinstită administraţie", „oameni noi în conducere" etc. rezumă suprema cuminţenie în conducerea ţării. La astfel de popoare, votul reflecteaza nu opinia, ci nemulţumirea alegătorului , iar conducerea o au nu elitele intelectuale şi morale, ci agenţii electorali, politicianii timpurilor de faţă. La aceste popoare coexistenţa unei imunităţi de grupări politice, gata a se întrece în promisiuni, pentru a capta voturile alegătorilor, constitue o adevărată fază critică a vieţii lor. Închegarea a două mari partide politice, care să alterneze la conducerea ţării, rămâne din această cauză pentru aceste popoare singura soluţie capabilă a nu ascunde mulţimei adevăratul ei interes.* Fără a avea pretenţia de a ceti în cartea destinului, putem totuşi afirma de pe acum, că actuala guvernare naţional-ţărănistă nu va duce la o lămurire a situaţiunei noastre politice, din acest punct de vedere. Decepţie, pe care o va aduce acastă guvernare, în rândurile ceor ce au aşteptat de la guvernul d-lui Maniu suprema lecuire a tuturor suferinţelor, nu numai din cauza imposibilităţii în care se va găsi acest guvern de a soluţiona gravele probleme al guvernării de astăzi, dar şi din cauza conflictului care se intervede clar de pe acum că va izbucni între cele două mentalităţi, care stăpânesc partidul d-lui Alaniu : acea ţărănistă şi acea specfică ardeleano-takistă,— nu va fi de sigur de natură a îndrepta masele electorale înspre două partide puternice . Decepţia guvernărei naţional-ţărăniste va ţine trează încă multă vreme în mintea mulţimei, iluzia că salvarea va veni tot de la acei ce n'au guvernat niciodată. Diferitele grupări politice, actuale sau viitoare, vor continua a exista şi încrederea maselor se va îndrepta către acele grupări care vor şti să închidă într o formulă suficient de simbolică pentru a satisface misticismul inerent firei simpliste a săteanulului nostru, întregul lor crez politic. Jurămintele pe steaguri şi pe cruci vor ajunge să joace în viitor un important rol în viaţa noastră politică. Ele nu vor decărea şi se poate întâmpla că tocmai acele minorităţi, care au avut mai mult de suferit de pe urma acestor jurăminte, să aibă i se căi cele dintăi, de încredeea pe care unele pături ar vrea să o acorde astăzi guvernului vlanu. M. A. BADARBU vcu Zi AK PO uric COTIDIAN nnnmicA zs hoefibrien^ lb AHUNOIURI ■e primesc la toate Agenţiile de Publicitate ai la Administraţia ilarului taţi—Btr. Ch. Maraeaou 17 1 an de la moartea lui Ion I. C. Bratianu S’a împlinit un an dela moartea marelui barbat de stat Ion I. C. Bratianu. Pentru faptele Iul nationale, (ara li va păstra o amintire veșnică. ^ AsFzî, în toate* orașele Românei se oficiază servicii religioase pentru odihna sufletului marelui colaborator al Regelui Ferdinand. ASPECTE Jos legea Mîrzescu ! Un comunicat al Comisiei locale a sindcatelor potestează împotriva unui abuz poliţienesc : s’a confiscat mnifestul muncitorilor de la R. M. S. prin care cereau îmbunătăţirea soartei lor şi se plângeau de unele nedeptăţi. Nu ştim cine e autorul confscării, dar aşteptăm ca prefectura poliţiei ieşene să revie neintîrziat asupra acestei măsuri samavolnice şi să sancţioneze drastic pe funcţionarul care a păstrat încă apucăturile şi mentalitatea de sub regimul arbitrarului şi laşităţii liberale. Muncitorimea a suferit întotdeauna din partea olgarhiei şi este o datorie primă a guvernului actual, care afirmă că este al democraţiei, să nu tolereze continuarea practicelor de altădată pe care membrii chiar şi guvernului le-au experimentat adesea personal cînd erau o opoziţie. Dar, cu acest prilej, e locul să facem o cerere dreaptă : să se abroge legea Mârzescu zisă pentru reprimarea unor infracţiuni la ordinea publică ; liberalii cari au urmărit întotdeaua cu ură şi înverşunare muncitorimea, la un moment dat au găsit de cuviinţă să complecteze codul penal cu o lege scelerată