Patria, iunie 1919 (Anul 1, nr. 85-107)

1919-06-01 / nr. 85

Pas. 2. Dirigent« Intru prosperarea Ţârii. De la dl M18803 întreabă, dac­ă a mers greu cu alimentarea publici ? Răspunsul d-lui Mis­­si­s stârneşte mult haz chiar şi la Suve­rani: »Da, Maiestate, am trecut peste ce-i­­ mai greu, acum urmează să trăim o lună , încă din însufleţire“. Prezentându-l pe dl­ avocat Preda, dl Maniu îi aminteşte su-­­veranului, că dl Preda a fost refugiat în­ Basarabia. Regele s’a interesat apoi mai aproape de amănuntele pribegiei. Doamnele au predat M. Sale Reginei buchete de flori admirabile. La orele 1130 MM. L­or întră în oraş. Mulţimea îi aclamă pretutindenia frene­tic­ă neînchipuită însufleţire cuprinde su­fletele oamenilor. Ia­­Cated­rală* Dela gară Familia Regali împreună cu suita şi cu toţi aceia cari au întâmpi­nat pe MM. II, la gară,trec, în automobile împodobite cu verdeaţă la catedrală. Ura­lmic nesfârşite însoţesc pe Suveranii ce­ înaintează încet r spunzând aclamaţiilor ce nu mai încetează. O populaţie imensă umplea str zile toate. Ia faţa catedralei, la sosirea MIS, U­ mu­zica militar * Intonează Imnul regal. La Intrare Suveranii sunt întâmpinaţi de cler în frunte cu Ep. Cristea. Catedrala e plină da lume de-oparte­ toţi ofiţerii din garnizoana Sibiiu, câri­ n’au fost, împărţiţi la serviciu deosebite pentru ziua de azi; de altă parte un pu­blic numirea Corul reuniunii de muzică, sub conducerea d-lui G. Dima dă răspun­surile la Te Deum-ul ca s'a servit şi mai esecutî două puncte din programul con­certului dat la Sibiiu, apoi cântă Imnul Regal, după care MM. LL. pi răsese bine-f­rica pentru, a merge la tribunele g­titei în piaţ, unde a avut ioc defilarea trupe-­­ lor şi conductul etnografic. IfcHlamea« I Apariţia MM. LL. în Piaţ» Mare stâr­f negre un entusiasm de nedescris. Din mii­ de piepturi răsună puternice aclamaţii şi­ stricatele de «să trăiască» par a nu mai avea­­ sfârşit. Lumea flutură batiste, pălării, un­ codru­ de drapele şi totul îţi dă iluzia unei­ manifestaţii, cum Sibiiu! n’a mai văzut. Deodată răsună, acordurile muzicei mi­litare şi apare corpul ofiţeresc din garni­zoană, câte­va sute de ofiţeri, cari defileaza pe dinaintea Regelui. Urmează apoi infan­teria, cu drapelele sfâşiate de gloanţe, tru­pele ardeleneşti, cavaleria pe jos, şi artile­ria. Soldaţii, bine îmbrăcaţi, echipaţi admi-­ rabi!, şi arc adm raţia tuturor. Lumea aplaudă.* frenetic. Cc»dectul etc«*gipfle, Conductul poporului care trace să-şi­­ vadă pe iubiţii Suverani, îl deschide un frumos b^nd, fiu al Românilor din strada lunii a­l biiului, în frunte cu părintele Bucşa. Urmează apoi rând pe rând vre­ o 10 ~S*0 comune. Oamenii trec în masse com­pacte, în frunte cu preoţii şi învăţâtorii. Fiiecare sat arată o notă specilcă: caraote-­i­riaţie. Ci­ta­os sunt frumos îmbodobita cui flori şi cu verdeaţ­, cu mulţime de covoare.