Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-06-25 / nr. 59
234 -a- PATRIEA VX MMNESU. - 7iar ducerea Franțeză MOLDO-ROMĂNIEI mănă 3. a culegerei de: 1. Fragmentul vechiu istoricu. 2. mi Traian Domnitoru a Moldovei după samină. 9. Alecsandru cel Bur, păstor în 11. Bogdan. Moldova. 7 a doua 6. Novele Porcanda 10. Testamentul istoricei de G. Asaci. Partea I-a care au eșit din tipar cuprinde: Dochiea Arhiologie a Moldo-Rolui Stefan cel Mare, tatistică a Moldovei. din de Moldavia. (legendă). 4. 12. Petru Rareș, Domniea I-a, Dragoș, Ce prin sub tipar partea a II, Asapindzind : Dziua de pe urmă a Municipiului Iași Ano-Vlahia (Țănțari) Mihai Viteazul. Prințul D. Cantemir. Notiție Geografică . Harta Moldovei vechi. Stampe arheologice. împărțit descălicare în Daciea Transindrighele Prințul Lilvaniei Valea Albă. 8. Ștefan cel Mare înaintea cetăței Săntului-Gherman. (Neamțu). 9. Elena de Moldavi ca mare Duchesă a Moscvei, duction française du Recueil des: Nouvelles historiques de la MOLDO-ROUMANIE de G. Asaky. LA 1-ege PARTIE de cet ouvrage contient les nouvelles spivantes: 1. Fragment Historique. 2. Archéologie. 3. Doquie et Tra jan (Légende) 4. Dragosch. 5. Alexandre le Bon 6. Swidrigello, 7. Vale-Alba 8. Étienne le Grand devant le Château St. Germain [Neamizo]. 9. Hélène de Moldavie. 10. Testament d Etienne le Grand, 11. Bogdan, 12, Pierre Rarèche, Premier Règne. “SOUS PRESSE Ile PARTIE. Le dernier jour du Municipium Jassiorum, Les Roumains de GAno-HValasnie, Michel le Brave, Roxandre de Moldavie. Mazerpa en Moldavie. Le Prince Démètre Santerig. Aperçu géographique et statistique de Ja Moldavie, Carte de l'ancienne Moldavie. Planches archéologiques. orum. Romfănii palat oglindește REVISTĂ POLITICEZD. cezii o cheamă de la satul Solferino Bătăliea de la Mincio, seau precum Fran(chicritu) de căt care alta nu s'au făcut de la de acea de trei dzile de Lipsca, cu mart sănge au vederat aprocizie a ambelor luptătoare, între carii însă și norocul au giucat rolul său. Ambe aripi austriene strămtoreau ne adversarii carii ce retrăgeau spre simeze, cănd apoi Franțezii cu putere covărșitoare au atacat cu centrul lor centrul Austrieanu așezat în Solferino.cest sat s'au luat de cinci ori de unii și de alții, și aite s'au făcut măceleriea cea înfricoșată de vr'o 30,000 din ambe păști. Ce ecatombă, strigă Independența Belgică, și cătă resplată va reclama de la cerui aceste săngiuri, deacă în contra giuruinței făcute de Imperatorul Napoleon, vărsare sa ar remănea stearpă pentru fericirea popoarelor! După toate aceste nu se pare că armiea aliată ar în pericol voi prin o noă bătălie a pune căștigul făcut, mai nainte de a lua macar una din cetățile cvadratului faimos. la Constantinopoli din sere 10 iunie scrie că marile eveniment a dzilei era acolo sosirea Marelui Duce Constantin și a Marei Duchese. Lunea tperită pe la ameazădzi, bateriile de la Tophane, au salutat fregata cu elită „Gromovoi” purtănd pavilion admiral și întrănd în port la giumătate oară după acea. Î. L. , descindeau andesipradepsa din Tophana, unde ele au fost priimit de cătră Capitan-Pașa Serasdoi chierul. Ministrul intereselor străine și Ștambelani a Sultanului cu toții în mare parcului AT, uniformă. urmă curtea de aptiaemie au sosit chioșcul Împărătesc, pe pragul căruia sta în picioare M:S Sultanul Luănd măna Marelui Ducă, ca braț pe prințesa sa, Sultanul sau întrodue singur în păuntrul chioșcului. După complimentele îndatinate midonice au priimit ospitalitatea carileai ce propunea grațioe de M. S. Sultanul, Î. L. Î. s'au înturnat la Gromovoi, carile iau transportat cu repegiune la palatul Enirghian, acel splendid în TuRCI13A, apele arnnuii A spre ai priimi, carile ducea au priimit vizita a tot corposul diplomatic, adigeri Otomani, au început a merge prin 14 mi elegant de pază, carile se plopatic, Bosforului. Î. S. Î. foncționari oară, Marea Duchesă Sultanele, înalții