Opinia, iulie 1936 (Anul 32, nr. 8767-8793)

1936-07-22 / nr. 8785

4 4 ANUL XXXII No. 8785 ABONAMENTE Lei 350 160 90 * 2 1000 5 r. » * » i I j S ilf •'si • • • w » Instituții publice pe un an : 6 luni 3 ATELIERELE TIPOGRAFICE IASI, STR. LAPUSNEANU 37 ( Redacția 391 Telefoane | Administrația 394 ( Serviciul de noapte 36) Ziar popular cotidian * 14 Iulie la Paris Anul acesta ziua de 14 Iulie, sărbătoarea naţională a Franţei, a fost sărbătorită la Paris cu deosebit fast. Clişeile noastre reprezintă două aspecte ale acestei solemnităţi. Sus: Defilarea unei unităţi de tankuri. Jos : Membrii guvernului, în frunte cu d. Leon Blum, răspunzând mulțimei, cu salutul „Frontului popular*. ✓ Contentar pe marsmnee tulburărilor disper abile sa Învăţăm din cele ce se întâmplă la altă parte. Şi mai ales e bine să fim atenţi la cele ce se întâmplă. In Spania se desfăşoară un mare proces istoric. După peripeţii îndelungi ş dureroase pentru poporul Spaniol, acum 3 luni Spania a căpătat in urma unei alegeri patronate de un guvern de dreapta un guvern de Front Popular sprijinit de o majoritate masivă. Elementele de dreapta sau lăsat târâte de vâltoarea unei campanii acerbe in contra acestui guvern. Campanie care a degenerat un război civil. E caracteristic că cele mai naţionaliste elemente au organizat lovitura de stat recurgând la elementele din „legiunea străină". „Legiunea străină" noi o cunoaştem din filmele de aventuri, compusă din soldaţi şi ofiţeri de toate naţionalităţile, —disperaţi dornici de aventuri ce se oferă trupelor coloniale. Lipsa de scrupule şi cruzimile lor au ajuns proverbiale. Acestea sunt elementele chemate de către Ch Robes şi generalul Franco sa facă ordine în Spania. Am crezut necesar să subliniem această caracteristic a crizei spaniole, întrucât —dacă prin imposibil—insurecţia ar reuşi, putem prevedea de pe acum o reacţiune contra democraţiei spaniole care va lăsa la umbră, pe aceia de acum doi ani, când au căzut in lupte peste 30.000 de muncitori şi ţărani. Dacă însă, guvernul rămine stăpân pe situaţie se prevede lichdarea oricărui sâmbure de opoziţie însurecţional pe dreapta, întrucât acei ce vor dicta vor fi extremiştii de stânga, şi întrucât moderaţii democraţi vor avea ocazia să-şi spele mâinile cu nemuritoarea frază: * „Tu L*as voala Georges Danain... LAMAR Colonia de la Strand Datoria ministerului sănătăţii Când d. dr. Cădere, medicul şef al Municipiului este lăsat in pace de scarlatină şi de „tifoidă" îşi duce toată preocuparea la cei mici. In cadrul „Ştrandului", a organizat d-sa o colonie pentru băeţi şi fete : 50 fete seria o lună şi 50 de băeţi serial-a. Copii au la Strand un pavilion deschis pentru intemperiile eventuale precum ş pentru odihna de după masă. Copii au plaja lor, unde se soresc in voie, se stingherind pe nimeni. Masa o iau la umbra sălciilor ce-şi scoboară crengile până pe mesele lor. Am văzut şi eu cum sunt hrăniţi aceşti colonişti din cea mai apropiată colonie : curat, substanţial şi abundent. Coloniştii numai după două săptămâni, sunt coloraţi la faţă, vioi, disciplinaţi. La fiecare prânz întâmpină aceşti micuţi pe binefăcătorul lor cu urarea din toată inima. „Sănătate"! Dacă Ministerul sănătăţii ar fi mai efectiv al sănătăţii, atunci Do rul Cădere ar fi pus situaţia de a îngriji pe toţi copiii debili şi necăjiţi ai Iaşului. . ... Dar aşa Ch. Reclamă americană Orice sar spune, dar americanii sunt daţi dracului cind e vorba