Patria, ianuarie 1938 (Anul 3, nr. 453-466)

1938-01-14 / nr. 453

Visafőpolit ! CUVINTE ÎNŢELEPTE Şeful statului a acordat, recent, o convorbire corespondentului bucureştean al ziarului englezesc „Daily Herald”. La întrebările fără ocoliş ale d-lui Easterman, M. Sa Regele a răspuns, tot fără ocoliş, lămurind unele noţiuni politice care aveau nevoe să fie lămurite. Astfel, Suveranul a explicat ce trebue să se înţeleagă prin „democraţie“. Totul fiind în lume relativ, relativă este şi democraţia. Una e democraţia în Anglia, sau în Scandinavia, şi alta e democraţia noastră valahă. Şi, aşa este. „Vérité, en deca des Pyrénnées; mensonge, au-delâ". In România nu este dictatură a spus M. Sa. Şi aşa este. „Din cauza partidelor, şi a politicii din România, Suveranul este singurul element care păstrează o linie dreaptă“. Cu alte cuvinte, la noi, Regele este, este silit să fie, un adevărat părinte. Oricât de „neconstituţional“ în înţelesul britanic al cuvântului, ar putea să pară ori să fie. Regele este silit de realităţile noastre să joace un dublu rol: să domnească şi să guverneze. Dar Regele, la noi, nu face totuşi dictatură (în sensul european al cuvântului) căci — cum a spus-o — „este o problemă de conştiinţă a Regelui“ şi „întenţiunea Sa nu este de a lua astfel de măsuri cari ar putea fi înglobate în cuvântul dictatură". In privinţa actualului guvern, M. Sa a dat iarăş unele explicaţii foarte judicioase. Deoarece — la noi — rezultatele alegerilor nu reprezintă totdeauna voinţa poporului, „rolul Regelui este de a aprecia care este adevărata voinţă a opiniei publice“. Nu se poate tăgădui că un puternic curent naţionalist domină conştiinţa publică. De aceea M. S. Regele a ţinut seamă de acest curent şi a dat ţării un guvern nationalist chiar dacă în alegeri, partidul din care a eşit acest guvern a avut mai puţine voturi decât cutare alt partid. „Alegerea guvernului — a spus iarăş Regele — nu a depins de ceea ce se va spune în străinătate, ci de necesităţile naţionale“. Căci, M. S. Regele nu are decât un gând: binele Patriei. „Salus Patriae, suprema lex...* Că actualul guvern este autoritar? Se poate. Dar Suveranul — a spus-o răspicat — „crede că aceasta este necesar“. „Poporul român trebue să simtă că în țară există ordine“. Suveranul a vorbit și despre chestiunea evreiască spunând că este una din cele mai importante din România. „Nu se poate nega că în România există o puternică mişcare antisemită“. M. Sa a spus că aceasta este o problemă veche în istoria României, că măsurile ce se vor lua deocamdată vor privi numai pe evreii veniţi în ţară după război şi cari au năpădit în număr exagerat (250—800.000) din Galiţia şi Rusia, inundând satele şi oraşele. Aceşti evrei — a spus Regele — „nu sunt elemente bune ?! de ordine“. M. Sa a întrebat pe d. Eastman „dacă un popor poate considera ca cetăţeni buni şi reali pe acei cari s’au introdus în ţară în mod fraudulos“. „Dacă luăm măsuri ce par nelogice raţiunii engleze şi în desacord cu civilizaţia, nu trebue să se uite că scopul nostru este de a salva ceea ce rămâne“. Cuvintele Regale ar putea să displacă unora sau altora, dar ele nu pot să displacă NAŢIUNII fiindcă ele sunt expresia sentimentului ei. T. R. (fcitam în „Viitorul“. „La primăria Piteşti, noua conducere a găsit de cuvinte să scoată portretele lui.. Q. Brătianu, Vintilă Brătianu şi I. G. Duca şi să le trimită la clubul partidului naţional-liberal cu adresă semnată de preşedintele comisiei interimare. Cei care vorbesc mereu în numele „revoluţiei naţionale", au adoptat astfel de metode care demască o mentalitate nenorocită.. Portretele celor care au contribuit la consolidarea statului de azi, nu pot rămâne într’o autoritate publică“. Dacă aşa a fost în adevăr nu este bine. Şi nu trebue să mai arătăm pentru ce. Dar ne aducem aminte că şi marele partid liberal a cam făcut uneori de-alde astea. De pildă chestia recentă cu statuia lui Barbu Catargi, de care partidul liberal se încurca în dealul Patriarhiei şi pe care o voia aruncată undeva prin vre-un colţ al grădinii botanice. Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face. Din nefericire însă, chestia depăşeşte răfuelile partidelor între ele. Ce pilde se dau, cu asemenea procedee, tinerilor generaţii? Nu este bine, M. S. fiegele Pâinea, carnea, apa, lumina vor fi date populaţiei Capitalei cu preţurile cele mai reduse — Declaraţiile noului primar al Capitalei — Eri la ora 6 jum. p. m. s’a făcut la Municipiul Bucureşti, instalarea Comisiunii interimare frunte cu d. C. C. Brăescu în prezenţa d-lor Dinu Simion, subsecretar de Stat si O. Urziceanu secretar general în Ministerul de Interne. Se mai aflau de faţă D-nii V. Popescu-Topoloveni, secretar general în Ministerul Comunicaţiilor, toţi primarii de sectoare şi d-nii consilierii ai municipiului, Prof. Marinescu-Nour, Directorii de servicii şi funcţionarii superiori. Oficierea serviciului religios, s s’a făcut de către Protoereul Negulescu, consilier eparhial. După oficierea serviciului religios, s’a depus legiuitul jurământ, după care a urmat cuvântarea d-lui Dinu Simion, subsecretar de Stat, care în puţine cuvinte a recomandat călduros pe D. C. C. Brăescu. Au urmat cuvântările d-lor Q. Urziceanu, secretar general în Ministerul de Interne, Dimitriu, membru în Comisia interimară a Municipiului, cărora d. C. C. Brăescu le-a răspuns. Noul primar al Capitalei a dezvoltat un întreg program de activitate. Reţinem din discursul d-sale partea prvitoare la oftinirea traiului. D. Brăescu a spus: Promit ca în cadrul marilor lozince în care mi-am frământat sufletul şi care vor forma deapururea îndreptarul luminos al activităţii mele, voi lua cele mai hotărâte şi cele mai energice măsuri pentru rezolvarea marei probleme a ieftenirei traiului. Nu mă pot bizui pe concursul populaţiei Capitalei, pe devotamentul şi pe jertfele ei dacă nu rezolv de urgenţă aaceastă mare problemă şi dacă nu pot smulge de la început această populaţiune din ghiarele speculei şi ale abuzului. Eu nu mai pot tolera nici tirania celor care sunt chemate să furnizeze populatiunei Capitalei obiectele de primă necesitate, nici complicitatea suspectă a acelora cari i-au ajutat. PÂINEA, CARNEA, APA, LUMINA şi ÎMBRĂCĂMINTEA trebuesc puse la dispoziţia populaţiunei cu preţurile cele mai reduse şi cu sacrificiu cele mai mari Să se ştie că eu mă declar de astăzi Înainte mandatarul populaţiunei nevoiaşe şi nedreptăţite a Capitalei. Fac, deci, din primele clipe ale Investiturei mele, un apel călduros la toţi acei cari au în mâinile lor, legal sau ilegal, sarcina de a furniza populaţiei Capitalei obiectele de primă necesitate, să înţeleagă rostul vremurilor de azi şi autoritatea cuvintelor pe care le rostesc. Ţin să se ştie că apelul meu cuprinde şi un avertisment. Să se ştie că cei cari nu vor înţelege, în ceasul de pe urmă al unor dureroase încercări că au datoria să răspundă chemărei mele, se vor găsi în ţara unei autorităţi care nu ştie să şovăe şi a unor sancţiuni cari nu vor întârzia. Eftenirea traiului şi strivirea speculei temerare ce s’a făcut cu obiectele de primă necesitate, constiue un punct de onoare pentru mine şi pentru activitatea mea. Eu nu pot abandona poulaţiunea nevoiaşe, muncitorimea flămândă şi funcţionărimea săracă pe mâinile speculanţilor de profesie şi a traficanţilor de meserie. Dacă apelul şi avertismentul meu nu vor avea ecoul dorit şi imediat, eu previn, pe toţi acei care direct sau indirect poartă răspunderea problemei de oxtenire a traiului, că am suficiente resurse de energie, de iniţiativă şi de