dignitari Otomani, cănd în aceeași cina în Mai întăiu se zice, că Sultanul va invita chiar la masa sa pe Marile miniștrilor și a celor mai de căpitenie digharem În fine, ieri încă de pe palatului cu mari Otomani, amează-dzi împregiurimile erau îndesuit Ducă wine soțiea ca, însă, alaltaieri s'au hotărăt, în consiliu, că priimirea de făcut Marelui Ducă Constantin, Rosienescu de la Pera, o mulțime nenumărată de oameni, carii de abiea erau reținuți în sgomotoasa lor agiBacce, numit în audiență mirghian se dusăse la palatul de Delmaunde au fost solonetă de cătră M. S. Sultanul și de la va fi tot aștepta pe Marile Ducă, carile de la E Ducăi de Cambrige și că Sultanul va da numai în onorul Marelui Ducă un dine la încheierea căruia se va arăta pentru un moment oaspeților săi, și că acest bine va fi Împărăvenea spre palatul ambasaDolma-Bacce, urmat o reprezentație la teatrul dei Rosiene, și în adevăr, spre trei mii y5teev. PRUSIE L, au aureat nedru- Plenipotentul Prusiei au depus în 25 Iupie cătră doi cepri pedeștri, unul de la Constantinopoli, unde, ca niște cipili să duceau să viziteze bazarele. Sara următoare declarație înaintea Dietei de ii sau înturnat la palatul de la Dolma Francfort: Bacce, unde'i aștepta ospitalitatea Împă- Aunpisipea întinderei care evenimentele rezbelice au căpătat în Italica, guvernul Regesc a Prusiei au hotărit, pentru sprijinirea propriei politice precum și pentru strătească. Un mare dine, dat în oporul Î. S. Împărătești, întrupea tot corposul di- ministru, marii și Cedzice, că Î. S. Î. încă vr'o 12 dzile por cu zăbovi la Constantinopoli, jumătate oare, Marile Dubă în uniformă de admiral, călare pe un cal din grajdiurile de, din reporopnire gmpul tot friguros și a Împărătești foarte minunat înșeuat, și evlape, favorează puțin ființa lor. Se cedat de un îndoit șir de cavași pedeștri vorbește de mari baluri care oe pot da de Franceză și Engleză în oporul lor, ambasadele Rostrapă, și urmat de un adjutant și de mai mulți acum și de consiliul Escadra Roșisană au și A. L. A. au venit numai cu Gromov noi, nu ce mie încă Duchesa, plăcută și tănără femee cu trăsăturile dulci și tot odată mărețe, cu zimbetul fin și grațioe, învestită foarte sim- municipal din Pera rămne afară de Dardanele marea strată de la Pera în mediul unui îndoit șiragu de curiozi, cărora li înturna cu grație salutările lor pe cneptoace și în pa în palatul legației, la o vară bună în adevăr ce drum vor apuca părăsind boneaceea, o trăsură de curte trasă de cătră 4 mnptu poporul, unii ăi trimet au Genul, încă, cai, în carea șideau doă dame și urmată sete mai probabil că se vor duce în Rosiea de alte trei trăsuri și de o escortă de ca prin marea Neagră. Se pun mari speranță valerie, resbătea prin mulțimea ce sta ne, în această vizită a Marelui Duce Constancontenit îngrămădită în straja Perei și fin pentru menținerea relațiilor între dinaintea palatului. Aceasta era Marea Poartă și Roșiea și pentru liniștea provințiilor Dunărene. AUSTRIEI. Ieși drepturi politice, căci numai acea egală îndrituire a tuturor coreligionarilor răi- Englez, Palieri, și de sta cu puncte spiritului propămirei masometirei, A. L. au trecut ne în lusela de Viena publică o declarație a guvernului prin care toți plu fi găsită la cap de o mare pălărie pe coreligionarii netundă, de color închie. Ea avea alăture o catolic și berailiții ce pot bucura de acedamă de opor, saluta cu multă grație pe toată mulțimea de Greci, Europei, Franțezi, Germani capetele descoperite și cu respect secuși zimbea la eclamațiile de eplului nostru. Audzirea despre înturnarea 44 După Viena a Imperatorului Austriei, nu ce a deîn pe prin care să semnalează civilizațiea cerea sa, rușinsm ce însufla frumuseța ei, căteva momente, Marile Ducă, în mică averează, ce mai părtos M. S. va mai răni formă de marinariu și călare, iar prin mănea în mediul armiei sale, țesa călărind pe un catăr mănat de frău de