făcută numai contra clasei muncitoare şi apl cată îndeobşte numai ei. Această lege nu poate rămîne în vioare ,• codul penal are suficiente sancţiuni pentru orice delict, el garantează cu prisosinţă posibilitatea de menţinere a ordinei în stat, ca să mai fie nevoe de legea Mârzescu elaborată intenţionat în scopu de a persecuta muncitorimea. Desigur că poliţistul care a confiscat manifestul lucrătorilor de la R.M.S., a făcut acest gest bazat pe textul legei Mîrzescu ; ori, această lege contrazice în mod flagrant dipoziţiile Constituţiei, ea conţinînd o lungă serie de atentate la libertatea individual, a scrisului, a dreptului de întrunire, toate garantate de pactul nostru fundamental. Legea Mârzescu este copiată după leghe infame ale regimului fascist, ea este o lege de măsuri excepţionale care trebuia suprimată odată cu cenzura şi stara de asediu, printre cele dintii acte ale parlamentului, trebue să fie abrogarea acestei legi ticăloase care a dat posibilitate organelor poliţieneşti să suprime orce revendicare a proletariatului, să înăbuşe orice manifestare a democraţiei. Actul poliţistului care a confiscat manifestul muncitorilor de la R. M. S.,—a doua zi după desfiinţarea stărei de asediu şi a cenzurei—dovedeşte că au rămas încă multe lacue în normalizarea vieţii noastre publice ; una din marile scune poate fi îndepărtată prin abrogarea Iogei scelerate a răposatui Mârzescu. Așteptăm un răspuns autorizat la această cerere justificată. G. SPINA Din toată lumea ! Pe stradă, în costumul lui Adam.— Un caz nostim s’a întâmplat de curând la Viena. Făcând baie, un detectiv a zărit în apă pe un cunoscut pungaş Anron Czuder, urmărit de mult timp de poliţia austriacă. Detecivul a încercat să dea alarma. Dar banditul a sărit de apă şi a început să fugă pa străzi la costumul sumar al strămoşului biblic. Poliţistul, în acelaş costum simplist, sa dat după pungaş. Lumea de pe stradă credea că sunt doi nebuni arataţi din ospiciu. Femeile ruşinate se refugiau în localuri, crezând că e vorba de vreo dramă conjugală, soţul urmurîndu-l pe amant. Dar la sfârșit, lucrurile s’au lămurit. Detctivul l-a prins pe pungașul Czuder; înschimb însă a pumit o pedeapsă morală, fiindcă s’a dovedit nedibaei, provând un spectacol public împotriva bunelor moravuri. * Moda maaculină.—Cizmarii din America au lansat pentru bărbaţi moda pantofului colorat a fel cu haina. Astfel la o haină verde, bărbaţii poartă ghete verzi. Şi sclavii modei se supun cu plăcere... Bacteria frigurilor galbene.-r-Din Brii , se anunţa că pporeaorul dr. Kiczynski a descoperit microbul frigurilor galbne. Profesorul, fiind el însuşi bolnav în ultimul timp de friguri, putut cerceta cauzele maladei cu meticulozitate şi atenţie. Astfel doctoru Kuczynsk arată că microbul frigurilor grdbene este o bacterie, care deabea urmeazâ a fi studiată in amănunţime. ♦ Fecioară la 84...ani. — La Brroa (Congo belgun) a murit de curând o femeie îa vrasă de 84 ani. Moartea părând suspectă, autoritățile belgiene au ordonat autopsia. Cu acest prilej s’a constatat că bătrâna Elise Fretick era fecioară. Un miracol al secolului nostru. * Pentru libertatea fumatauii. — La Paris a avut loc un congres organzat deLiga pentru apărarea fumătorilor“. S’a discutat In special despre libertatea fumatului in salite de spectacol. Antrepenorii de cinemagrafe au cerut cu energe să se respecte obiceiul de a fuma ber in sală, căci altfel esenda cinematografelor se reduce a jumătate. intr'adevăr, omul pătime de ttun, cu greu se poate lipsi de țigară într’un ceas de spectaco 99OPINIAr er artistica Cum ajungi scriitor... Ai citit câteva ziare străne, ai consultat câteva cărţi franceze şi nu ştii cum, simţi apci pulsând în tine un neînfrânat talent de scriitor ! Te aşezi deci la masa de scris şi începi un mare articol, fără si ştii ce va conţie şi cum se va sfârşi. E suficient doar să scri că