Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-05-04 / nr. 44

174­ 7- PATRIER Les ----- - -­ ­ _— SS7 = D-le. and în primvire că convențiea 4. Vi que la Convention télégraphique entra la Turquie et N n. DBlicat Nha n C” + 4 ° 4 £ - - - Gurciea și Austriea vovaiuată în Noemvrie 1857 care pretinde a l'Autriche, publiée au mois de Novembre 1837, et qui prétend som­­(paye în circul ei și Principatele, este cu atăta mai mult o jig­­prendre aussi les Principautés dans son rayon, est une lésion d'aț­­nipe a drepturilor Principateloru, cu căt între exe mi Austriea tant plus patente aux droits des Principautés, qu'eutre celle ci et eczistă convențien quireletik în anul 18535. l'année 1855, 5­­1 es­telegrafică dintre Luănd în primvire că Ecs. Caimacamul Vogoridi nu au pe tememeiul tratatului de Paris fost în­dreptate de a pune în lucrare convențiea Austro-turcească, Consiliul Ministrilor, garantat drepturile Principatelor, și anume, grației interioare chieie, ca Ministeriul Lucrărilor Publice să întregime convențiea încheiată în 11 Octomvrie între Austriea și Moldova. Această încheiere, încuviinținduse de Prea Înalțatul Domn din 7 April curent asupra raportului Consiliului s'au făcut pe de o parte cuvenita ca­­prin rezoluție a Miniștrilor sub No. 1121,­municație Ministeriului Lucrărilor Publice ca pe întonmai urmare, eară pe de alta se publică spre obșteasca știință. Cette décision ‘ayant été sanctionnée par arostiie de S. A. S. le 7 Antii ct. au rapport du Conseil des Ministres; sous No. 1124, communication en a été donnée au Ministère des Travaux publics On porte cette disposition à la pour s'y conformer à la lettre. connaissance publique. mi deplina libertate de com-rțu, mărite în toată a ei l'Autriche il existe une convention ! mettre à exécution la convention | 5". Na que Ghec-Saimasam Vogorides n'a pas et la pleine liberté du commerce, a arrêté ape au Minisites, sur la base independența adminic­­au făcut în- Aputgo- Tagțțe, le Conseil des du traité de Paris qui a garanti les droits des l'indépendance de l'administration in­­Principautés et nommément : térieure | des travaux lcoon conclue le conclue 11 Octobre entre l'Autriche et été en droit de que le la Moldavie. Ministère publics maintienne dans tonte son intégrité la conven - ROSIEA ȘI POLONIEA. De la San-Petersburg se scrie cătră în circurile guvernementale Ce vorbește, KB mai multe corposuri de armie au a se pune pe picor de rezvel: din armiea întăea corpo­­sul al 2-le sub comanda Generalului de infanterie Ofrozimov; corposul an 3-l­­sub Generalul de cavalerie Vranghel; din armiea a doua corposul an 4-le sub Gene­­ralul Vitovțov și corpusul al 5-le sub Generalul-leitenantul Rezaci. Astădzi s'au întrunit consiliul de rezbel Genera­­cursul sub prezidia Ministrului de rezbel­­ului de artilerie Suhozaret. În seanței, Ministrul intereselor streine Prin­­țul Gorceacoff, cazile ce înturnase de la palatul de iarnă, unde au lucrat cu Impe­­ratorul, au comunicat Prezidentului consiliu­­lui de rezbel un ordin a Imperatorului. Fiind că proectul de congres propus de Rosiea au rămas fără rezultat, apoi înde­­obștte se crede, că cabinetul au hotărăt a înainte o armie de observație spre hotarul Austriei și anume: spre Galițiea, Cracoviea și Bucovina. Generalului Offn­­berg, comandantului întregei cavalerii s'au trimes astădzi prin telegraf ordinul, de a lua măsurile necesarii pentru pregătirea de marș a cavaleriei grele, care este stațio­­nată în coloniile militare sudice. Ele s'au trimes prin D. Muhanon ordin la toate re­­dacțiile, de a ce an ține de publicarea în­­științărilor atingătoare de mișcările tru­­pelor. Comandantul rezervelor armiei Ru­­șiene, Generalul Fuck­ov s'au chemat la Pe­­terspurg. Îndată ce ce vor săvărși scoa­­terile de recruți, adecă pe la încheierea lu­nei Mai, ce va slobozi un ucaz, care ordo­­nează scoaterea de 7 inși la 1000 din păr­­țile estice a Rusiei. „Cvas” spune din 30 April:” În fața a­­menințătoarei certe Europeene, noi­i adese­ori au repetat în Fevruarie mi Martie, că Ro­­sica, ocupată cu înbunătățirile ei din lău­­­tps, trebue să dorească pacea, și că ea pănă acum nu face pregătiri pentru o păr­­țire activă spre afară, deci nici armea 21, nici ordonează mișcări