Opinia, octombrie 1950 (Anul 42, nr. 1227-1252)
1950-10-14 / nr. 1238
*N& ________fit*; 1231 ” ABONAMENTE Lei 360 . .7« ...... 3 luni Lei 5000 întreprinderi, Autorități % pe un art Atelierele tipografice FASI Str. ȘTEFAN CEL MARE 50-52 4 PAGINI 4 LEI ZIAR POPULAR COTIDIAN Sâmbătă 14 Octombrie 1950 Redacția |A§L Str. Cuza Vodă 1 (eta])' (R 3ffllfiistrația 1?A§I, str. Cuza Vodă.. 1 TELEFOANE REDACŢIA Nr. 1209 ADMINISTRAŢIA Nr. 20 2 TIPOGRAFIA Nr. 1210 Un sprijin în munca de cercetare I • * I »P* V/ ştiinţifica Creind premisele econosilice necesare unei rodnice activităţi ştiinţifice în ţara noastră, Partidul Muncitoresc Român a iniţiat revoluţia culturală necesară entru făurirea unei noi .•tiinti socialiste. In acest sens a fost restructurată Academia, a fost revoluţionat întreg avăţământul, devenind de stat, având caracter obligator în ceea ce priveşte învăţământul elementar şi deschizându-se toate căile pre învăţământul superior oamenilor muncii, în scopul de a se putea ridica o nouă intelectualitate muncositorească. Deasemeni, Academia u. P. R. combătând cu vehemenţă atitudinea greuă a unor oameni de ştiinţă şi a unor publicaţii româneşti, de ploconire faţă de „cultura“ apusului, a trecut la organizarea diferitelor societăţi ştiinţifice, care au ca sarcină combaterea cosmopolitismului, reconsiderarea moştenirii ştiinţifice şi făurirea unei ştiinţi socialiste în ţara noastră. Pentru a veni în ajutorul desvoltării acestor societăţi ştiinţifice, Academia R. P. R. a înfiinţat deasemeni şi Institutul de studii româno-sovietic, căruia i s’a dat rolul de a fi „un sprijin al muncii de cercetare ştiinţifică ce se desfăşoară în sânul înstilutelor nou înfiinţate sau reorganizate ale Academiei R. P. R., ca şi al muncii de studiu şi răspândirea ştiinţei, care se duce de către noile societaţi ştiinţifice“, cum este arătat şi în Planul de muncă pe 1950 al Academiei. Astfel, Filiala din Iaşi a Institutului de studii româno-sovietic a trecut la îndeplinirea cu succes a acestor sarcini, atât prin efectuarea traducerilor din textele necesare pentru buna desfăşurare a activităţii Institulul Filialei Iaşi a Academiei R. P. R., cât şi prin furnizarea traducerilor necesare filialeior ieşene ale diferitelor societăţi ştiinţifice Deasemeni, Filiala din Iaşi a Institutului de studii româno-sovietic sprijjină efectiv activitatea universitară, atât prin furnizarea revistelor sovietice a textelor de traduceri le care au nevoie bibliotecile seminariilor şi laboratoarelor, cât şi prin punerea la dispoziţia studenilor a bibliotecii Institutului. Referitor la problema traducerilor, ele sunt efectuate acum de către specialişti şi sut stilizate , astfel că sunt cu totul superioare faţă de cele făcute în anul trecut, când din dorinţa de a satisface cât mai multe nevoi, s-au difuzat de către Institut „traduceri brute“, neverificate, ceea ce a permis răspândirea unor texte adesea confuze, ba chiar cu totul greşite*, cum s’a recunoscut in raportul de activitate pe anul 1949. Astăzi efectuarea traducerilor se face după criterii riguros ştiinţifice. Astfel, materialul ştiinţific care urmează a fi tradus este cercetat de referenţi competenţi, pentru a fi selecţionat după urgenţa lucrării şi importanţa ei. Deasemeni după traducere materialul este din nou riguros cercetat, urmând apoi a fi stilizat de către un specialist. In felul acesta, Filiala din Iaşi a Institutului de studi româno sovietic a pus la dispoziţia institutelor Academiei material bogat şi divers pe specialităţi. Printre cele mai importante lucrări traduse sunt: „Vitaminele“ de Deviatin, „Angina“ de Maneovschi, „Maladiile sângelui“ de Casirschi, „Electrocardiografia