Orizont, 1975 (Anul 26, nr. 1-52)

1975-01-04 / nr. 1

/ш. У Л fо Proletari din toate țările, uniți­»в 1 • Sâptăminal politic-social t­­­itarar-artistic editat de Uniunea scriitorilor din JR. S. Româiio ti Comîtefch iud»tean cultura­li educație socialistă Timiș Щ Serie nouă Q Anul XXVI # 4 ianuarie 1975 # Mr 1 (357) Ф в pagini 1 leu 9 Sentimentul timpului S intemn in dimineața noului an ți ne salutăm cu „La mulți ani !" ți ne dorim împlinire, ți ne dorim fericire, și ne dorim să fim mai buni ca in toți anii peste care am pățit pîna acum, încheiem anul 1974 sărbătorind ziua Re­publicii, il incepem pe 1975 unindu-i „La mulți ani !“, și pășim cu dreptul pen­tru împlinirea victorioasă a unei etape din devenirea noastră, cincinalul 1971-1975. La cumpăna anilor, o clipă, adică atît cit nu se poate marca pe nici un cadran orar, a durat marea trecere spre viitor, o clipă, atit cit am putut lega prin respirația noastră doi ani intr-un singur suflu. In spatele nostru încheiam un an cu­ o epocă, în fața noastră se deschide tumultul pașilor descinși din el. Cu paharul in mină, fără vîrsta, deopotrivă de tineri închinam viitorului nostru încrederea noastră deplină, acoperîndu-ne cu jerbele de foc ale ma­rilor sărbători. In cupele sale uriașe neobositul foc își sărbătorea șarjele, fluvii roditoare ale viitorului, fără oprire, prin vajnicii săi faurari, rămași la capătitul gradelor lui să mine istoria inainte. Și jerbele de oțel ale focului nestins, și primele tone de minereu extras și primele mașini noi și primii oameni născuți, cei ce-n 2000 vor fi avînd vîrsta primului pas spre maturitate, se numesc deja „1975". Și știm că fiecare clipă a anului 1975 se măsoară in tone, kilowați, mașini care atirna in balanța istoriei noastre cu­ zeci de ani de luptă pentru libertate. Și credem in densitatea clipelor pe care le trăim și in lon­gevitatea omului care înglobează intr-o singură viață o istorie de evenimente vnNa care îi spune devenire. „Mulți anii intr-un singur an" este deviza existen­ței noastre ți ne salutăm astăzi, in dimineața lui 1975, cu „La mulți ani". PAUL EUGEN BANCIU 2 Sceptrul profesiei actoricești Pe mulți dintre marii dramaturgi ai lumii, am a­­vut privilegiul să-i văd ju­cați acasă la ei, in rolul spiritual în care se născu­seră. Nu pot uita acel fior unic de mîndrie justificată a publicului în fața aces­tor sculpturi vii, pe care actorul și dramaturgul le zămis­eau din profund al vieții adevărul poporu­lui lor. Pe marii actori ai patriei mele, i-a consacrat, în pri­mul rând creațiile acelor roluri pe care le-au oferit dramaturgia românească. De aceea Alecsandri obiș­nuia să recunoască ade­seori, că fără Matei Millo sau Aristizza Romanescu n-ar fi continuat să scrie teatru. Caragiale, vorbind de Iancu Brezeanu, recu­noaște același lucru. Și astăzi, dramaturgi din ța­ra noastră, în construcția personajelor principale din piesele lor, au în vedere structuri actoricești îndră­gite. Din propria experiență profesională, nu odată, m-am lungită bucurat de­ o pre­recunoștință spectatorilor, pentru acele a­rc­uri realității născute din lume. Este o mare înconjurătoare­ plăcere, ca artist, să te auzi strigat cu numele personajului inter­pretat. Spectatorul, cu a­­jutorul artei sale, desco­peră zone proprii ale vie­ții sufletului său și, însu­­șindu-și-le, se simte îm­bogățit ca un fel de nouă proprietate sufletească pe care o păstrează veșnic. Are arta teatrală darul a­­cesta de­ a fi foarte apro­piată de viață, de esențe­le și tainele ei. Analizea­ză și prospectează în ace­­laș timp. Biciuie și înalță. E o forță extrem de puter­nică în planul conștiinței și al transformării ei. Și-a­­tunci, cum poți tn, artist al zilelor acestea, al epo­cii și societății tale, să ig­nori fără a greși - uneori ireparabil - valențele mul­tiple de responsabilitate socială și estetică, pe ca­re sceptrul profesiei tale de actor, le are obiectiv înscrise ? ! A vorbi de contempora­neitatea artei teatrale ac­toricești e a face un tru­ism. Actorul, ca subiect și obiect în același timp al artei sale, are mișcarea trupului, gindirea și vor­birea sa, obligator și fa­tal contemporane. Gradul de profunzime și de anali­ză a vieții spiritului uman, temperatura de sinteză și de originalitate a