Patria, decembrie 1858 - octombrie 1859 (Anul 1, nr. 6-87)
1859-06-25 / nr. 59
| | | | Antul 1. MMUNN eSINGN -a--- B No. 29. - „ Această soncesă de ouă ori Sette Lazere paraît deux lis] ve săptămănă, UMNEs șui par semaine, Lunderette - Poe a. Prețul asonamentsi si dé. Prix de l'abonnement par pe un anu trei galbeni cu portul, 3 desatu, y compris le „ ue trei luni 28 lei. Abonamenpar t ghimestghe, 28 piastres. Onion “ tul ce face în Iași la Institutul bonne, à Iasur, à l'administration Albines-Române, și le liberiea C Neatesse Roumaine et à ls li- EL -D A - D. Dimitrie Ha elu, uliți mope, à “ * eraliabrairie de D. Harète. Grande Rue No. 282, pe la ținuturi la D. D. OatON l NME No. 282; dans les districts, chez Komicion apt. MM. les Sommissionnaighes. Înștiințările căte 1 leu răn- Prix d'insertion, 1 mastge pardul. 7 Iassu Joi 25 Iunie 18559. ligne. Iașii. MONITORUL OFIPAL A MOLDOVbui, No. 70, cu data din 22 Iunie 1857, publică următoarele: Ministerul din Năuntru. COMITETUL al 3-le, JUSTIȘȚNEA. Petru Roseti, Golescu, Brăiloiu, Mălinescu, Cogălniceanu. COMITETUL al 4-lea. CONSTITUȚIEA. Grigorie Sturdza, Brăiloiu, Arde cănd Principatele Dunărene, în urmarea tratatului de IL Comité de Justice : MM. Pierre Cosetti, Braïloiou, Golesco, Malinesso, Coghalnitchano. IV. Comité de la Constitution : MM. Grégoire Stoșgdza, Arsaki, Vgaitoioț, Floséculaires le type, la langue et les traditions de la souche latine. Luănduse știință «5 mai multe mumii se ținu în posesie de jidovi sub Ayant pris en considération que plusieurs terres se trouvent apegmeaes rag feliurite închipuiri, urmare ce este cu totul în contra apr. 50 din capitul ax des Juifs sous des prétextes spécieux, pr cédé complètement en contravention Șle ax Regulamentului și a legiuirei din Manual tomului fața 525, lăsate în părăsire din timpu în timpu, numai din neîngrijirea și molătatea admia l'art. 50, Chapitre Ș du Règlement et à la loi insérée dans le Manuel administgatii 1 volume, pag. 525, et dont l'application avait été de temps à nnstrativă, Ministeriul pe lăngă cele ordonate de a ce departa ne evrei în autre abandonnée par Ghinsoghie administrative, vient d'ogdonneg des agteg en gé de obștie din asemenea antreprize, ce publică spre obșteasca știință. néral les Juifs des entreprises de cette espèce et de rogteg cette disposition à la connaissance publique. „Romănul” publică: Comisiea centrală se împărți în cinci D'après le Romanosni, la Commission centrale à partagé ses comitete cu chipul următor: (ravaux en cinq comités, composés ainsi qu'il suit : COMITETUL IIu FINANȚELE. Grigori Sturdza, Predescu Arsachi, Padss. Comité des Finances: MM. Grégoire Stopgdza, Arsaki, Predesco, Cadosan- Reuset, Grigoriu, Cosseti. COMITETUL al 2-le ADMINISTRAȚIE: Florescu, Steghe, Filipescu, ArIS Comité Administration : MM. Floresco, Philippesco, Stege, Argiropolo, Jean ghiropolu, Iancu Sturdza, Storgdza, Iachi, Florescu, Tex. Chesso, Tell. COMITETUL al 5-lea, MILIȘIEA: Grigorie Sturdza, Tel. Florescu. v. Comité de Garmee: MM. Gregoire Stourdza, Tell, Floresco. R Depuis que les Principautés Danțbiennes ont été, à Ja suite du Paris, s'au unit politicește cu familiea Europeană, străinii ur- Traité de Paris, agegegsees politiquement à la famille Européenne, mărescu cu un BIS interes a lor dizvoltare în calea nporpe- | Les étrangers suivent avec un vif intérêt leur développement dans sului. Istu interes pentru o naționaltate renăscăndă, însul la voie du progrès. C’est cet intérêt pour une nationalité gestă o dorință leguită de a cunoaște mai cu amănuntă descrie | naissante, qui inspire un désir légitime de connaître plus enderea, scropiea și datinile Romănilor, carii, în mai multă npitail la description, l'histoire et les usages des Roumains qui, Ripe, în cursul învăluirilor seculare, au