Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-06-25 / nr. 59

234 -a- PATRIEA VX M­MN­E­SU. - 7iar ducerea Franțeză MOLDO-ROMĂNIEI mănă 3. a culegerei de: 1. Fragmentul vechiu istoricu. 2. mi Traian Domnitoru a Moldovei după sam­ină. 9. Alecsandru cel Bur, păstor în 11. Bogdan. Moldova. 7 a doua 6. Novele Porcanda 10. Testamentul istorice­i de G. Asaci. Partea I-a care au eșit din tipar cuprinde: Dochiea Arhiologie a Moldo-Ro­­lui Stefan cel Mare, tatistică a Moldovei. din de Moldavia. (legendă). 4. 12. Petru­ Rareș, Domniea I-a, Dragoș, Ce prin sub tipar partea a II, Asapindzind : Dziua de pe urmă a Municipiului Iași Ano-Vlahia (Țănțari) Mihai Viteazul. Prințul D. Cantemir. Notiție Geografică . Harta Moldovei vechi. Stampe arheologice. împărțit descălicare în Daciea Tran­­sindrighele Prințul Lilvaniei Valea­ Albă. 8. Ștefan cel Mare înain­­tea cetăței Săntului-Gherman. (Neamțu). 9. Elena de Moldavi ca mare Duchesă a Moscvei, duction française du Recueil des: Nouvelles historiques de la MOLDO-ROUMANIE de G. Asaky. LA 1-ege PARTIE de cet ouvrage contient les nouvelles spi­­vantes: 1. Fragment Historique. 2. Archéologie. 3. Doquie et Tra­­ jan (Légende) 4. Dragosch. 5. Alexandre le Bon 6. Swidrigello, 7. Vale-Alba 8. Étienne le Grand devant le Château St. Germain [Neamizo]. 9. Hélène de Moldavie. 10. Testament d Etienne le Grand, 11. Bogdan, 12, Pierre Rarèche, Premier Règne. “SOUS PRESSE Ile PARTIE. Le dernier jour du Municipium Jassiorum, Les Roumains de GAno-HValasnie, Michel le Brave, Roxandre de Moldavie. Mazer­­pa en Moldavie. Le Prince Démètre Santerig. Aperçu géograp­­hique et statistique de Ja Moldavie, Carte de l'ancienne Molda­­vie. Planches archéologiques. orum. Romfănii palat oglindește REVISTĂ POLITICEZD. cezii o cheamă de la satul Solferino Bătăliea de la Mincio, seau precum Fran­­(chi­­critu) de căt care alta nu s'au făcut de la de acea de trei dzile de Lipsca, cu m­art sănge au vederat aprocizie a ambelor luptătoare, între carii însă și norocul au giucat rolul său. Ambe aripi austriene străm­­toreau ne adversarii carii ce retrăgeau spre si­meze, cănd apoi Franțezii cu putere covărșitoare au atacat cu centrul lor cen­­trul Austrieanu așezat în Solferino.­cest sat s'au luat de cinci ori de unii și de al­­ții, și aite s'au făcut măceleriea cea în­­fricoșată de vr'o 30,000 din ambe păști. Ce ecatombă, strigă Independența Belgică, și cătă resplată va reclama de la cerui aceste săngiuri, deacă în contra giuruinței făcute de Imperatorul Napoleon, vărsare sa ar remănea stearpă pentru fericirea popoarelor! După toate aceste nu se pare că armiea aliată ar în pericol voi prin o noă bătălie a pune căștigul făcut, mai nainte de a lua macar una din cetățile cvadratului faimos. la Constantinopoli din se­re 10 iunie scrie că marile eveniment a dzilei era a­­colo sosirea Marelui Duce Constantin și a Marei Duchese. Lunea tperită pe la amea­­ză­dzi, bateriile de la Tophane, au salutat fregata cu elită „Gromovoi­” purtănd pavi­lion admiral și întrănd în port la giumă­­tate oară după acea. Î. L. , descindeau an­desipradepsa din Tophana, unde ele au fost priimit de cătră Capitan-Pașa Seras­­doi chierul. Ministrul intereselor străine și Ștambelani a Sultanului cu toții în mare parcului AT, uniformă. urmă curtea de aptiaemie au sosit chioșcul Împărătesc, pe pragul căruia sta în picioare M:­S Sultanul Luănd măna Marelui Ducă, ca braț pe prințesa sa, Sultanul­­ sau în­­trodue singur în păuntrul chioșcului. Du­­pă complimentele îndatinate mi­doni­ce au priimit ospitalitatea carile­ai ce propunea grațioe de M. S. Sultanul, Î. L. Î. s'au înturnat la Gromovoi, carile­­ iau transpor­­tat cu repegiune la palatul Enirghian, acel splendid în Tu­RCI13A, apele arnnuii A­ spre ai priimi, carile ducea au priimit vizita a tot corposul diplomatic, a­digeri Otomani, au început a merge prin 14 mi elegant de pază, carile se plopatic, Bosforului. Î. S. Î. foncționari oară, Marea Duchesă Sultanele, înalții dignitari