Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)

1859-06-25 / nr. 59

| | | | Antul 1. MMUNN eSINGN -a--- B No. 29. - „­ ­Această sonc­esă de ouă ori Sette Lazere paraît deux lis] ve săptămănă, UMNEs șui par semaine, Lunderet­te - Poe a. Prețul asonamentsi si dé. Prix de l'abonnement par­­ pe un anu trei galbeni cu portul, 3 desatu, y compris le „ ue trei luni 28 lei. Abonamen­­par t ghimestghe, 28 piastres. On­ion­ “ tul ce face în Iași la Institutul bonne, à Iasur, à l'administration Albines-Române, și le lib­eriea C Neatesse Roumaine et à ls li- EL -D­ A - D. Dimitrie Ha elu, uliți mope, à “ * eralia­brairie de D. Harète. Grande Rue­­ No. 282, pe la ținuturi la D. D. Oat­O­N l NM­­E No. 282; dans les districts, chez Komicion apt. MM. les Sommissionnaighes. Înștiințările căte 1 leu răn- Prix d'insertion, 1 m­astge par­dul. 7 Iassu­ Joi 25 Iunie 18559. ligne. Iașii. MONITORUL OFIPAL A MOLDOVbui, No. 70, cu data din 22 Iunie 1857, publică următoarele: Ministerul din Năuntru. COMITETUL al 3-le, JUSTIȘȚN­EA. Petru Roseti, Golescu, Brăiloiu, Măli­­nescu, Cogălniceanu. COMITETUL al 4-lea. CONSTITUȚIEA. Grigorie Sturdza, Brăiloiu, Ar­­de cănd Principatele Dunărene, în urmarea tratatului de IL Comité de Justice : MM. Pierre Cosetti, Braïloiou, Golesco, Malinesso, Co­­ghalnitchano. IV. Comité de la Constitution : MM. Grégoire Stoșgdza, Arsaki, Vgaitoioț, Flo­­séculaires le type, la langue et les traditions de la souche latine. Luănduse știință «5 mai multe mumii se ținu în posesie de jidovi sub Ayant pris en considération que plusieurs terres se trouvent apegmeaes rag feliurite închipuiri, urmare ce este cu totul în contra apr. 50 din capitul ax­­ des Juifs sous des prétextes spécieux, pr cédé complètement en contravention Ș­le ax Regulamentului și a legiuirei din Manual tomulu­i fața 525, lăsate în părăsire din timpu în timpu, numai din neîngrijirea și molătatea admi­­a l'art. 50, Chapitre Ș du Règlement et à la loi insérée dans le Manuel ad­­ministgatii 1 volume, pag. 525, et dont l'application avait été de temps à nnstrativă, Ministeriul pe lăngă cele ordonate de a ce departa ne evrei în­­­ autre abandonnée par Ghinsoghie administrative, vient d'ogdonneg des agteg en gé­ de obștie din asemenea antreprize, ce publică spre obșteasca știință. néral les Juifs des entreprises de cette espèce et de rogteg cette disposition à la connaissance publique. „Romănul” publică: Comisiea centrală se împărți în cinci D'après le Romanosni, la Commission centrale à partagé ses comitete cu chipul următor: (ravaux en cinq comités, composés ainsi qu'il suit : COMITETUL I­Iu FINANȚELE. Grigori Sturdza, Predescu Arsachi, Pads­­s. Comité des Finances: MM. Grégoire Stopgdza, Arsaki, Predesco, Cadosan- Reuset, Grigoriu, Cosseti. COMITETUL al 2-le ADMINISTRAȚIE: Florescu, Steghe, Filipescu, Ar­­IS Comité Administration : MM. Floresco, Philippesco, Stege, Argiropolo, Jean ghiropolu, Iancu Sturdza, Storgdza, Iachi, Florescu, Tex. Chesso, Tell. COMITETUL al 5-lea, MILIȘIEA: Grigorie Sturdza, Tel. Florescu. v. Comité de Garmee: MM. Gregoire Stourdza, Tell, Floresco. R Depuis que les Principautés Danțbiennes ont été, à Ja suite du Paris, s'au unit politicește cu familiea Europeană, străinii ur- Traité de Paris, agegegsees politiquement à la famille Européenne, mărescu cu un BIS interes a lor dizvoltare în calea nporpe- | Les étrangers suivent avec un vif intérêt leur développement dans sului. Istu interes pentru o naționaltate renăscăndă, însu­­l la voie du progrès. C’est cet intérêt pour une nationalité ge­­stă o dorință leguită de a cunoaște mai cu amănuntă descrie­ | naissante, qui inspire un désir légitime de connaître plus en­de­­rea, scropiea și datinile Romănilor, carii, în mai multă npi­­­­tail la description, l'histoire et les usages des Roumains qui, Ripe, în cursul învăluirilor seculare, au păstrat