păstrat limba, timpul sous plus d'un rapport, ont conservé à travers les vicissitudes În mediul unei since dingiroape a cărților care auăsau milieu de la disette sensible des ouvrages qui répondraient nsnde Ja o aseminea cerere, dorimu să putemu aduce în astă | à celle exigence, nous desigons pouvoir apporter à cet égard privire, un mic tribut cătră literatura streină, publicănd tra- | un léger tribut à la littérature étrangère, en publiant la ta- Ministrul din Năuntru S. Katapuis. și tradițiile gintei latine. JASSY. Le MONYTEUR OFFICIEL de MOLDAVIE en date du 22 Juin publie ce qui suit: Ministère de GIate ieur. (singe) Ministre D. Catargi. FORLVIILĂ E CNGCA- AMOZĂUMIEU ROMANE. — 83 À Bce - f - A DIN MEMORIAE UNUI ROMĂNU. E AW Nil novi sub sole, Nimik pou sub sore! Cungiurat de giorie a vincelilor din Italiea și din Germaniea, Buonaparte să înturnă la Paris cu mărirea unei dictaturi ce avea mi un Senatu conservatoru. Ab ugelo M. Britanni;mind că negoțul este puterea mi înavuțirea Angliei, Buona- Aceste Fapte deși au încăntat sentimentul național a Franțezilor, der tot . A N narte au proclamat sistemul continental, adecă a închhde toate porturile Europei farmănul gloriei militare n'au stinuit spiritul Iacobinilor revoluției, încătre A.3l.. pt R : RES pentru productele și manufacturile Engleze, și totodată pregătea sa debarca fii Republicei, văzind în Buonapartene snaltu Iulius Cesar, care prin trium 4 Dedrc (discălicare) în Angliea, mai ales în insula Irlanda care de demult nu eraurile rezbelice au fost nici cu republica Romei, au pregătit noului Dictator ur mulțămită cu administrație a Guvernului Englezu. O nouă congiurație a Repu- Franței soarta celui Romanu. Congiurarea preruptă la 1800 prin faimoasa blicanilor fu descoperită la 1804 asupra lui Buonaparte, Pisegru, George și mașină infernală, s'au înfrănat prin ghilotinarea șefilor și disperarea a 130 partași. Voind a ce ocupa cu ordinul din năuntru Consulul Buonaparte au încheiet pacea cu toate puterile, și în 9 Noevrie s'au serbat pacea universală. Acest astusolonelii au sporit triumful nației care au uitat perderea libertăței civile și al armiei sale în Egipetu. Instituturi mi scoale s'au reorganizat, ele au încheiet cu Pana un Concordat, cap Republica Cisalpina s'au prefăcut în Republică Italicană, care să compunea din Partea de Sus moștenitoare. Un Senat Consult au proclamat legea a statornici astă digniții promita à ce întinde de la Alpi pănă la Adriatică. Atuncea Senatul al | Nonel rare în familie a lui Buonaparte, și în 20 Mai 1804, ne ruinele republicei, care dizbătut cheștia de a să mai prelungi Domnie a Consulilor pe alți 10 ani, Buodu costat plopi de sănge, unu mision de mirți, s'au înălțat dimizarea Imnaparte au declarat că el CC va supune hotărirei deacă poporul va încuvințaperiului lui Napoleon I. Poporul au încuviințat astă propunere mi Buonaparte s'au învestit cu pute(Va urma), cea nemărginită monarhică, în națiea Engleză, vechea în țerile învecinate precum Întarea Sințer a proclamat partea a republicii Italiene, rivală cea puternică a Franției și Germaniea, ce întinsă eare piemontul, abea s'au încorporat cu Franțiea. Întămpinănd a Franției, pedre că la dezvoltarea planurilor sale, Buonaparte se pregătea ai sfarma puterea marină; prin urmare din tălu au disființat în Germaniea regnul de Hanovera ue ce guverna de Perenumitul Mare General a republicei, erau confăptuitori, ci să împuta Angliei și Burbonilor favorarea complotului. În mediul păcei o colonă Franțeză au lipit din Germaniea pegiunele Duca d'Enghien (Burbon), pe care în cetatea Vensap lăngă Paris l'au senerat Kane un pretendent la tronul Frațțisi. Rosien și Sredzica au protestat asupra călcării dreptului gintelor. Aceste comploturi au motivat în Paris nevoia a se încredința Guvernul unei puteri