clinică“ de Fogsison, „Teoria literaturii“ de Timofeev, „Literatura şi problema lingvisticii“ de Tarascencov „Teoria formelor exterioare“ de Fialcov, „Teoria corpurilor convexe“ de Alexandrov, „Mecanica neliniară“ de Ivrîiov, „Ţăranii şi reforma lui Kiseleff“ de Drujiniu, „Semicoxificarea turbei“, de Bogdanov şi „Vâscozitatea celulozei“ de Arhipov. O importanţă deosebită o prezintă deasemeni faptul că Filiala din Iaşi a luat iniţiativa organizării unor şedinţe în cadrul cărora se vor face cunoscute metodele sovietice din diferite sectoare de activitate, venindu-se astfel în sprijinul vieţii sanitare, edilitare şi culturale. In acest sens se vor discuta probleme legate de organizarea vieţii sanitare a oraşului, de viaţa urbanistică de activitatea bibliotecară şi culturală etc. Prin activitatea pe care o desfăşoară Filiala din Iaşi a Institutului de studii româno sovietic este de un ajutor preţios în munca de ridicare a omului nostru din toate punctele de vedere industrial, urbanistic, sanitar şi cultural, şi este totodată un factor activ în lupta pentru făurirea unei ştiinţi socialiste în Republica noastră Populară. S. TUDOR Sub titlul „Ce reprezintă clica lui Tito revista „Timpuri Noi“ publica r s»punsul la scrisoarea unui tiitor australian, William M Matthews, care a cerut redracţiei revistei o serie de ămuriri In legătură cu siuaţia din Iugoslavia. In răspuns se spune printre altele : întrebările d-tale în legătură cu clica lui Tito pot reduse la următoarele trei întrebări principale : 1. Deta întrebi: Care sunt adevăratele biografii politice ale lui Tito şi complicilor săi ? Cum a reuşit această clică să acapareze conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia ? Şeful bandei de la Belgrad, Iosif Broz (Tito) a fost caporal In armata austro-ungară, a luptat împotriva Rusiei şi a căzut prizonier. Intorcându-se în 1926 în Iugoslavia, el a activat în diferite organizaţii sindicale. In această perioadă, în conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia activau agenţi secreţi ai poliţiei. Pe măsură ce comuniştii iugoslavi demascau pe trădători şi îi izgoneau din rândurile Partidului, poliţia recruta noi agenţi. In 1937, Tito şi principalii săi complici au reuşit să se strecoare în conducerea Partidului Comunist din Iugoslavia, Tito a adus la conducere şi pe Kardeîj, Rankovici şi Djilas. In 1941, când Iugoslavia a fost cotropită de ocupanţii germano-fascişti, acst grup de agenţi imperialişti a reuşit să acapareze principalele posturi de conducere în Comitetul Central al Partidului Comunist. Popoarele iubitoare de pace ale Iugoslaviei nu s’au putut împăca cu desmembrarea şi ocuparea ţării. In întreaga ţară au luat fiinţă centre de rezistenţa împotriva ocupanţilor fascişti, a început să se coacă răscoala întregului popor, care a izbucnit după atacul Germaniei hitleriste împotriva Uniunii Sovietice. In fruntea celor răsculaţi se aflau fiii credincioşi ai poporului — comuniştii Jurovici, Milutinovici, Liumovici şi alţii. Unde erau în acest timp Tito şi complicii lui ? In prezent se ştie că în cursul întregii veri a anului 1941, când în Iugoslavia domnea teroarea gestapoului, Tito, Rankovici şi unii dintre complicii lor trăiau la Belgrad şi duceau o viaţă de lux. „Şedinţa istorică" Titoiştii strigă acum din răsputeri că ei ar fi cei „Ce reprezinte clica lui Tito ?1“ Răspunsul revistei „Timpuri Noi“ la scrisoarea lui William Matthews In cinstea alegerilor din 3 Decembrie Muncitorii de lot fabrica „Ţesătura" obţin însemnate succese Alegerile pentru deputaţi în Sfaturile Populare sunt aşteptate cu deosebit interes de către oamenii muncii din întreprinderile şi