autoritate ca să organizez pe seama primăriei şi brutării şi măcelării şi tot ce este necesar pentru a asigura populaţiunei Capitalei un standard de viaţă şi de existenţă omenesc şi aceptabil. Eu pot fi primarul claselor muncitoare şi nevoiaşe în prim loc şi mă leg pe cinste în clipele acestea când am depus Jurământul meu de credinţă, că voi merge până la capătul muncei și strădaniei mele, sdrobind orice încercare de rezistentă și orice tentativă de sabotare ce mi se va pune in cale. Ministerul agriculturei va da o decizie în cursul acestei săptămâni, prin care se amnestiază toate delictele silvice. Din datele culese reese că sunt anual aproape 350.000 procese. • D. G. A. Cuza, ministru, cerând disponibilităţile bugetare ale acestui departament, până la 1 Aprilie 1938, d-nii: G. Baciu, directorul general al contabilităţii şi I. Polihron, subdirector, au pus în curent pe conducătorul departamentului, urmând a se face unele revirimente, la capitolele deficitare. In acest scop, direcţia contabilităţii, va prezenta un tablou, din care să se constate posibilităţile acestei mişcări de fonduri buge tare.• D. dr. Haralambie Vasiliu, secretar general la ministerul sănătăţii, a dispus înlocuirea tuturor medicilor străini, cari au fost numiţi provizoriu, iar pentru cei definitivi s’a hotărât deplasarea lor în centrele unde nu sunt masse prin Ministere compacte de cetăţeni români creştini. Deasemenea d-sa a dispus, în legătură cu aprovizionarea cu medicamente a diferitelor autorităţi, să se înainteze un tablou rfc toţi furnizorii, arătându-se origina etnică, atât a reprezentantului cât şi a depozitarului respectiv■ Furnizarea medicamentelor nu se va mai face decât de către firmele creştine. • C. D. R. Ioaniţescu cercetează legea de organizare a camerelor de agricultură, în vederea unei reorganizări. • D. I. Gigurtu, ministrul Industriei şi Comerţului, a primiteri dimineaţă în audienţă pe d-nul general Mihail Ionescu, preşedintele consiliului de administrare CFR, şi ing. Macovei, director general, pentru a discuta modificarea tariefelor de transport pe CFR a articolelor de primă necesitate, care vor suferi scăderi de preţ. PATRIA"i Max Ausnit s’a mutat la Londra Ziarele din Viena, inspirate după toate probabilităţile de cumnatul d-lui Max Ausnit, adică de d. Frankel, director general al Steg-ului (căile ferate de stat austriace), cari odinioară erau proprietare a Reşitei, anunţă, că din motive politice Max Ausnit, supranumit de ziarele austriace — rege al flerului — şi-a mutat reşedinţa la Londra. Tatăl marelui mecena de astăzi, s-a stabilit odinioară, modest negustor de fierărie, la Galaţi, şi comerţul său a cunoscut o înfloritoare ascensiune. Fiul său Max, a achiziţionat cea mai perfecţionată fabrică de tablă din ţară, unde a reuşit apoi să intereseze celebra industrie de armament Vickers. Astăzi Max Ausnit este posesorul Reşiţei, cea mai mare industrie a ţării. In permanent contact cu Beaverbrook şi Armstrong a reuşit să achiziţioneze toate furniturile de stat. In felul acesta a devenit persoană cunoscută atât în România, cât şi în Franţa şi Anglia. Pe domeniile sale se organizau vânători, la cari participau personalităţi din lumea politică, cu care ocazie se discutau chestiuni de înaltă politică. La Hotelul Splendid din Londra, acelaş hotel la care era găzduit şi Marconi, de câte ori vizita Londra, avea, rezervate în permanenţă apartamentele sale. Cu toate că recent Max Ausnit a trecut de la iudaism la catolicism, pentru a se putea căsători cu o domnişoară din înalta societate, era în ultimul timp, ţinta a nenumărate atacuri. Acestea au contribuit, spun ziarele vieneze, pentru a-l hotărî să-şi mute reşedinţa la Londra. Bonuri de lemne fără lemne In atenţia Ministrului Domeniilor Casa Pădurilor a