ea ne afirma aşa, Tolstoi credea aşa, Shakespeare gândi cutare şi La Rochefoucauld spunea cutare (sânt muite cărţi cu maximele autorilor cei bun, de mare folos în acel scop). Odată articolul apărut într’o publicaţie, cititorii rămân extaziaţi de cutiura ta. Astfel prinzi curaj şi tipăreşti imediat un volum, din care bineînţeles nu trebuie să lipsească la sfârşit o vastă bibliogafe. Apoi cerşeşti recenzii pe la toţi cronicarii ziarelor, te lansezi repede şi te crezi un scriitor însemnat al timpului. Prin politică şi fuste poţi fi chiar numit profesor universitar, priviti lumea de sus, dai sfaturi s dire,Lve tuturora. Intr’un cuvânt ai aiues o personalitate. b. (Continuarea In pag. IV-a) FAPTE Enescu în Polonia. Maestrul George Enescu a dat zilele trecute câteva concerte în Polos, la oraşele Varşovia, Cracovia şi Posnan. Marele violonist remin a fascinat publicul polonez. Zarde de acolo îi consacră coloane Întregi cu articole extrem de elogioase semnate de personalități din lumea muzicală. Actualităţi politice Iarăşi carlismul La clubul liberal din Piteşti, d. Vintilă Brătianu a făcut un expozeu politic. Intre altele, d. Brătianu a trei să constate că partidul naţonal-ţ rănesc a rămas un „echivoc'' în chestia constituţională, fiindcă n’a înfierat ultima aventură a exprinţului Carol. Din această pricină, d. V. Brătianu crede că şefii naţional ţârăuşti pătrează încă legrie cu fostul prinţ, şi de„eia pardul liberal trebue să stea strajă ca să apere ordiea dinastică stabilită. Noi credem că tema dlu Vintilă Brătianu este cel puţin prematură. Numai după ce vor că ea in opozie şi vor posti un timp mai lunguşor, naţionalţărănişi se vor gîndi la ceva carlism. Se ştie că partidele noastre sînt , revolţonare" numai n opoziţie. Te pomeneşti că înşişi liberalii ar deveni caiişti, dacă s'ar prelungi prea mult actuala guvrnare a d-lui Maniu. Durata guvernării Tot la Pitşti. d. Vintilă Brătianu şi-a exprimat îndoiala dacă guvernul Maniu va trăi pînă la Paşti. Chiar atât de puţin ? Nu i posibil. Trebue să treacă macar serbările alipirei Ardealului care vor avea loc abia la 10 Mai.. .. Pâigărirea Bisericii 1. P. S.S. Mtropolitul Pimea Odată cu febra electorală, a cuprins pa unii buni creştin, dar şi mai buni şi fără scrupule politician), o dragoste subtă , suspectă pentru Biserică. Pornesc în propagandă electorală. Nimic de zs. E dreptul lor, mai ales că prop gândi e li eră. Dar, vedeţi, libertatea aceasta trebuie să fie condusă şi de puţin bun simţ. In-şi citesc că au hotărât fruntaşii politici să nu se atingă de Şcoală. Admirabil, în unele jad ţe insă, priv.tra cari se numără şi jud. Făli cent, aces bun simţ Ie-a lipsit totdeauna unor politiciani. Ei se slujesc de Biserică pentru propaganda lor. Ţin predici. Ştiu că în Biserica ortodoxă numai preotul are dreptul să ţină predici. E lăudabil când şi cărturarii o fac, dar e profund reprobabil când o fac în timpul şi cu prilejul campaniei electorale şi numai atunci. Ce să mai creadă ţaranul despre Biserică, predică şi preot ? Şi înalţii Chiriarhi se mai miră de răspândirea sectelor ? Şi se mai plâng ? Să intervină şi să interzică I. P. S. S. Mitropolitul ţintea orcărei predici in Bserică In timpul campaniei electorale. Măcar atâta să nu mai pângărească învechţii politiciani 1 Prof- Virgil Tempeanu Fălticeni Pentru Centenarul lui Schubert Pelerinajul la monumentul din Viena al marelui muzician Fr. Schubert cu prilejul împlinirii a o sută ani de la moare (18 Noembre 1828). CRONICA DRAMATICA de Wratislavius (Continuarea in part. IV-a) Sala Elisabeta: Jaiul Teatrului de Artă din Moscova „Sărăcia nu-i ruşine" (Ostrowski) „Cadavrul viu“ (Tolstoi) „Azilul de noapte“ (Gorki) In colindarea ce-o face de o bucata de vreme Ansamblul Teatrului de Artă din Moscova, arifi ţăriie Europei, unde fără excepţia a înregistrat mari şi neobişnuite succese, în această colindare a