de reclamă! „ Societatea „Standard Oi. Company“ din New York, anstalat de curând cea mai mare reclamă luminoasă de pe glob. O făclie uriaşă, malta de 100 metri. Textul acestei gigantice reclame e format din litere înalte de 6 metri, cu o greutate de 80 de tone, iar cadrul pe care sunt toate, cântărește 120 tone. eîncep conferinţele ministeriale Când sa luat iniţiativa conferinţelor ministeriale, organizate in diferite oraşe ale ţării, n'a fost om care să nu vadă în aceasta un pas spre descentralizare, spre o cercetare mai amănunţită a nevoilor ţării. Nu s-a gândit nimeni că aceste conferinţe ministeriale nu vor fi decât un prilej ca guvernul să se plimbe sau ca primul ministru să facă declaraţii politice. Nevoile oraşelor respective rămâneau să se discute şi re..eive, la gară înainte de plecare. Mi se pare că şi la Iaş au avut o asemenea conferinţă ministerială. Cine ar putea spune ce*a âştigat oraşul nostru de pe urma acestui eveniment ? Doar gazetele fiindcă au avut materie şi fotografii cari au scos instantanee. Aşa că, primele conferinţe ne*au dezamăgit pe toţi. * Guvernul anunţă reînceperea turneului, primul oraş de pe itinerar fiind Timişoara. Şi acolo, ca în fiecare provincie, sunt multe şi compexe probleme de rezolvat. D-nii miniştri au ocazia să constate pe teren multe adevăruri triste pe care le-au auzit, şi totodată să găsească soluţii. Numai aşa conferinţele ministeriale vor fi justificate şi vor răspunde speranţei pe care ţara şi-a pus - la eficacitatea l pr. AUREL LEON ■✓In fdută instea Sa joacă ! Legea care opreşte jocurile de noroc n'a făcut decât să răpească Statului un venit destul de frumos. Asta pentru că, deşi legea e drastică, jocurile de noroc continuă ca şi înainte, cu singura deosebire că acum se practică un nod... clandestin. Clandestin, vorba vine, căci orice poliţişt iţi poate inşira pe degete localurile unde se joacă. Acolo îşi pierd hrana familiei sau chiar banii străini atâţia funcţionari cu patima in sânge. O soţie disperată a adresat un apel autorităţilor, cerând închiderea unui local din centrul oraşului, local unde bărbatul ei îşi lasă regulat salarul. Înainte, cel puţin in casa şi Statul de pe urma acestui râu social şi banii luaţi erau Întrebuinţaţi in opere folositoare omenirei. Dar acum! Afară de şperţul tradiţional, ce altă scuză se poate găsi de către autorităţile in drept?! -am-ds avionul și-a luat singur sborul1 Cine va fi ?... Ce va fi regina Angliei ? E întrebarea care pasionează actualmente pe englezii grijulii de viitoarea soție a mi Bduard VIII, Suveranul care a scăpat teafăr din recentul atentat. La tronul Angliei candidează, firește, mai multe prinţese. Din capul locului insă sunt eliminate prințesele de Bourbon şi de Braviére. Deasemeni şi arhiducesele de Austria, căci, constitui la engleză interzice regelui să se căsătorească cu o catolică. REGELE EDUARD VIII Cât despre prinţesele ruse şi germane, ele par a fi îndepărtate din raţiuni de stat. Poporul englez ar dori ca Suveranul să ia in căsătorie o tânără din înalta austrocrafie englezi, aşa cum au făcut cei doi fraţi ai săi: Ducii de York şi Gloucester. Svonnii sunt multe. Un lucru insă e sigur ! Rgele Eduard nu se va căsători decât cu fata care-i place. „ Ori unde plecaţi, la ţară, la munte, la mare, do., cereţi să vi se trimeată ,,Opinia“.