­ Pe dinaintea Suve­anilor trec cit reţi roi­; nici, mirase, nuntaşi, feme­i ţesâcd şi torcând,­­ b­rbsţi lucri­nd,cheratea, interiorul unei case ţâr­ceşti, industria Seliştei, ţărance sădind nîrsturi de legumi, — apoi căluşeii, câteva­­ ţârei, cari storc hasul tuturora. Regele şi Regina inclină capul, fac semne de salut, zimbesc tuturor, iar lu­mea chiuie, aalamă, e fericită, că i s’a dat s& vada un craiu de lege românească. Un grup aparte formaszâ în conduct, Bănăţeni Ei sunt azi copiii fă ră căpătai, pribegii noştri, cari aşteaptă cu nerăbdare «a. se posta întoarse fa c&minurile lor. tea urmi vin reprezentanţă conaetî­­ţenilor noştri Saşi. Întâi un banderiu în costume naţionale, apoi elevi şi poporul satelor s­eteşti. Toţi strigă »heil« şi Suve­ranii mulţumesc plăcut impresionaţi de­ acest semn de loialitate. Conductul etnografic a ţinut mai mult­ de doua ore O vreme admirabilă, care a pe­ zis sat mereu, a favorizat de minune desfășurarea lui. După conduct. Perechea Regali plead urmat* de lungul şir de automobile, care duce persoanele ohoiale, iar lumea dealun­­gul str­zilor aclamă și nu mai încetează a striga Trăiam. Familia Regali, Trria­că Botuâiua-Mare,­­ Banc­h­etul de la Comandament. La ora 2 şi jumătate a avut loc un banchet, dat în cinstea şi preamărirea MM.­Li­ , la Comandamentul trupelor din Tran­silvania, unde dl general Mârdarescu a urat viaţa lunga Suveranilor în numele ar­matei romaneşti de pe 300 kilometri. Recepţiile La ora 5.25 s’au început recepţiile în­ Balonul mare al omiliului Dir­gent. S a pres­­tat: „Bis enca ortodoxă română*, prin P S. S* episcopul Urme», P. S S. Eusebiu Ruşua şi Ni­cia Ivan, asesor cons. „Biserica gr cat. Română, prin dl protopop Togan. „Biserica luterană săsească“ prin d episcop Dr Peed­rich Teut sch, curator su­­prer^. bistricesc, Dr Fr­edrich Wahlbaum. „Biserica romano-catolică“ prin dl Ca rol Dub*î dan. „Biserica reformată“ prin dr Nagy' „Comunitatea izralită* prin dl Dr. Iulus Schwarts. Mattaué­lusio Situ »,Bai­av JP«ar»*-. „judeţul Sibiiu* prin prefectul, sub­prefectul şi referentul agricol, Oraşul Sibiiu“ prin prefectul Albert Dörr, primarul şi prefectul poliţiei .­­ „Delegaţiunea poporului săsesc“ prin dnii Dr. Adolf Schullerus, Dr. Rudolf­­ Schuller, Dr. Hans Otto Roth, j . *Delegaţiunea poporului Maghiar“ I­­prin dnii Zdgoni Cobor consilier, Walter­ Béla, director suprem, Dr. Francisc Verzár, avocat şi Monto Miklós, secretar finanţat, „Societăţii« culturale româneşti“ prin: dl Andrei­­ Bârseanu, dl V. Tordăşcanu, Dr.­ Stan, A. Crişianu, Iuliu Veia.­­ „Doamnele Române11 prin doamna E­­milia Dr. Raţiu, preşedinta consiliului Fe­meilor Române, Catinca Bârseanu, preşe­dinta Reuniunii Femeilor Române din Si­biiu, Victoria Boiu, Eugenia Bucşa şi Elena Isacu, „delegaţiunea doamnelor sase“ prin doamna Berta Bach şi Hilda Schullerus, Jenny Theiss, Fridrike Zifgler. „Oficiile publice“ prin dl Octavian­ Russu, preşedintele Contenciosului admi­ni-­ atrativ, Iuliu Muntean, preşedintele tribuna­l K­lai, Alexandru Breban, Augustin Maior,­ directorul Poştelor, şeful judecătoriei de ocol* Dr. Valeria Tab­acaru­, preş-d. direc. finan-­­ bciare, Vasile BUsianu, direatorul Minelor.