intrat şi ţara noastră. Cum de-au putut obţine bolşevicii, aceştia permisiunea va călca hotarul României,lari înainte de-a fi fost reluate... relaţiile diplomatice, rămâne pentru noi o enigmă, pe care francamente vorbind deci nu ne batem capul s’o dezlegăm. Cel mult, să mulţumim de aci „puternicilor* care îngădu nd artiştilor delaTeatrul de Artă din Moscova" să vină în ară la noi, ne-au oferit şi nouă prii jul de a ne îmbogăţi sufletul cu o colecţiune de impresiuni artistice da cea mai rară calitate. Pentru aceasta acordăm toată gratitudinea aceluiasau acel oraş care ar fi putut să puie bţe în roate grupului de actori veniţi cu dăsagh plini dene mai văzut“. Am subliniat cuvântul, deşi este vorba de piese cunoscute , răscunoscute. Da pildă: «Azilul de noapte“. Cine nu l’a văzut, reprezentat pe scena noastr‘ ? Şi cine n’a văzut Cadavrul viu", pe care afară de Manolescu l’a mai prezentat şi orricui, neîntrecutul Moissi. Deci —cum am spus, lucrări foarte cunoscute. Atunci, cum rămâne cu afirmaţia de „nemai văzut“ ? Aici este marea taină şi aici abi începem să ne apropiem de arta oaspeţilor, care au stat trei zile în mijlocul nostru. Mai întâi, o remarcă: in ultimii ani, în perioada de după război, literatura rusă a căpătat predominanţa în toată lumea. Un fel de compensaţie pentru destrămarea complectă şi continua frământare ce dăinueşte încă în împărăţia vecină. 9 Literatura dramatică rusă, ocupă un mare loc în repertorul tuturor teatrelor de calitate. Unele din aceste teatre au înscrise multe lucrări de valoare » înainte de premieră Cyrano de BergeracŞi Câteva amănunte asupra piesei. — O întâmplare a lui Rostand.— Ce ne spune interpretul principal. Pentru Luni 26 Noem, scana noastră ieşană pregăteşte premiera piesei „Cyrano de Bergerac“ ce de câţiva ani e înscrisă în repertoriul teatrului şi din lipsă de fonduri nu s’a putut juca încă. Pe lângă cheltuelila ce necesită montarea, presa mai are nevoie de extrem de multe repetiţii, pentru a putea fi pusă la punct. Numai printr’o muncă încordată, artiştii noştri au reuşit ca în minimum de timp sa realizeze un spectacol, ce se speracă va face cinste scenei noastre. Piesa e atât de cunoscută publicului, încât e de prisos de a mai vorbi despre ea. Ne vom mărgini doar să dăm câteva amănunte, ce vor interesa pe cetitori.* Piesa s'a jucat pentru întâia oară in 1897 la Teatru Porte Saint Martin, din capitala Franţei. A fost cel mai mare succes ca l’a cunoscut Parisul. La premieră însuşi Rostand s'a îmbrăcat şi a condus figuraţia. Când s’a aflat acest lucru, a fost o adevărată senzaţe. In 1912, piesa s’a reluat cu Le Bargy, dar a fost o cădere atât de mare pentru secietarul comediei Franceze încât a fost elit să piece pentru un lung turneu în America. La noi în ţară a fost jucată pentru întâia dată de către un ansamblu francez sub conducerea artistului D’Aragon. Inaime de război. Direcţia Teatrului din Bucureşti a instituit un premiu pentru cea mai bună traducere a piesei „Cyrano“. Natural că acel care a tradus, „Martira“ şi „Prinţesa ’ndepărtată“, era indicat sa de câştigătorul premiului. După o muncă încordată de ani, poetul M. Codreanu, a îmbogăţit literatura noastră cu măiastră traducere a lui „Cyrano“. De vorbă cu interpretul principal) —„Luni seara îmi voiu împlini visul...— ne spune d. A. Ghițescu.— Visul în regei mele cariere artistice. Da și așa ani de zile port acest rol în sufletul meu... L’am plimbat pretutindeni. Am văzut piesa la Paris. Am asistat la mai multe spectacole, să-mi pot lua note. E cel mai amplu rol. N’are margini şi oferă unui artist cel mai va t câmp ••• E rolul ce n'admite o linie mijlocie. Ori tej înaţi, ori cazi... Iţi închipui emoţia ti s-o am... © Pa lângă că voia interpreta rolul principal, Direcţia mi-am credinţat şi direcţia da scenă. f Actorii noştri n’au ajuns pa' tru enorma distribute, așa ci (Continuare in pag. IV-?..