—Abonament lunar 30 lei. Avionul vrăjit I.. Un caz intr'adevăr misterios s’a petrecut zilele trecute pe aerodromul din oraşul Liverpool (Anglia). lată despre ce este vorba : Şcoala de pilotaj cumpărase recent două avioane de exerciţiu pentru elevi. In momentul când profesorul şi un elev se pregăteau pentru un sbor de probă, unul din aceste avioane se puse în mişcare de la sine, apoi îşi luă sborul, ridicându-se un văzduh, până la o înălţime de 300 metri. Avionul a sburat singur câteva minute înconjurând aeroportul , apoi s-a prăbuşit la pământ. ... Şi specialiştii se străduesc zădarnic să-și explice Cu regisorul Sternberg despre problema teatrului evreesc O vizită la Pomul Verde — Sternberg la lucru—Situaţia teatrului evreesc din România — Câteva cuvinte despre „Umbra Galbenă“. Ţin de la început să fac o mărturisire: am pornit la Sternberg nu cu gândul de a-l interviia pentru ziar, ci din vanitatea des întâlnită la un reporter de a sta de vorbă — repet, numai pentru mine ar nu pentru cititori—cu un om de teatru,” de talia lui Sternberg. Nu mi-am formulat dinainte [întrebările aşa cum se obişnuieşte la o convorbire dintre un gazetar şi o personalitate, fie politică, fie dn domeniul artelor, de simplul motiv că de la marele Sternberg nu aşteptam răspuns la un număr restrâns de întrebări, ci reiovirea întregei probleme a teatrului, care cuprinde nespus de multe ascuazism şi taine. De jumătate de oră stau cu ochii aţintiţi spre scena „Pomului Verde", urmărind desfăşurarea unor crâmpeie din viaţa evreească a Argentinei. Actorii studiază cu deamănuntul fiece gest, fie ca replică, struniţi find de un bărbat înalt, bine făcut, şi a cărui privire e pentru dânşii o poruncă. Replicile sânt minunate ca stil şi specifice unui literatin. Abia mai târziu am înţeles de ce la „Soţia mea e literatura -mi-a şoptit Sternberg, iar amanta mea, teatrul“. * . Stăm unul lângă altul, Sternberg din obişnuinţă, aşteaptă să-i pun o întrebare. Eu întârzii mereu şi in acelaş timp, gândul începe să depene tot soiul de amintiri. Mi se perindă prin fata ochilor frânturi din spectacole MERCURI 22 IULIE 1938 OPINIA SERIA 66-a PREMII R O M Gratuite Mo. 51 e un oraş de munte, binecuvântat. Aşezat coatele muntelui Tâmpa, maemura munţilor Birsei cam are peste 1000 metri înălţime Pe varul acestui munte, Unguria aşezase statuia lui Arpad, capihna lor, (907 dinastia regilor unguri, .i .bor a domnit de la 997-1101. Scopul ? Ca de pe vârful acestui □iunie să domine — în semn de stăpânire veşnică — asupra Ardealului românesc, puterea şi mândria Ungurească. Dar, vorba Scripturii: „Nu sunt gânduri e Domnului, ca gândurile omului". După războiul mondial, monarhia habsburgică — s'a prăbuşit şi Ardealu s'a unit cu patria mumă. Statuia ungurească a fost dărâmată. Cum z Cică, un artilerist l-a lovit cu obuzul pe Arpad drept în scăfârlie. Un bun ochitor. A rămas in*să piedestalul. Acolo se află o terasă pentru pelerinii şi un restaurant. Urcaşul e in serpentină şi, intr'o oră cică eşti sus, de unde se desfăşoară o privelişte superbă. Cu alt prilej, sper, să mă urc şi eu sus. Dac'am suit eu Ceahlăul, dar mite Tâmpa ! După războiu, oraşul s'a întins şi populaţia a sporit considerabil. Azi populaţia oraşului rece de 70.000. £ un oraş industrial, căci are peste 50 de fabrici diferite. Este totodată şi un puternic centru de conmerţ. In veacul al 15 lea, preoţii din Scheiul Braşovului au, aveau legături aproape zilnice cu Ţara Românească. „Pentru ei Neagoe Vodă zidi biserica Sf. Neculai, căreia mulţi domnitori i-au făcut danii. Intre