creației, direcțiile de accent și eta­pele ideologice ale con­temporaneității gândirei tale de artist, evident, pot fi diferite ca valoare. Și, tocmai aici, este locul pentru mai multă strădu­ință și meditație, pentru mai multă atenție și în­­drăznea­ț. Arta teatrală s-a constituit în om cu pu­terea unei cerințe biologi­ce. Arta teatrală la ro­mâni a primit — mi-e ta­re plăcut s-o spun — pa­naceul unei geniale vir­tuți a creativității sale. Nu-i deloc întimplător faptul că președintele In­stitutului internațional de teatr (I.T I.) este un actor român , Radu Beligan. De aceea, socot că le este în posibilitatea artiștilor tea­trului românesc a nu uita, nicicînd și niciunde, acea­stă responsabilitate ce-o incumbă însăși existența unei asemenea bogății naturale, în solul spiritual românesc de la Carpați, Dunăre și Marea Neagră, îndemnul meu, la înce­put de an nou, pe care-l adresez colegilor de brea­slă și de vis,­e să deschi­dem larg ușa cea ma­re a valorilor perene și puternice, pe măsura bo­găției faptelor și sufletu­lui poporului din mijlocul căruia purcedem, și-n afa­ra căruia n-avem ceva mai sfînt de slujit și de iubit ! GHEORGHE LEAHU DRAGOSTEA MEA Dragostea mea in formă de inimă singele meu cu ardoare de stea — ard pe rugul patimii mele de dragoste pentru tine - patria mea. Pămintul tău de culoarea sărutului sufletu-mi firav cu buze de lut — caut în nopțile mele umbra străbunilor cu rouă zorilor tăi s-a sărut. Soarele tău cu aroma afi.ii trupul meu lacom în chip de ulcior­­ _orb din lumina ta și nu mă mai satur patria mea de nădejde și dor. Cerul tău de culoarea seninului aripa mea curbată-a visare — zbor spre zenitul visul­ui tău frunte a patriei­­ nemuritoare I TRAIAN DORGOȘAN IDEILE CONGRESULUI­­IDEILE VIITORULUI Statul socialist și societatea de mîine Trăsătura dominantă, care situează statul socialist pe cea mai înaltă treaptă de dezvoltare a societății umane, este aceea, că se făurește in focul luptelor revoluțio­nare, este rezultatul celui mai profund salt calitativ care a avut loc vreodată în organizarea politică a so­cietății. Aceasta nu înseamnă că funcțiile statului socialist nu suferă modificări. Așa cum se subli­niază in Raportul prezentat la Congresul al XI-lea al P.C.R. de către tovarășul Nicolae Ceaușescu, „pe mă­sura schimbărilor ce se vor produce în structura socie­tății, a perfecționării activității de conducere și plani­ficare se vor schimba și funcțiile statului, accentuîndu-se tot mai mult rolul său de organizator al vieții econo­­mico-sociale". „In această concepție de ansamblu oglindită pe larg în Programul partidului — spunea to­varășul NICOLAE CEAUȘESCU — vom continua să ac­ționăm și in viitor, întărind continuu acele funcții ale statului care vor corespunde diferitelor etape de dez­voltare a­le societății noastre". Trăinicia existenței și perfecționării continue a statu­lui socialist constă in funcționalitatea sa ce se desfă­șoară pe baza principiului centralismului democratic și a conducerii și muncii colective. Primul asigură îmbina­rea armonioasă a conducerii unitare a vieții econo­­mico-sociale cu autonomia și inițiativa consiliilor popu­lare județene, orășenești și comunale, a întreprinderi­lor economice și a celorlalte unități sociale, iar al doi­lea asigură îmbinarea armonioasă a răspunderii comune cu răspunderea personală a fiecăruia in elaborarea, adoptarea și înfăptuirea hotâtirilor. Iată de ce, partidul întreprinde măsuri in vederea perfecționării celor două principii in funcție de sarcinile ce stau in fața organe­lor puterii și administrației de stat in diferite etape ale construcției socialiste,­ale participării efective a mase­lor la conducerea societății. In acest scop, au fost spo­rite competențele Marii Adunări Naționale și a comi­siilor sale permanente ca instrumente de lucru active, a crescut rolul Consiliului de Stat, ca organ de control asupra aplicării legilor ți hotă­­rilor M.A.N. Aceeași a­­tenție va fi acordată perfecționării ac­­l­ității guvernului, muncii consiliilor de conducere ale ministerelor ți orga­nelor centrale, a cadrelor de conducere din aparatul de stat pentru realizarea politicii partidului ți aplica­rea legilor țări, crețterii răspunderii lor in sectoarele respective. Va crește, de