instituţiile oraşului nostru. în ziua de 3 Decembrie vor fi aleşi pentru a conduce treburile obşteşti, cei mai buni, cei mai dârzi luptători pentru cauza clasei muncitoare. De acela şi de data aceasta muncitorii ieșeni vor întâmpina acest eveniment tot ca pe o mare sărbătoare cu noi succese în producţie. Astfel la fabrica Ţesătura se dă toată atenţia alegerilor din 3 Decembrie, muncitorii ştind că prin Sfaturile Populare ce vor fi alese atunci dintre reprezentanţii clasei muncitoare se va întări şi mai mult regimul nostru de democraţie populară prin contribuţia maselor muncitoare la rezolvarea treburilor obşteşti, întrecerile socialiste iau un avânt sporit Pentru a cinsti cum se cuvine ziua de 3 Decembrie, ca pe o mare sărbătoare a poporului muncitor, munciptorii de la fabrica „Ţesătura“, îndrumaţi şi sprijinţi de către organizaţia de Partid şi de sindicat au hotârît să întâmpine această zi cu noi realizări în producţie sporind numărul întrecerilor socialiste. In prezent sunt antrenaţi în întreceri un număr de 1020 muncitori. Datorită faptului ca rezultatul întrecerilor depinde de modul cum sunt organizate, atât sindicatul cât şi conducerea întreprinderii, de data aceasta a organizat temeinic întrecerile. Aceasta se poate constata după faptul că ele au pornit de jos din iniţiativa muncitorilor în urma şedinţelor ţinute cu grupele sindicale. Pe lângă întrecerile individuale şi grupele sindicale s-au chemat la întrecere între ele, astfel că sunt 40 întreceri pe grupe. Pentru ca rezultatele întrecerii să poată fi din cele mai bune şi pentru a stimula pe muncitorii din secţii şi shimburi, atât secţii , cât şi schimburile s’au chemat la întrecere între ele, fiind în prezent 4 întreceri pe secţii şi două întreceri pe schimburi. Pentru a putea îndeplini obiectivele întrecerii Ţinând seama că obiectivele principale ale întrecerii sunt: mărirea producţiei şi productivităţii muncii, îmbunătăţirea calităţi produselor şi realizarea unui procent cât mai mare de economii, muncitorii de la fabrica Ţesătura s’au organizat in 6 brigăzi de economii şi 6 brigăzi de calitate. Tineretul din fabrică deasemeni nu s’a lăsat mai prejos, ci pentru a putea atinge și chiar depăşi obiectivele întrecerii, s’au constituit în 4 brigăzi U. T. M-iste-Datorită întrecerilor noi fruntaşe în muncă Avântul întrecerlor cuprinzând aproape toţi muritorii din fabrică, a f cut posibil de a se ridice noi fruntaşe in producţie. Popularizarea fruntaşelor fiind un stimulent pentru ceilalţi muncitori, numeroase lucrătoare care înante dea- AL. RADU (continuare în pagina ) Printre muncitorii - elevi LA ŞCOALA SPECIALA DE DOI ANI Nu sunt nici două săptămâni de când au început cursurile şcolii speciale de doi ani — şcoală cu totul nouă, prin conţinutul şiforma ei — şi rezultate dintre cele mai fructuoase se şi înregistrează. Tineri şi vârstnici, femei şi bărbaţi, care au lucrat o parte însemnată a vieţii lor în fabrici şi uzine şi care n’au avut nici când contact cu viaţa de Şcoală, cu matematecile, muzica, naturalele, fizicochimice ori elemente de limba română, au păşit astăzi, cu drag, pe băncile acestei şcoli, părăsind strungul sau războiul de ţesut, spre a învăţa cu sârg despre toate, pentru a putea deveni elemente utile, cadre tehnice folositoare în procesul de producţie, pentru a căpăta o pregătire corespunzătoare cerinţelor unui bun tehnician sau inginer de tip nou, ieşit din rândurile oamenilor muncii. Şcoala specială de doi ani, care funcţionează în localul Liceului de Băeţi Noi este, de aceia, o nouă şi importantă realizare a regimului nostru de democraţie populară. Cei ISO elevi care frecventează cursurile şcolii sunt tot atâţia oameni simpli setoşi de cultură şi lumină, cărora li se oferă — datorită Partidului — posibilitatea de a pătrunde ştiinţa şi cultura, altădată adevărate «taine» pentru ei. La şcoală Şcoala are — după cum am subliniat mai sus — 180 elevi. Zîtele acestea a avut loc un nou examen de admitere la care s’a prezentat un număr de 77 de oameni al muncii, astfel că în cel mai scurt timp şcoala va avea 250 elvi. Elevii sunt împărţiţi pe seminarii.Există 7 seminarii, fiecare cu câte 28-30 elevi. După or.