eliberat cetăţenilor, contra plată, bonuri de lemne în diferite cantităţi. încasarea s’a făcut în lunile Septemvrie, Octomvrie şi Noemvrie. De-atunci, de luni de zile, adică, oamenii bat zadarnic drumul depozitelor, au bonurile, dar n’au lemnele! Casa Pădurilor, care a incasat bani de la cetăţeni este datoare să-şi împlinească întocmai angajamentele. Cerem domnului Ministru al Domeniilor să ia în cercetare grabnică această chestiune şi s’o soluţioneze încă în cursul acestei luni. Oamenii au nevoe de lemne mai ales în timpul iernii! RELAŢIILE româno-iugoslave După întrevederile pe cari le-a avut d. Istrate Micescu la Belgrad, s’a dat următorul comunicat oficial: D. Istrate Micescu, ministrul afacerilor străine al României, ■ înrîmît la orele 19 la legaţia română pe reprezentanţii presei, cărora li s’a citit următorul comunicat oficial: „Cu prilejul vizitei excelentei sale d. Istrate Micescu la Belgrad, in ziua de 11 Ianuarie 1938, a avut loc un schimb de vederi amănunţit intre excelenta sa d. Milan Stoiadinovici, preşedintele consiliului de miniştri şi ministru al afacerilor străine, şi ministrul afacerilor ♦răine al României. „In cursul acestor conversaţii, ei doi miniştri au putut contată perfectul lor acord asuprauturor chestiunilor examinate atât a celor privitoare la relaţiile mutuale ale României şi Iugoslaviei cât şi a celor privitoare la situaţia politică generală, şi în special la colaborarea ambelor tari in cadrul Micii Înţelegeri şi înţelegerii Balcanice. Dl. Istrate Micescu Haşiştii se întrunesc astâseară D. ing. Petre Bejan, a avut eri, d. a. o lungă întrevedere cu d. Ion Inculeţ. A fost examinată întregirea liberală care a creiat haşiştilor o situaţie foarte delicată în partid. Astăseară se vor întruni la d. Bejan unii dintre foştii parlamentari haşişti cari îşi văd situaţia, în partid, periclitată, în urma fuziunii. Printre nemulţumiţi se citează — în afară de d. Petre Ghiaţă — şi d-nii Tiberiu Moşoni, Dem, Răutu, Nae Popescu, Remus Zăgănescu. O Intevenţie a ministerului sănătăţii la ministerul domenii Ministerul Sănătăţii prin d. prof. dr. G. Banu, titularul acelui departament, a intervenit la ministerul de Domenii, spre a se da cantitatea de lemne, necesară la încălzitul camerelor de la închisoarea Văcăreşti, cât şi centru funcţionarea cuptorului de deparazitare şi desinfecţie. D-sa, deasemenea a dispus să se elibereze din disponibilii ministerului sănătăţii, lingeria le pat şi corp, materiale necesare igienei (săpun şi sulf), folositoarele ţinutilor acestei închisori Ionel Moţa şi Vasile Marin Parastasul dela Biserica Sf. Ilie Gorgani Azi se împlineşte un an de la moartea pe frontul Spaniol a comandanţilor legionari Ionel Moţa şiVasile Marin. Pentru pomenirea celor doi fruntaşi mişcarea legionară a făcut slujbe religioase în toate oraşele din ţară. In Bucureşti a fost oficiat azi dimineaţă un serviciu religios la biserica Sf. Ilie Gorgani, la care au participat toţi comandanţii legioari din Capitală în frunte cu d. Corneliu Z. Codreanu. La serviciul religios au asistat şi cei cinci comandanţi legionari revniţi de pe frontul Spaniol. După arează la orele 4 jumătate, se va oficia tot la biserica Sf.lie Gorgani, un parastas pentu pomenirea celor doi morţi. Afară de legionar vor lua parte toţi românii cari înţeleg ce înseamnă să faci un sacrificiu şi cât de nui-' au foist sufletele celor ce s’au jertfit pe pământ străin. Noi ne plecăm genunchii şi rugăm pe Dumnezeu ca sângele lor tânăr vărsat din belşug, să închege în sufletele noastre dragoste de ţară şi neam care să ne ferească de ură şi de întunecare. Declaraţiile d-lui Cornelia ZCodreanu D. Corneliu Z. Codreanu a invitat pentru astă seară, la orele 7, pe reprezentanţii presei din Capitală şi corespondenţa ziarelor streine, pentrua