­­ „Delegaţiunea Bănăţenilor* prin d-nii, Eugen Muntean, Pavel Popa, cari au vorbit­ M. Sale de durerile Bisatului. In ultimul moment s a anunţat la rscep­­ţie şi o deputaţiune de ţărani, din Sâlişte, cari au invitat pe Suverani, să viziteze­­ listea La recepţiile MM LLor e’au întreţinut cu cei prezenţi mai mult de o oră Toţi au­­ rămas încântaţi de afabilitatea cu care pe­ u­rechea rgală ştie să primească şi si asculte­ comunicîrila reprezentanţilor. Unul din-­­tre di­nîi din delegaţia ungurească mi-a spus: mergem de aim la adânca convingere, că­­ Regele are o inimă mare. Alţii vorbeau de Regina cu atâta veneraţiune, eu rămânem adânc impresionaţi. După recapţiuni urmează vizita pere­chei regale la Biserici ei Muzee. Seara la ora 9 e dineul dat de Consiliul Dirigent. Cii Horii iespiiiiileteloi ..AilaliH“ Au trasat aproaps 6 ani de sând, din «ansa răsboiurii, au trubuit si fia sn«pandat« mai toat« legă*urile Intra Co­mitetul nostru ssntral şi invre direcţi* lunile desparţiminieior »A dou­aţiurii«, şi­­tot «ga­in»« aceste si «(imunele, în sa?«, mai alei la :n«eputut asestd deceniu, ce [ pornise o propagandă caiturată omit pi o­­­­mit&totu’e. 8p*e Konccal nostru, »«boiul ceasta lidelungat și ÎMpteanat «u Jarnie fără nu­măr est® spre »la«sate, și el, pe lângă muitsle dat-satr« r«-a htrăsit și s«l mai mare bine, se am a putut dori: eairea neamului noutra. El a pregătit si insti­tait uni» cosatie caisa pentru o des val t»re avântaia, dup»ae marsul si mai ma­imts era stânjenit la tot peanl de aass­­’ torul tsatame­i si guvernelor sngunesti­­ si al celorlalte organ® »I® statului. Astttui, «juugâusS, au statorul lui! DasEatzeu, Is. imp««juran au totul prici-! nise dasvo.Unl acasi#« cultural®, s»dam câ este da datonii£a n­uut a tuturora­­sa ne ftuita pe luam eu stifl­­e.e Inftl- Îtai«, eâ remftra fitul întrerupt In vara anului 1914, ea umplem Leund­e râmase ia aetiVitaUa despâ^iâziimalor In aaii de rafiboiu șl' tă tragem breed® nouă Ia ogoiUi eniturii ncamului nostru. Profitând des), de împrsjunsi ® favo ! *fcba®, a® dftt nt-e fost eâ t® vedea» Ia-! lăpnanda ss va ragăsa : 1, B& luaţi d.sp-ez­­iile nes^saro pea ir a tină**« ședințaior comit », unui ««reual al deapârtământului, in ssopni faQizli prog&smului ae aeţiun® In esdi ele sts­­lUteior »AflOSlatiUBti,« Uud® samb­eiul s’ar fi dissomplsetst, prin tresărea din viați a mazabuior eauj dn att® «auz®, eă sa întregească pro vi* j zoii», saatanaass psrsoaneie de lipsă,I pană se va ţinea adunarea «erauaiă. 2. m­ă încetaţi pentru înASsrea taxe­lor roatiuie d«le m.mara «a «oa.® cate­­goră­.e și să a.e^nnsti ttlmttwrea tor oassoei uantraie, ea asael ase^eta să aibtă­jiosibilit&tra a iLCaasB, unda va fi d« ii,,si, direut taxei«» cela asei k.ambii, «ari na .e­w fi 8­.,ihtat prin mijio«irea d sepât tă mi x t slor. 3 Fajojftbii® fiind Smprijarftriia fi­­c&noibr® apsoap® pretmmoan:, eâ m găm, eă ineartaţi efci tivai mulţi mese «si noi. 4. 8k binavQit­­a ecn sola, la faţa lo .tslm saa p»m core»pjnd«nţâ, ce n-m iu­­timplat ea otbito.erno popo.a.e din ciit*­­.t»ie egeuiun şi, inuu uat ee poate, e& .Uruiţi jpcmtru aacnarea tăriilor iW^sîs «.at* şi pen lin ltriOxUirea eelor pierau.t» 5. Sa B­ăruiți, au r jatorul pionilor, iasătătoriio» șt *.1 al»or ibhituQii uiu iospariamant, să a» t;uă prtLgea pop«,­­a.