-Ieri nie re curs şi seminar, elevi la trei ore de studiu individual sub supravegerea unui profesor sau a repetabilului de seminar. De remarcat că, deocamdată, nu spun note şi că, pentru aprofundirei materiei, dur ora de curs, lecţia se adânceşte, a doua zi, la seminar. Toţi elevii sunt interni. Se ia s’i îogr jit de procurarea rechiziţior, urmând ca întreprinderile respective să pună la dispoziţia elevilor pe care iu repartizat la cursuri, manualele necesare. Pentru asigurarea condiţiilor optime de studiu şi de cazare, în momentul de faţă se lucrează la amenajarea sufrageriei, a spălătoarelor şi la pavoazarea silor şi utilarea lor cu materialul didactic corespunzător. „Vreau si devin medic“ Intr’o recreație, am stat de vorbă cu muncitorii-elevi I. STIRU (continuare în pag 3 a ) care au organizat mişcarea de rezistenţă. Ei afirmă chiar că a dua zi după stocarea Uniunii Sovietice ce căre Germania hitlerista, ei ar fi hotărât să „intensifice lupta împotriva cotropitorilor*. Falsitatea unor asemenea afirmaţii este dovedită chiar şi de faptul, recunoscut de titoişti, că aşa numita „şedinţă istorică“ ţinută de ei a avut loc la vila cunoscutului capitalist iugoslav, proprietar al ziarului „Politika“ din Belgrad, Vladislav Ribnikar, care a semnat tocmai In acele zile un apel adresat poporului sârb, în care îl îndemna să sa supună cotropitorilor. In perioada războiului de eliberare națion- [(continuare în pag. 2-a). _ Sfaturile Populare vor munci pentru interesele poporului muncitor Am arătat In numărul trecut al ziarului ce au însemnat fostele consilii comunale şi judeţene, farsa pe care burghezia o înscenase în dorinţa ei de exploatare şi de înrobire a poporului muncitor. Nu există cartier muncitoresc In oraşul nostru unde să nu întâlnim urmele adânci a ceea ce a însemnat guvernarea burghezo-moşierească, mărturii elocvente a „grijii" pentru oamenii muncii. Case nsalubre, străzi nepavate, lipsa şcolilor, mii de analfabeţi.—un tablou sumbru, 0 realitate mizeră moştentă dela acei care nu urmăreau decât binele lor, jâcmănind munca celor ce trudeau. Puteau oare edilii burhzi — trepăduși mai mari sau mai mici al partealor burgheze— să se ntereseze de nevoile muncitorilor, de cartierele în care biruiau oamenii muncii? Ni i vorbă. Ce Ie păsa lor de i Himericul în care erau lasaţi muncitorii ? Din contră, această situaţie le convenea şi o adânceau mereu, pentru a putea expoata cât mai în voie. A trecut un an şi câteva luni dela instalarea Comitetelor Provizorii şi aspectul centrelor trun’toreşti din întreaga ţară s’a shimbat cu totul. Şi in oraşul nostru s’a produs aceiaşi tran formare. Cartierul „Tie Pintilie“, ,Dr. ''arhon“, C pou ş'jC - lei.itt- au căpătat o infâţicu *o ui nouă. Numii în acest scurt răstimp de eme sute şase zeci de zi e s*au nreg strat reali'z r p 1 c re burghezia nu s -a f« cut in zeci de ani de guvernare. Sub noi au apărut în catierele muncitoreşti Ilierin tie, Păcurari, Tătăraşi, ec. Zeci de centre de alfa-1vizare himopoz* np neştiutorii de carte iar în fier* care cartier au luat fiinţă cămine culturale. Numeroase sunt străzile din aceste cartiere unde a fost instalată lumina şi