Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-06-11 / nr. 55

Anul I. ce faceastă sonc esă de ouă ori ne săptămănă GUmeș­tii Poesa. Prețul abonamentului pe un anu trei galbeni cu portul, de trei luni 28 lei. Abonamen­­tul ce face în Iași la îInstitutul Albinei-Române, și le lib­eriea D. Dimitrie Ha etu, D. D. Oas­ ­­ t . έ u M­ I G­aga D. Harete. Grande Fe No. 282, de la ținuturi il @ C les districts, chez Comisionari MM. les Commissionnaires. riastge rag ul. ligne. Tassii Joi 11 Lunie 1859. ulița la Înștiințările căte 1 leu mare, răn- Cette Sazette parait deux No. 282; dans Rghih par semaine, L a n d'é et Je u­­di. Prix de l'abounement pari an, 3 dueats, y compris le port; par trimestre, 28 riastges. On sat bonne. à Insuu, de G­reilte Conmaine legarghie de à­n administration d'insegtion, 1 et à la li­t . ‘ Iașii. Crestia atingătoare de relațiile între propietari și lucrătorii de pămăntu în Moldova, este una din cele mai importante pentru țară, d­ate care s'au făcut întru aceasta în sinul Discuțiile Ofi- Adunărei Elective și prin mai multe trataturi, n'au lămurit încă de­plinu acestu sugetu de la care darează prosperitatea publică și individuală. În agiunul cănd astă cveștie ape să între cară în dispaterea Adunărei, Domnul Grigori Costachi-Iepureanu, fostul membru a Divanului Ad-hoc, au eospus într'o mică scriere unu analizu lămurit și giudicios al acestui sugetu impor­­tantu. Condus de o deplină cunoștință a nevoiloru adevărate a societății, și întemeet ne Apr. 46 a Constituției, onor, autoru al acelui tratat, pentru regularea relațiilor reciproce, mijloace dpem­e și tot­odată bile care combină drepturile sfințite a proprietății de pămăntu. Acea cărticică, publicată în limba Romănă, au făcut o vie senzație între toți nepriniropii de legalitate, de ordinu și de progresul adevărat, ea nu va lipsi a interesa mi ne străini carii mărturisescu a lor vie simpatie pentru re­­organizarea Romăniei. Acest motiv au determinat pe unu editor traducerea Franceză al acelei lucrări interesante. propune aplica­­ cui acele a lucrătorului a publica și .­ ­­­­­­­­­­­­­­ ­­­­ ­­ 27 Ef E­­­ férents traités, concilient les droits sacrés la SSY. La question qui traite des relations entre le propriétaire et le cultivateur des terres en Moldavie, est une des plus vitales pour le pays. Les discussions officielles qui se sout suivies au sein de l'Assemblée élective et dans les dif­­n'ont pas encore suffisamment épuisé ce sujel dont dépend la prospérité publique et individuelle. A la veille où cette question doit rentrer dans les débats de l'Assemblée, Mr. 6. Kostaki-Yépourano, ci-devant député au Divan ad-nos, a exposé écrit succint une analyse claire et judicieuse de ce sujet important. par une parfaite connaissance des vrais besoins dans un Senlșșit de notre société et basé sur l'Art. 46 de la Convention, l'honorable auteur de ce traité propose, pour la fixation des relations réciproques, de des moyens équitables de la Rou- C'est le motif qui nous a déterminé la traduction à livrer au public française de ce traité intéressant. qui Cet exposé, publié en Roumain, ayant produit une vive sensation parmi tous les amis de la légalité, de l’ordre et du progrès, ne manquera pas d'intéresser les étrangers qui prennent une part aussi vive à la réorganisation manie. et applicables la propriété avec ceux du cultivateur des terres. „7 © Ditegataga Italieana. de la migrațiea popoari­­ Italica, odineoară rezidenție a domniei lumei, lor au încetat a fi un întregu Imperiu neatărnat, totuși prin a sa natură minunată și prin suvenirile istorice, este măndriea locuitorilor și ținta do­­rinței străinilor. Astă țară, cu drept denumită grădina Europei, de la vecul al 5-lea pănă în timpurile noastre, neîncetat au fost ar­ea luptelor atăt între republicele și rigatele în care era înpărțită, căt și între străini pre­­cum : Spaniolii, Germanii și Francezii carii ăși disputau înm­urirea s­au dom­­niea asupra Paliei. În mediul acestor tulburătoare perioade, genișa Italiei au rămas mănos în lucrările sale. Italica e țara în care au înviat științele și artele, ns a­ra­­ma de cultură, în care Italienii să nu fi pus temeliea s­au să nu'l fi per­­fecționat: Dante, Petrarca, pruncii poeziei, Michel­ Angelo, Rafaele pictori mi MS 1----.-45 Sancta a lui VINCENZIO­IA FEPPEAVA. (­iberă traducere) O palio, Plak­o, tu ce ai în a ta foarte De frumsețe 'ncăntătoare darul cel mai dureros, Scris ne fruntea gi întristată, cun demon misterios Menir este fără paos prin fortuni­ca să Te poarte, De n'ai fi așa frumoasă, au de-ai fi macar mai foarte. () Ca de tine să se teamă, s­au nu fie așa duios Cel ce parcă să încăntă de-al tău geniu luminos. Dar nesațiu 'n a lui pofte te provoacă chiar la moarte. Că amu n'ași vedea oară de pe Alpi cruntate urme D'înarmați venind în vale, mi de săngele tău plină A lui Po spumoasă undă adăpănd a Galiei turme. Nice așu vedea ape tine­rs cu ferul tău încinsă Cu eroic brațu luptăndă pentru cauza cea străină, Spre-a fi șarbă tot­dea­una vincitoare au învinsă. Canova scultori, Galileu astronom, Machiavel, Becariea Filangeli diplomați, Papa Leon mare Mesenac, Colombo discoperitorul de America, f. sănt lucefiri care pururea vor lumina și vor onora omenirea. Dar toate aceste daruri a naturei și a geniului, de care să storește Paliea, ns facu de cinci­spre-cizece seculi, de căt à atrage asupra ei nenumărate rezbeli. La ocaziea unui din aceste, cănd la 1680 o armie Franțeză trecuse Alpii spre a combate un Lombardiea cu trupele Germano-Italiene. Poeta Fiorentina, Vincenzo da Filicaea, întristat a vedea patriea ca sfara intereselor stră­­ine, au compus un Sonetu, care au agiune a fi clasicu, și care pentru a sa a­­cu timpul prezentu, 518 reproducem împreună cu o liberă traducere umănă.­ ­­­ à tease —— Deacă literatura clasică tregitoare a unei complecte ră asemene agiutorii nici ED a Italiei, educații, citată de Romăni ca o bază și modelu odată nu este astăzi recunoscută căt mai mult să cuvine cu a­lta partea în­­să fie eta­­prelucrărei limbei noastre, care fă­­ra face un progres rațional: SE­ ---7--. 4 SONETTO di VINCENZO DA FRIPIDTA LA Italia, Italia, o tu cui feo la sorte Dono infelice di bellezza, ond' hai Funesta dote d'infiniti guai, Che in fronte scritti per gran doglia porte : Deh fossi tu men bella, o almen più forte, Onde assai più ti paventasse, o assai T'amasse men chi del tuo bello ai rai Par, che fi strugga, e pur ti sfida a morte! Che giù dal! Alpi non vedrei torrenti Ssendeg d'agșati, nè di sangue tinta Bever Gonda del Ro Salisi armenti; Nè te vedrei del non tuo ferro cinta Pugnar col braccio di straniere genti, Per servir sempre o vincitrice o vinte. S'­ Foarte mi­rape sănt sinonimi, ce dzice foarte sine seau și tare vine.

Next