Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-05-04 / nr. 44
Anul I. Jif No. 44. oner Această soncesă de două ori ce zwăne Axnea wi f Hoea. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, trei luni 28 lei.Abonamentul ce face în Iași la Institutui Albinei-Romăn;, mi se livrerea D. Dimitrie Haretu, No. 282, pe la ținuturi la D. Comisionari Înștiințările căte 1 lea răndul.5 RAT - ulița moare, D. Foae Politikà si Literarà îP()orNITORUL OFIPAL A MOLDOVEI cu data din 28 Aprilie publică următoarele: Ministeriul Trebilor străine. În deliberațiea Consiliului Miniștrilor s'au priimit cu apostiiiea Comisiei Interimară raportul Ministeriului Lucrărilor Publice sub No. 5.630 din 27 Dechemvrie 1858, în alăturare cu raportul Direcției Centrale a administrației Telegrafului, încălcărilor făcute dreptăților Țerei, în relațiile sale interes puitor naționale, prin o convenție telegrafică încheiată de a dreptul și fără știrea Moldovei între Imperiul Otoman și acel al Austriei, care Convenție s'au pus în lucrare în Moldova fostului Caimacam Prințul Vogoride. Cocsiliul dar, din motivul stăruinței zisului Ministeru prin referatul sub No. 1682, din 30 Martie 1859 de a se da soluțiea cuvenită asupra numeratului raport, luănd în privire: 1-iu. Că prin capitulațiile dintre Principate și Poarta Otomană Principatele Unite, s'au rezervat între alte drepturi acel de a încheia tratate Internaționale. 2-le. Ke Principatele au eczercitat acest dpcnt în urma capitulațiilor în timpurile vechi și nouă după cum dovidește cear însuși convențiea telegrafică dintre Austriea și Moldova din Octomvrie 1855. 3-le. Luănd în privire principiile recunoscute de dreptul Publicu, a) că o alcătuire dintre doi nu poate vătămane un al treilea. b) Ke piminens poate trece cătră altul mai multe drituri de către el singur. s) Că un Sfat legat odată prin un tratatu, nu poate face alte tratate contrarie celui din trié. d) Că neputința piorală în privirea tratatelor, a cărora împlinire a primi driturile unui al treilea, face tratatele neîndatoritoare, e). Că din doă tratate necompatibile cel mai vechiu, trebuie renta. 1) Că aici odată un tratat contrazie unui al treilea, să aibă prefenți poate cuprinde dispoziție JassY. Le MONITEUR OFFICIEL de MOLD AVIE en dâte du 28 Avril dernier, ce qui suit: Ministère des affaires étrangères. publie Le Conseil des Ministres apris en délibération le rapport du Ministère des Travaux publics, sous No. 5639, en date du 27 Décembre 1858, muni de l'apostille de la Commission intérimaire et accompagné du rapport de la Direction centrale de l'administration du télégraphe, où sont exposées les infractions faites aux droits du pays dans ses relations ! internationales, au moyen d'une convention télégraphique passée directement et à Ghinsi de la Moldavie, entre l'Empire Ottoman et selui d'Autriche, convention qui a été appliquée en Moldavie sous le gouvernement de Gheh-Saimasam, Prince Vogorides. En corséquence, le Conseil, basé sur les instanses du dit Ministère en son référé sous No. 1682, en date du 30 Mars 1859, avec demande de donner la solution voulue au rapport précité, sonsidegant: 1”. Ogientegtp des capitulations entre les Principautés et la Porte Ottomane, les Principautés-Unies se sont aussi réservé, entr'autres droits, celui de conclure des traités internationaux, 2°. Que les Principautés ont exercé ce droit postérieurement aux capitulations dans les temps anciens et modernes, ainsi qu'en fait Foi la convention télégraphique elle-même entre l'Autriche et la Moldavie, en date du 11 Octobre 1855. | 3°. Vü les principes reconnus du droit public, a 1 qu'une transaction passée entre deux parties, n'en peut pas léser une tierce; b) que personne ne peut céder à un autre plus de droits qu'il n'en a lui-même; c) qu'un Etat une fois lié par un traité ne peut faire d'au - tres traités contraires au premier; d) que l'impuissance morale toțchant les traités, dont Gassomrlissement léserait les droits d'un tiers, rend lestgaites non-obligatoïres; e) que de deux traités incompatibles, c'est le plus ancien qui doit avoir la préférences f) qu'un traité ne peut jamais