­® in *»i sa poate d-j multa comun*, o biudk­s# eu a,o«Giis ds actul m«.re­ si un.văi i »­.aticneiis, asum înf&ptuit cu jUlor«i.l lui LUr&niZeo, și cOuub&Uudu-es w p»r eu.i aso anat hi.e. A.ta#ă dt­­e«.sa ea «o» traci», tot felul ee it«s po «site, mani»® a înms*l|i «unoștințele si» iobmt» sufletele poporuiiior noştri. 6 Sa laotă pregătiri e ptn.ru fineră -dunării eereuai* » deepârtămămuiul In rara ««Zh­ai so, eâ d b® va ținea și aflu­­■o»rea g®,erică a instituțenii ucaBlr», «ar® nu sa mai palat In «uni din vara ^aanl .i IU 13. i » In adunare« ««rsu&lă din a. «, Intrai alte obieets, sa va pune la ordinea zilei] și alegerea diraitorului despărţământ­ului­ şi a somifetului securi pe o nouă pe-­­ riodS de trei ani, Na pis«« a «vede, el veţi satisfese] ;au dragoste îavitSrii si rugamintsi 03 văjjj sd*îsSm Iu asest« sira si as.fri f&aaadn na i i v__...............­­ an toţii iatorii, ns vom arăta vrejn­isi­­ de zilele mari, se am avut norosul a le rsjinge. Sibiu, 80 A­prilie 1919. Andreiu Bârseanu, Romul Simu, president secretar-supl. I I Informaţiuni j âdonsrea de proestsre m BAnft-? H#silor «• amână Ea H «R ţinea ; !n Dumineea viitoare* 1 Călătoria părechei regale In Ba­­\ Sambia. Se anunţă că după reîntoarcerea . din Ardeal Regele şi Regina vor pleca în k Basarabia, pentru a veni în contact cn bi- i mea basarabea nă. A a Convenţie comercială între Sta­tele- U­nite şi România. Guvernul Sta- t telor-Unite în urma unei convenţiuni se an­gajează că liftrare României articole de îm­brăcăminte şi alimente în valoare de 16 mi-­ I lioare dolari Executarea acestei convenţiuni se aşteaptă «I ursuze în cel mai scurt timp.) E adevărat! Pattru iînlitima opl-j niei pubiita intecbim si aşteptm tsa-i punsR?: B sdavăr&t «S profesoml Nicola» Su* 1 lieă — care rum ai aia sta n’a fasult s«oa- 1 lei Iz sas® a tensionat — #eţi su-pen-dri, îşi primeşte »«sîulat întregul saî*r f Şi d­arii e adsvăvri, ne psmitem a mai iute»ba: vrac a«®altă suspendare să 'jjfie o prdisEpfă pri ®n izver, ci o zsuu­­fmesratie a faptelor acestui individ! Z:.iB!» tavor și o recumerat a pentru '''eZ a plăti pe «ire-va se&tinHad d» muRe»; 1 «a Iu tmpaî assnta sări poată agonisi! " l*fisri nouă — ®riâ vreme oawcmi e'n-| ştiţi munnts® d® dimineaţa până psnîra o singură leafă — cu toată ba« ă­: voinţa n’o putem rumi pedeapsă. (Dia' »Gaeet» Tiranai vaaisi«), I o * 1 Spital de femei şi ambulator­ policlinic în Cluj. Consiliul Dirigent ai deschis un spital de femei şi ambulator po- j liclinic în Cluj, strada ungurească (Magyar­­ utca) Nr. 17. Scopul spitalului e să impte contra boa­­lelor venerice loţite în timpul din urmi în mod înspăimântător. In spital se pomnesc bolnavi de boale venerice şi boale de piele. Edificiul e în apropierea centrului oralului­­ şi e modern eranjat, are grădină mare şi­ frumoasă. Spitalul e susţinut din Consiliul Dirigent • Resortul ocrotirilor sociale. Bolnavii se tra­tează gratuit fără deosebire de islam şi stare­­ materială. Pentru uşurarea cercetării spita­lului şi ambulatorului bolnavilor nu li­ se cere indicarea numelui.