limba, timpul sous plus d'un rapport, ont conservé à travers les vicissitudes În mediul unei since d­ingiroape a cărților care au­­ăs­­au milieu de la disette sensible des ouvrages qui répondraient nsnde Ja o aseminea cerere, dorimu să putemu aduce în astă | à celle exigence, nous desigons pouvoir apporter à cet égard privire, un mic tribut cătră literatura streină, publicănd tra- | un léger tribut à la littérature étrangère, en publiant la ta- Ministrul din Năuntru S. Katapuis. și tradițiile gintei latine. JASSY. Le MONYTEUR OFFICIEL de MOLDAVIE en date du 22 Juin publie ce qui suit: Ministère de GIate ieur. (singe) Ministre D. Catargi. FORLVI­ILĂ E CNGCA- AMOZĂUMIEU ROMANE. — 83­­ À Bce - f - A DIN MEMORIAE UNUI ROMĂNU.­ E AW Nil novi sub sole, Nimik pou sub sore!­­ Cungiurat de giorie a vincelilor din Italiea și din Germaniea, Buonaparte să înturnă la Paris cu mărirea unei dictaturi ce avea mi un Senatu conservatoru. Ab u­gelo M. Britanni;­mind că negoțul este puterea mi înavuțirea Angliei, Buona- Aceste Fapte deși au încăntat sentimentul național a Franțezilor, der tot . A N­ narte au proclamat sistemul continental, adecă a închhde toate porturile Europei farmănul gloriei militare n'au stinuit spiritul Iacobinilor revoluției, încăt­re­ A.3l.. pt R : RES pentru productele și manufacturile Engleze, și tot­odată pregătea sa debarca fii Republicei, văzind în Buonaparte­ne sn­altu Iulius Cesar, care prin trium­ 4­­ Ded­­­rc (discălicare) în Angliea, mai ales în insula Irlanda care de demult nu era­urile rezbelice au fost ni­ci cu­ republica Romei, au pregătit noului Dictato­r u­r mulțămită cu administrație a Guvernului Englezu. O nouă congiurație a Repu- Franței soarta celui Romanu. Congiurarea preruptă la 1800 prin faimoasa blicanilor fu descoperită la 1804 asupra lui Buonaparte, Pisegru, George și mașină infernală, s'au înfrănat prin ghilotinarea șefilor și disperarea a 130 partași. Voind a ce ocupa cu ordinul din năuntru Consulul Buonaparte au încheiet pacea cu toate puterile, și în 9 Noevrie s'au serbat pacea univer­­sală. Acest astu­solonelii au sporit triumful nației care au uitat perderea li­­bertăței civile și al armiei sale în Egipetu. Instituturi mi scoale s'au reorgani­­zat, ele au încheiet cu Pana un Concordat, cap Republica Cisalpina s'au pre­­făcut în Republică Italicană, care să compunea din Partea de Sus moștenitoare. Un Senat Consult au proclamat legea a statornici astă digni­­ții promita à ce întinde de la Alpi pănă la Adriatică. Atuncea Senatul al | None­l­­­­ rare în familie a lui Buonaparte, și în 20 Mai 1804, ne ruinele republicei, care dizbătut cheștia de a să mai prelungi Domnie a Consulilor pe alți 10 ani, Buo­­du costat plopi de sănge, unu mision de mirți, s'au înălțat dim­izarea Im­naparte au declarat că el CC va supune hotărirei deacă poporul va încuvi­nța­­periului lui Napoleon I. Poporul au încuviințat astă propunere mi Buonaparte s'au învestit cu pute­­(Va urma), cea nemărginită monarhică, în națiea Engleză, vechea în țerile învecinate precum Înt­area Sințer a proclamat partea a republicii Italiene, rivală cea puternică a Franției și Germaniea, ce întinsă ear­e piemontul, abea s'au încorporat cu Franțiea. Întămpinănd a Franției, pedre că la dezvoltarea planuri­­lor sale, Buonaparte se pregătea ai sfarma puterea marină; prin urmare din tălu au disființ­at în Germaniea regnul de Hanovera ue ce guverna de Pe­­renumitul Mare General a republicei, erau confăptuitori, ci să împuta An­­gliei și Burbonilor favorarea complotului. În mediul păcei o colonă Fran­­țeză au lipit din Germaniea pe­giunele Duca d'Enghien (Burbon), pe care în ce­­tatea Vensap lăngă Paris l'au senerat Kane un pretendent la tronul Frațțisi. Rosien și Sredzica au protestat asupra călcării dreptului gintelor. Aceste comploturi au motivat în Paris nevoia a se încredința Guvernul unei puteri

Next