ei se număra şi Aron Vodă al Moldovei, de Pr. A. Hoaoroap. Preoţii amintiţi, in fruntea cărora se găsea un protopop de care atârnau preoţi din satele din Ţara Bârsei, se simţeau la Mitropolia din Tirgovişte, care avea jurisdicţie ierarhică asupra lor. Pe la 1577 Daniil, mitropolit de Secretu şi Ardeal, avea jurisdicţie asupra bisericii din Şcheni. (Pr. N. V. Hodoroabă Istoria Bis. Române, 1935). Partea de sus a oraşului cu Şchîu, Braşovul Vechiu, e is..at char sub poala muntelui, pe pantă. Străzile sunt pavate, curate şi bine întreţinute. In privinţa curăţeniei nici nu se compară cu laşul. In anumite străzi cu puţin loc viran, se desfac dimineaţa intre 6-12 produsele. o piaţă in toată regula. La ora fixată, când s'a dat semnalul de ridicare, coşurile şi tărăbile se ridică, cad vre-o 23 de măturători, se curăţă totul, strezii ori le udă şi spală şi totul e la loc, curat. Nici urmă de piaţă, iau să Încerce edilii noştri să imiteze pe Braşoven ÎL. Ce-ar mai avea de furcă controlorii, comisarii şi serviciul antiac.. Pe străzi, un rând cu restaurantele şi celelalte magaine, dai cu ochii şi decât o căsăpie. Pereţii de marmoră, vânzătorul îmbrăcat un şorţ alb curat, ca un chirurg, Car nea curată împărţită pe spe-‘ cialităţii, preţul etichetat. Curăţenie exemplară, ca în iaramicie. Oraşul are multe şcoli. Aşa: Liceul de băeţi Andrei Şaguna, Liceul de fete „Principesa Elena*, Liceul de băieţi „Meşota", Şcoala Profesională, etc. Pe lângă aceste şcoli de stat, mai sunt şi şcoli minoritare. Am vizitat şcoala primară de stat pentru fete No. 1 şi şcoala de ucenici, de sub direcţiunea d-nei Virginia M. Popovici, regăţeancă din Bucecea*Botoşani. O şcoala model. Parcă-i un liceu. Ordine şi curăţene pese tot. M-am gândit imediat la atâtea şcoli primare din Iaşi, care se ruinează şi pentru care nu te găsesc fonduri, ca să se repare. Sunt şi câteva parcuri frumoase, unde populaţia vine să se recreteze. Monumentala catedrală „Biserica Neagră“, înconjurată de clădiri noi, pare o râmanşiţă din alte veacuri, puternică dovadă a credinţii religioase din generaţiile trece. Dimineaţa o găsesc locheă. Pe uşa de la intrare stă a* Continuarea în pag. 2-a Note de drum RAŞOVUL Oraşul curăţeniei şi al ordinei Recordul mutatului Stârneşte stazate la cercurile artistice din Hollywood (America) divorţul cunoscutului convporitor H. Bracon de dr a lui soţie. Mi. a acestui divorţ e destul de original. In timp de 23 de luni, d. Bracon şi-a schimbat locuinţa au mai puţin de 20 ore. Tânăra lui soţie nu era încântată de originalitatea barbatului şi de aceia a intentat acţiune de divorţ. ...Şi fără voia, ei d-na Bracon a bătut recordul soţului. Pă*răsînd căminul ea s'a mutat pentru a 21-a oară in timp de 23 lumi,. Continuarea în pagina 2-a neînchipuit de frumoase de-ale ui Sternberg, la care am sistat cu ani in urmă ,* piese „grele" ca să le numesc aşa , reprezentaii de artă fina, îmbinată cu literatură aleasă. Şi fireşte că, începe să mă preocupe o dilemă, căreia nu-i pot da deslegare. Mă întreb cum se face că marele Sternberg (e absolut necesar să Întrebuinţez aici calificativul),—unul din pionnerii teatrului cultural, a ajuns în mijlocul unei trupe de operetă, care din punct de vedere literar e inferioară genului cultivat de d-sa. Nu îndrăznesc să-i pun inttrebarea. Dar Sternberg mă înţelege, şi pe faţa-i arsă de soare, apare un zâmbet armat. — „Răspunsul la gândurile d-tale e legat de întreaga