­­ Cu spitalul in legăt­ură tot în edificiul­­ acela funcţionează un ambulator policlinic, î­n care se prin­esc cei cu boale de piele, , venerice etc. Tratamentul e gratuit. , Rugăm pe calea aceasta pe dnii colegi medici de la orare, plase şi privaţi să ne­­ dea tot sprijinul în lupta aceasta umană trimiţându-ne bolnavii d’in cercurile dlor cu astfel de boale pentru tratament special. Io ambulator ordina­ţia e * m. dela jum. 10—11 ore zilnic, pentru băr­baţi d. p dela 3 — 4 ore. In spital ori şi când să pri­mesc bolnavele. * ' Traversa»e* »d­»ntrism­ul tn sbor —•. Trei »neerieani, obtem de muntaS, *a Ana la îndeplini«* ur a dm rattans;: ii® «s părsaa pftn’asum ireslizabif® și asume »barul, peste oo­­a*»nl AUanvie. A«eştia pornind.' în ziua de 16 Mata dm Terra Nu­ova îm I barseți pe h drcavioau« g gsnr, ssu­su »0 I ei­ în insul*!« Azot« a âooa ui In aneiari, pareoigând o distanţă d» 1920 klm. fâră nici cu pop’.s, tat*’on shoe »unuitu loir® ap» şi ear — Volejal a fo*t făc»t medi mult In timpul nopţii Po tot dromul p»r­­«uta eu fest m­ecţ­­i a» S0 con’ra-forpi­­loav® «?• m«ra vitsz», lz di*:anţe ege © de câte 80 k­m. Grio ti ei avioene e’au pus în marş în formă £.* V srn şl psstrl’e că­lătoara. F­isare asion a foet pie­ăzut st» aparat­e 5e tdlegr»fie fărâ 6r Viteza sa gate * n ta»m­at a tout de 148 km. pe ori». Tost® r­et »paratei® acect»a anrS b'onane eu eite 4 motoare Liberty de 1600 cai putere Ia kfal — Englez » IboB te pte­­«ZiOBQ zaum pesten traversarea Atlanticu ui in chir. D Sarvicial farma«Istîe ie noapte — In sdplrimâna de:a 1—7 inni® rialul ternari atis eî* noapte şi la amiazi î* ține Farraasia G. Moina», Sir. Cisnădiei 59. » Coi*oca»a — Mimbrii, fonda'oii, pe viaţă și o.'d'nari ai A«pristimnii p­at rom şi »alt. pop roasâ », apaiţiolto»! »De»pîr­­pm­ântului Viştaa« şi toț*, cari re între­­hic»z» d« pro^o*a»ea «uitării în popor, dia atari * e$pârţănaint su«*t p­iriţi 1* o «soninătutee, «wr® te va tinea Ma­ri, 10 lenta 1919, a tre'* i’ de Rusaiv, la 2 oi® p. m­. în Josaiul Bânani Olteana di» «o­­«nora Viştea de jos, penteu sesrgarizarsa Deapărtăm&atului. Pavel Borzea, director.« Un ucu­­lar — La Râxnisul Vâl««a a Inmpnt că apa*»5 nn» nou z»a» s&plgmâ sal a» o*'trac »1 »Ligii Popouri«;«, gabt cttHuîc »G'asnl Poporului«, având «a re dario» p® T»-aix.n MiUăiUsitu, avocat. a Un nou ziar f «ncez In Butur» sti _ La Bja­­rtjfto­v» cp.»»* îa uu ai®.r? f»a*«®s s»*b nurse ® »Herrid«, Z­arul va fi îa ittgfeiuî­ ă m &s*eaa americană și condus de un ziarist american. a Contrabandă ge*mană ■— S’a desc o­parit că Nemții *« o»g*nlzat n Latens un »»risca «Se «•ontrabn­dă folosind soldi ssb 15 «ui. Atari «»pil, a.ri toți erau de origin*) (ferm#nS procedau l» schimbul monedei gerusan* în #on)ES b îetalov d* btnaă Laneesa Gnwii »raw K­ht'ti bta® s praetuau »th inbaii la S^r­inbiu«k,i tt Br^ptisrile fea.eher — Í® ooaaunică din B .,o*.rect că du *e«*ct regal «tab • iest», cub rK*e»v* nprrbirei eorpariio ieffitj o**re( *a f»m»i?s cari s® oaupă o» op­.rii» de bi-1 a «ie. sau de az)*î»Ktâ p-b iot, să p­a5â fi num t® în «omiMand® mwDuMkie tomwnata, tntruv&t vor fi tr® «ut vârsta de 21 ani. PATRIA Telegrame UsBierik doctor de onoare al nsi­­­versităţii dla Oxford. Braga 81 Maiu. jj Universitatea din Oxford a acordat­­ preşedintelui republicei Cehoslovace, dom- ]­­ nului Massarik, cea mai înaltă distincţie şi l-a numit doctor de onoare al univer-] sităţii din Oxford la facultatea juridică.