asemenea, rolul Consiliilor populare in viața economico-sociale a țării și a județe­lor ți se vor perfecționa formele lor de organizare și de muncă pe calea participării nemijlocite a maselor largi la conducerea treburilor obștești, la soluționarea pro­blemelor pe plan local. In consens cu linia generală de aduncire ți perfecționare a democrației socialiste, se va acționa pentru sporirea rolului comitetelor ți consi­liilor oamenilor muncii, al adunărilor generale din uni­tățile economico-sociale, ca foruri colective de condu­cere a centralelor, întreprinderilor, instituțiilor și unită­ților agricole. Ca fenomen social-istoric, receptiv la schim­br­ile ce survin In economia națională, in dinamica socială, in viața politică ți culturală a țârii, in perspectiva făuririi societății socialiste multilateral dezvoltate și a trecerii spre comunism, statul socialist va continua să înre­gistreze mutații ce se vor reflecta in conținutul mult îm­bogățit al funcțiilor sale interne ți externe. Va cunoaște o permanentă creștere calitativă funcția economico­­organizatorică, funcție ce iți găsește o pregnantă re­flectare in organizarea și dezvoltarea continuă a in­­dust­iei, in creșterea producției agricole, in asigurarea evoluției intr-un ritm accelerat, a economiei naț­onale pe baza unui plan național unic, atribut fundamental și inalienabil al suveranității statului socialist. Aceeași dezvoltare permanentă și același conținut nou va că­păta, in procesul de făurire a societății socialiste multi­lateral dezvoltate, și funcția cultural-educativă. Atit con­ținutul nou cit și dezvoltarea acestei funcții constau in realizarea pregătirii și perfecționării cadrelor, moderni­zării invațâmîntului, îndrumar­i activității de cercetare științifică, stimularea creației literare și artistice, răs­­pîndirea culturii, urmărirea formării și dezvoltării con­științei socialiste a maselor largi de oameni ai muncii. Acestei funcții, Congresul al XI-lea al P.C.R. i-a trasat coordonate precise care să corespundă actualei etape de edificare a societății socia­iste și de înaintare spre comunism. Aceeași importanță o capătă și funcția de apărare a cuceririlor revoluționare, asigurarea legalității socia­liste. Pentru exercitarea acestei funcții se impune edu­carea socialistă a tuturor memb­ilor societății, cultiva­rea vigilenței, a spiritului revoluționar, prevenirea ma­nifestărilor antisociale prin antrenarea opiniei publice, ridicarea cunoștințelor politice a maselor ș.a. Satisface­rea acestei cerințe, exprimată și în Programul partidu­lui, reflectă proclamarea și realizarea unei profunde le­galități socialiste, intrucit statul insuși nu se înfățișează nu numai in calitate de apărător, ci și de exponent fidel a ccestuia, el insuși fiind materia­izarea celei mai pro­funde legalități socialiste. Valențe noi capătă și funcția externă. Așa cum se subliniază in Raportul pre­zentat de tovarășul Nicolae Ceaușescu la Congresul al XI-lea al P.C.R., in centrul activității internaționale statului socialist român se află colaborarea cu toate ță­­­rile socialiste, contribuind astfel la întărirea unității lor pe baza respectării principiilor independenței și suve­ranității, a neamestecului în treburile interne și intra­u­­torare reciprocă. In același timp, statul socialist român depune eforturi susținute pentru amplificarea relațiilor sale cu țările in curs de dezvoltare, cu statele care luptă pentru dezvoltarea lor independentă. Pornind de la analiza marxist-leninistă a epocii con­temporane, P.C R. a orientat și orientează cu multă competență activitatea statului și in direcția dezvoltării pe cale pașnică a colaborării cu țările ce au orînduiri sociale diferite de a noastă Desigur, la baza acestor acțiuni, conștient orientate, ale statului in vederea asi­gurării extinderii participării României la schimbul de valori materiale și spirituale pe plan mondial stau prin­cipiile egalității, neamestecului in treburile interne, a­­vantajului reciproc, principii imuabile, veritabile docu­mente ale activității internaționale a României. Această gamă largă a contactelor interstatale oferă posibili­tatea reală a afirmării statului român ca un consecvent si dinamic apărător al păcii in lume. еа I. OANCEA 2 П [UNK].

Next