canalizarea. Şi mai mult încă. In cartierul Ilie Pintilie s’au luat măsuri de radioficare a tuturor străzilor, astăzi fiecare cetăţean din acest cartier putând să se bucure de acest bun al civilizaţiei, radioul. Iar în ceea ce priveşte asistenţa medicală, asigurarea sănătăţii celor ce muncesc, numeroase sunt realizările. Policlinici uc carter, dispensării, no circumscripţii sanitare, metre de lapte, cămine de etc. etc. Puteau fi realizit u.na acestea în trecut ? H rit, nul Aceste înfăptuiri u fost posibile numai asta.C ând Partidul de avantgard al clasei muncitoare este forţa conducătoare la noi în ţră, când organele puterii de Stat sunt Comitetele Provizorii, comitete constituite din oameni care cunosc nevoile şi năzuinţele celor ce muncesc. In curând poporul muncitor va păşi înaintea urne*lor pentru a alege pe deputaţii Sfaturilor Popu'f *\ organe ale puterii lo a e -c Stat. Deputaţii Sfaturilor Toptr lare aleşi de oamenii muci, în care vor intra cel ma buni dintre ei, vor vou» t nua să adâncească şi să extindă munca desfăşurată de Comitetele Provizorii. Ei vor p tea face aceasta pentru că vor avea sprijinul larg al maselor de cetăţeni, construiţi în active şi comite cetâţeneşti. Câtă deosebire între ceea ce erau consiliile comunale şi judeţene şi între ceea ce vor fi Sfaturi e Popu- V. Lt. (continuare în pag 3a )] Departe de-a fi un oraş conges-tonat, căruia să-i necesit posturi speciale de semnalizare, cu jocuri semnifiative de lumini colorate, cu mii de maşini şi sute de tramvaie, totuşi şi oraşul nostru ridică o seamă de probleme importante de circulaţie, atât pentru pietoni cât şi pentru voicole şi organete de control. Dacă acum câtva timp, datorită unor instrucţiuni mai mult sau mai puţin respectate, nu existau accidente prea mari de circulaţe, astăzi însă, când un regulament serios în această direcţie lipseşte în oraş, sau dacă totuşi sporadic un a-semenea regulament este alcătuit el nu e luat in seamă, se impune a atrage tenţia şi pe această cale asupra diferitor probleme de acest fel adeseori sesizate, cu revolta justificată de către cititorii ziarului nostru. Şi să începem cu vehiculele, cu şoferii şi vatmanii. Nu rareori, traversând o stradă sau coborând dintr’un tramvai, cu toate că în apropierea ta nu vezi nici o primejdie, te trezeşti totuşi spulberat de viteza nebună a unei maşini, în care şoferul, satisfăcut poate de emoţia ce ţi-a provocat-o, îşi continuă cu aceiaşi dragoste iureşul printre trecătorii speriaţi.1 . Dacă scapi numai cu frica, aceasta depinde de măestria stăpânului de volan, căci atfel maşina lui se urcă chiar pe trotuar, iar după ce testiveşte sub roţi, şoferul se refugiază grăbit a de pe unda desigur a mai trecut, la o cârciumă lăturalnică. Cazuri variate de accidente am putea să dăm pomenind şi despre tramvaie şi vatmani, despre viză neobişnuită şi neatenţe, despre unele „stimulente“ de la capătul liniilor de tramvai, unde cele câteva minute de repaus sunt adeseori trecute în tovărăşia păhărelelor, şi despre multe altele. Scopul nostru însă este altul. In primul rând dorim să sesizăm Serviciul de ciculaţie de pe lângă Miliţia locală, de necesitatea unui regulament de circulaţie care să fie afişat vizibil, regulament care să prindă îndatoririle pietonilor şi a vehicolelor, care să sancţioneze cât mai sever pe cai vinovaţi. Să se reglementeze în acelaş timp accesul vehicolelor pe anumite străzi. Cu această ocazie amintim că prin Piaţa Republicei, pe strada Cuza Vodă, şi altele, poţi vedea orice fel de vehicole : căruţe supraîncărcate, care cu boi, maşini, tramvaie, etc. etc.C. ILIE [(continuare în pag 2a )[ Problame de circulație Despre vehicole și pietoni