le face declaraţiuni în legătură cu atitudinea mişcării legionare faţă de guvern şi îndeosebi în legătură cu atitudinea de politică externă a guvernului. MICI INCIDENTE „Românul, organ al tineretului liberal, a puelicat unele atacuri contra d-lor Sassu, dr. Angelescu şi Victor Ionescu. Nu era pea multă răutate în această... chimie la un ritm mai viu! Totuşi, cehizaţi s’au sesizat şi „Viitorul” , aseară a publicat următoarea stă: „In ultimi număr al ziarului „Românul” au apărut câteva notiţe privitoare la Unii fruntaşi ai partidului naţionaliberal. ■ In urma cercetărilor făcute la stabilit că acele notiţe au fost strecurate, fără ştirea conducerei ziarului, de o persoană care a fi fost imediat îndepărtată din jurul gazetei”. ‘ Foarte bine. Numai să nu rămâe „Românul” fără redacţie! Nu se mai dizolvă Parlamentul? Se afirmă Id. Gheorghe Brătianu va da zilele acestea o întrevedere id. Iuliu Maniu în vederea un acţiuni comune In chestia dlzcării Parlamentului Se ştie tot partidul liberal şi partidul naţional ţărănesc susţin că es imposibil să fie dizolvat Parltentul înainte de a fi fost consait. Totuşi di fiind adversitatea dintre aces partide nu pare probabilă o înpgere. D. Gheorghe Brătianu verste acum in numele partiui liberal întregii şi relaţiile le cu d. Iuliu Maniu sunt acolite de această situaţie nouă. Nu se poate spune insa - ei o înţelegere este cu totul exclusă. In cazul acesta, şi admiţând că va fi părăsită ideea dizolvării Parlamentului, — ceea ce nu pare probabil in urma declaraiilor categorice ale d-lui Goga — s’ar putea obţine o majoritate parlamentară suficientă pentru votarea bugetului şi expedierea unor legi urgente, înregistrăm simple versiuni, îndemnaţi de persistenţa cu care ele circulă în unele cercuri politice de obicei bine Informate. •" O circulară a d-lui Dinu Brătianu Conducere centrală a partidului naţional-eral a trimis ori o circulară tutul organizaţiilor judeţene, ca pare a reîntregirii hotărîtă de egaţia permanentă. Circulare amnată de d-nii Dinu Brătianu, preşedinte şi Gh. Tătărăscu, setar general al partidului, aremătorul cuprins: DOMNUL PREŞEDINTE, „In şedinţii, 10 Ianuarie c., delegaţia penientă a partidului naţional-liberluând în cercetare cererea d-luiheorghe Brătianu, a hotărît cunanimitate de glasuri întregirea forţelor naţionalliberale. Aducând această hotărâre la cunoştiinţa membrilor organizaţiei judeţene ce prezidaţi, vă rog a lua îndată contact cu conducătorii organizaţiei locale a d-lui Gh. Brătianu, pentru a restabili astfel fără întârziere raporturile de încredere şi strânsă prietenie care trebuie să existe între membrii aceluiaş partid, unit de azi înainte sub acelaş steag şi luptând în numele aceloraşi credinţe”. Nu se schimbă prefectul de Ilfov In ultime zile s’a răspândit svonul — inistrat și de unele ziare — că vi schimbat prefectul judeţuluiov. Din cercuri vernamentale artorîzate putearăta că nu este vorba de nie schimbare la această prefectă. Odăges va continua activitatea admirativă în Ilfov, făcând o serie-noul inspecţii pe şoselele jiului , plicând sancţiunileo tuturor organelor in suborc nu-şi îndeplinesc consuios datoria. Pentru lămra masselor asupra programi naţional şi creştin al guvern. J. prefect Odagescu va lua aminîcă cuvântul la o mare unire populară în plasa Buftea, in sectorul d-lui Georgescu-Ștefănești. Noul norme pentru controlul străinilor La ministerul muncii,, se, va întruni Vineri 14 ianuarie a. c., comisia de migraţiuni sub preşedinţia d-lui Leon Scridon, subsecretar de stat la acest departament. Se vor stabili nouă norme pentru controlul străinilor cu dreptul de exercitarea profesiei, cât şi condiţiile pe care vor trebui să le îndeplinească străinii specialişti, angajaţi în întreprinderile noastre industriale.