Otomani, cănd în aceeași cina în Mai întăiu se zice, că Sulta­­nul va invita chiar la masa sa pe Marile miniștrilor și a celor mai de căpitenie dig­­harem În fine, ieri încă de pe palatului cu m­­­ari Otomani, amează-dzi împregiurimile erau îndesuit Ducă wi­ne soțiea ca, însă, alaltaieri s'au hotărăt, în consiliu, că priimirea de fă­­cut Marelui Ducă Constantin, Rosienescu de la Pera, o mulțime nenumărată de oameni, carii de abiea erau reținuți în sgomotoasa lor agi­­Bacce, n­u­mit în audiență mirghian se dusăse la palatul de Delma­­unde au fost solonetă de cătră M. S. Sultanul și de la va fi tot a­­ștepta pe Marile Ducă, carile de la E­ Ducăi de Cambrige și că Sultanul va da numai în onorul Marelui Ducă un dine la încheierea căruia se va arăta pentru un mo­­ment oaspeților săi, și că acest bine va fi Împără­­venea spre palatul ambasa­­Dolma-Bacce, urmat o reprezentație la teatrul dei Rosiene, și în adevăr, spre trei mii y5­­teev. PRUSIE L, au aureat ne­dru- Plenipotentul Prusiei au depus în 25 Iupie cătră doi cepri pedeștri, unul de la Constantinopoli, unde, ca niște cipili să duceau să viziteze bazarele. Sara următoare declarație înaintea Dietei de ii sau înturnat la palatul de la Dolma Francfort: Bacce, unde'i aștepta ospitalitatea Împă- Au­npisipea întinderei care evenimentele rezbelice au căpătat în Italica, guvernul Regesc a Prusiei au hotărit, pentru spriji­­nirea propriei politice precum și pentru st­­rătească. Un mare dine, dat în oporul Î. S. Împărătești, întrupea tot corposul di- ministru­, marii și Ce­dzice, că Î. S. Î. încă vr'o 12 dzile por cu zăbovi la Constantinopoli, ju­­mătate oare, Marile Dubă în uniformă de admiral, călare pe un cal din grajdiurile de, din reporopnire gmpul tot friguros și a Îm­părătești foarte minunat înșeuat, și e­­vlape, favorează puțin ființa lor. Se cedat de un îndoit șir de cavași pedeștri vorbește de­­ mari baluri care oe pot da de Franceză și Engleză în oporul lor, ambasadele Rostrapă, și urmat de un adjutant și de mai mulți a­­cum și de consiliul Escadra Roșisană au și A. L. A. au venit numai cu Gromov noi, nu ce mie încă Duchesa, plăcută și tănără femee cu tră­­săturile dulci și tot odată mărețe, cu zim­­betul fin și grațioe, învestită foarte sim- municipal din Pera rămne afară de Dardanele marea strată de la Pera în mediul unui îndoit șiragu de curiozi, cărora li înturna cu grație salutările lor pe cneptoace și în­­­ pa în palatul legației, la o vară bună în adevăr ce drum vor apuca părăsind bone­­aceea, o trăsură de curte trasă de cătră 4 mnptu­ poporul, unii ăi trimet au Genul, încă, cai, în carea șideau doă dame și urmată sete mai probabil că se vor duce în Rosiea de alte trei trăsuri și de o escortă de ca­ prin marea­ Neagră. Se pun mari speranță valerie, resbătea prin mulțimea ce sta ne, în această vizită a Marelui Duce Constan­­contenit îngrămădită în straja Perei și fin pentru menținerea relațiilor între­­ d­inaintea palatului. Aceasta era Marea Poartă și Roșiea și pentru liniștea provin­­țiilor Dunărene. AUSTRIEI. Ieși drepturi politice, căci numai acea ega­­lă îndrituire a tuturor coreligionarilor răi- Englez, Palieri, și de sta cu pun­cte spiritului propămirei m­as­ometirei, A. L. au trecut ne în l­usela de Viena publică o declarație a guvernului prin care toți plu fi găsită la cap de o mare p­ălărie pe­ coreligionarii ne­tundă, de color închie. Ea avea alăture o catolic și berailiții ce pot bucura de ace­­damă de opor, saluta cu multă grație pe toată mulțimea de Greci, Europei, Franțezi, Germani capetele descoperite și cu respect secu­­și zimbea la eclamațiile de ep­­lului nostru. Audzirea despre înturnarea 44 După Viena a Imperatorului Austriei, nu ce a de­­în­­ pe prin care să semnalează civilizațiea cerea sa, rușinsm ce însufla frumuseța ei, căteva momente, Marile Ducă, în mică a­­verează, ce mai părtos M. S. va mai ră­­ni formă de marinariu și călare, iar prin­ mănea în mediul armiei sale, țesa călărind pe un catăr mănat de frău de

Next