comporter des dispositions contraires à un tiers. sub Guvernul și 11 Cette Sazette paraît deux fois) (p ar semaine, L'un di et Le pdi. Prix de l'abonnement pargl 3 ducats, y compris le c an, par trimestre, 28 piastres. On s'a- bonne, à Iasug, à 7 A de l’Abeille Copmaine et à la librairie de D. Harète. Grande Rue No. 282; dans les districts, chez MM. les Commissionnaires. Rghih d'insegtion, I piastre par ligne. G1 ALEAAMDCU HUMBOLD. Alecsandru Baron Humvbolal, cel mai penumit filosof a veculu nostru, au reposat în Berlin la 7 Maiu (25 Auguie) în an 90 anul vieței. Germanica mi cu dănsa toată lumea scientifică serbează în lucrările istul Aristotelis modernu, triumful geniului omenescu. Dregerile și descoperirile sale în toate ramurile științelor pozitive și speculative, plinite în cursul unui jumătate vecii de pace, încheindu-se la începerea unui rezbelu din cele mai încruntate, a căruia rezultat nici ce poate prevedea, vor face o epocă în istorie a civilizației. Dașreuista ocazien ce deșteaptă reflecțiea, căți ginii oșteni cu genie și cu talentu, care de-asemene ar fi putut înavuți sfera științelor și al artelor folositoare oamenilor, timpuriu vor cădea în astă măcelerie, suscitată de ambiție și de interes. Miile, care vor peri pe cămpul bătăliei, nu vor produce în toate părțile lumei civilizate senzațiea ce au însuflat moartea acestui bătrănu venerabilu, care Mai mult decăt oricine au cuprins lumea cu spiritul lui cel pătrunzătoriu, încăt să poate dzice că elu au nomit peste marginile ce se păreau însemnate pentru cunoștința omenească. După ce impulsul cel neobosit s'au mănat în toate părțile pămăntului, în toate înălțimile și adăncimile sale, după ce ei au fundat științele de climatologie, de geografie a plantelor, de Magnetizm pămăntescu și de Meteorologie, și în istoriea naturală mi mult de oricine au cooperat, apoi în adănci bătrănețe au conceput ideea s oblimă de a culege toate descoperirile lumei făcute de geniul omenescu în o carte Iniiliată Cosmos. Numai a lui activitate și memorie nepilduită Am putut da un nou Atlas (”) încărca lumea preste umerile sale. În Mitologie zilul ne poartă pămăntul pe umerile sale. 14. Humbold a născut la Berlin în 14 Septemrie 1769. Din g iunie s'au dedat la științele naturale în care au practicat un montanistic la Ren. După ce au călătorit prin toată Europa, apoi la 1793 au întreprins renumita călătorie în America cu învățatul Franțez Bonplan. Deacă Colombo au descoperit America, apoi numai Humbold au concvistago (cucerit'o) pentru științe. După ce au vizitat Cimbaroso, cel mai înalt munte, craterile vulcanilor, minile, plantele, oamenii, au cercetat animalii și climele, apo la 1805 s'au înturnat în Europa cu o mănoasă culegere scientifică care au pblicat la Paris și în Italiea. Dar nu numai în aceste ramuri ce și în politică au fost de Guvernul Itrusiean întrebuințat la Congresul de Axen (Ax-la-Chapelle) și în Angliea. Imperatorul Nicolai voina a avea o științifică poziție asupra părței estice a Imperiului său, au însemnat cu asta ne Humbold, care în vărstă de 57 ani au cercetat Siberia în cure de 9 luni unde între altele 3$0rrganizat observatorii pentru magnetismul pămăntului. Ei au fost străns legat cu Regele actual a Prusiei. Nu vorbim de ordini e mi itari toți monarhii cau prosferat, mai mult decăt aceste ăl onorează lucrările sale, ca înțelepaciune socială, patriotismul practic, admirarea cea adăubă cu care urmărea lucrările splăzmuitorului; respectul cel sfăntu cu care el a agjuns la marginea cunoștințelor omenești, din lumea vidibilă străbătănd în cea nevidibilă facu asupra cetitorului scriiilor ele o impresie măreață. Un poegi omului, înțăleptul și fericirrea al cunoaște în persoană. 6. Asahi. . IDEDrLrit Te N. 7 AR.A 55 se pleacă. 75555555 95 FAMA ACRCLA ATEN ROME AN #03 1) etc —dre dzice: „cănd moartea întinse arcul asupra ca săgeata fatală Noi unim cătră doliul săi iee numai cununa cea spinoasă publicu tribut moral, cătră care adaogim respectul admirătoru ne avem a civilizației și de pe cap,” din partea Romănilor ,n pentru că afară de și al nostru propriu, pentru scriurile lui Acjcolei, am avut