de trupe, afară de concentrație a unui corpus de observație aceste organiza­­în Besarabiea. Cu toate 4 țtea armiei înlespește o grabnică concen­­­­trație a trupelor și îndeplinirea cadrelor prin concediați, și aceasta urmează în o în o giu­­mătate; căci patru corpusuri de armie, ca­­re se concentrează la alor cvartire de slab, se află în cantonemente înprăștiere, spre a forma armii de observație la hota­­rele vestice, de­și se află pe picior de pa­ce, adecă nici congediații sănt rechemați, nici înrolări sînt ordonate. Doă corpusuri de armie, a cărora cvart­ră de stab se află în Varșoviea, și care în parte cantonea­ză în regatul Poloniei, pe malul drept a Vistulei, și în Lituania, ce înpaintesc pe malul stăng a Vistulei, unde se vor întruni ca corpos de observație în Mazovica, Ca­­lis și Sandomir. Această armie, a cării regimente nu sunt puse pe picior de resbel, Alte și Podolia ap ar forma un corpos de observație. doă Corposuri din Voliniea Volinia și Damieneț- Podolschi, și vor forma lăngă Chișinău a doua armie de observație. AUSTRIEL. Direcțiea, în care merge armiea Impe­­rială, de a propune, că ea îndreaptă mar­­șul ei spre Cazare, cu scop, de a isprăvi acolo o operație mare și a închide drumul Franțezilor, ce se grămădesc a veni de la Genova. Din toate semnele se vede, că co­­loanele Franțeze încă nu au sosit în mare număr pe pămăntul Piemontez, precum Ga­­zetele de Brucsela fac a crede, fact, că Franțezii nu au putut artileriea lor peste Mont. Denic, cercări zădarnice au fost nevoiți a înturna tunurile lor. Mont-Senis așa de înalt ka Can Gothard, însă are căderi de lavine. Căte trupe s'au adus în grabă în Piemont, au tre­buit cr­eie­ne apă, deci cu drept ce poate dzine, că trupele Franțeze se compun pănă acum mai numai din infanterie, fiind că îmbarca­­rea tunurilor și a cailor cere mai m­ic timp și osteneală, nu este o poziție mult mai nefavorabilă, suflănd pănă în cele de pe urmă luni de de pe drumuri care adese­ori se fac ne­practicabile prin Franțeze „Alarmarea” unei arii întregi este una din acele manevre păzute, care aduce pe dușman în nesiguranță despre punctul ac­­ției generale. Spre a nu descoperi locul, de unde trupele Austriei voeau à tpeue rnul Po și a dura pentru aceasta coduri, s'au făcut dealungul întregei linii demonstrații, spre a nevoi pe Piemontezi de ași înpărți puterile lor. În momentul cănd scriem a­­ceste, au urmat trecerea armiei generale, în care imp Feldmarșal-le­tenantul Benedec au trecut cu corpusul seu de armie lăngă Piacenza și de la Novara se apropie alte detașamente de trupe. Liniea de ao aco­­pere drumul ferecat, ce duce de la Genova la Torino; scopul trupelor înaintitoare este de a întreru­pe comunicațiea drumului fe­­recat și a înpiedeca sosirea trupelor Fran­­țeze despre mare. În Corespondențiea Lustrieanăa ce cerește, că, în vederea concentrărei puterei mili- A. S. Î. Arhiduca Ferdinand Mac­­mai întăii de tare, similian, au fost desărcinat Guvernul General a Lombardiei, carile s'au încredințat contelui Ghiulai. Înlocuitorul acestui din urmă este Generalul Valmoden. Burghez au fost numit ad-la­ Gubernatorul rus pentru interesele uisine a comandei mi­­litare din Verona. Dieta Germană au ținut în 2 Mai o se­­am­ă estraordinară. Trimisul Austriei, pre­­zident Adunărei, i­u înfățoșat o expunere a motivelor, ce au îndemnat pe suveranul său, ca să văze trupele în Sardiniea. Gabreta Poștelor scrie de la Viena 3 Mai, entusiasmul ce tot manifestează între­nație. Magistratul din Viena, au publicat ieri o proclamație, invitănd ne­cetățăni­­a să se inscrie spre a forma un corpus de volon­­tipi Vienezi. Cu toate că nu se cunoaște încă condițiile atingăto­are de această în­­rolare, totuși s'ai înfățoșat pănă acum un mare număr de prolepu­ri, între carii ce stă mai cu samă soldații ce au servit pănă acum și mai mulți ofițeri în retragere. Autoritățile au primit chiar în diziua cănd manifestul înpărătesc s'au publicat, nume­­roase daruri patriotice, de 1000, 5000, și 10000 fiorini pentru trebuințile patriei. Acte daruri sporesc pe toată dizisa. „Jurnalul Debatelor” din 21 Aprilie, jumătate. Noi zicem lămurit, început a se concentra la Lac în Este nn transporta și dupt și vănturi geroase primăvară, întăre­ c omătul

Next