­­ (Ag. Bad­u) I tPrinft la subristul Heheilsvise.­t Praga 31 Maia. » Clubul deputaţilor partidului naţio­­naldemocrat a hotărît în ultima an şe-­­dinţă de noapte revocarea miniştrilor de­ resort doctor Basin şi a Br Stransky. Faptul acesta a determinat imediata di­misie a anelor miniştri. Ediţia de amiazi a ziarului „Narodni Listi“ motivează pa­sul acesta prin atitudinea dubioasă a miniştrilor dimisionaţi cam­ necontenit au criticat partidul na­ţional-democrat ame­ninţând şi împiedicând colaborarea şi des­­voltarea. Contrar acestor afirmaţiuni zia­rul „Narodni Politica“ declară că parti­dul naţional-memorat a fost încercuit de blocul socialist şi de partidul agrar. Pur­e­rerea generală este că diverginţele actuale nu mai folosi pot partidului chiar şi în cazul acela dacă abdicarea miniştrilor nu va fi primită. Părerea aceasta o îm­parte şi ziarul agrar „Vecser“. (Ag. Bad­a) Manifestaţii pantra Bisat. Bucureşti, 81 Mata. Eri sa ţinut în faţa s­atuei lui M­hai Viîeizu un »s»« meeting organica: ds codeaţi univsrsitari pontsa al pitea îa­­:lMgclui BSn*t la Romftaia-Ma*«. DspS .Boe*ting au fost ssari fi foari® poiapoaa-J Imanifestaţii pe toat« stradele Basuseg Stile?. (Ag Dasic) ] Declaraţi lin dini Oagareanu an ; privise la revendică»!*« aeeaftre. Bucureşti, 81 Maia. Mininkul Basarabiei domnisi Ojugu­­resau a :1ce­a;at turc’an intervii-w &ă în reltismi timp au venit p«t«* #*’t» §w*i din Paris. Delegaţ­i noşti reprezintă ri naenţ n ea toată tăria Io» pnasial ds v«­­âsrs a! Roar&n io» şi asia eu a’­ât dat îaalt că primul m nistru B.ă.îsnu ştia sî-l 5 er Seat Q03}tta «8 (a atstadiaea assaria es® eglind&şt® vo^ta '­int.e­gă și unanimă a somânizmalsi, un fapt «**e d* altf 1 Să imul t&ii« a pîgi si a p?e­­; iind* tot mei eatvgis »»sîizarsa dresu­rile» tiO­str»'. Da â A'iatli nas vo» satis face ehestiuasa fiă^atulni aonfsrm drep­turilor noastre a&nnvi domnul Brittana est« fsvm desis a apela Îs îs tu gal prpor românise. (Ag D-d­aj i 1 Iunie 1919 Pentru eelce cer «al dela armată. Se ado.se la auuistinţa popalaţiunai că nu se mai dau cai apr* folosinţă la loauitori şi în aoncesittţă şi nu sa stai preiLts za­­davnis pa la so;pa*ila de trupă, sau la post­ a &Fgaaiz«»h pantsu asaaaanea sereri şi nisi El nu mal Înaintez« petiţii, Io aaazt âBPp. A®»'ece» ea mai adu«« la sunoştinţa populaţiunel u?mStoarala: 1 Caii de proveniesțS erarială, Ani şira Usgsfă, eara nu sa­ fost loeă ridicaţi da armaţi, rMmfta şi pa mal d«p*rfa in fo­­loainţă la losuttosi, păaă la noi disposi­­ţiuni, — ei sent ksă propristatea Mini­­eterului de Rîabsîu şi tu «onssalntă sa Pipetă Ordinul să ei ra pot fi înstrăinaţi ssb nîei un savfint Vinovaţi de Sosirii- H*?e şi dări pedepsiţi, vor fi atât viszi­­torii cât §i «umpărătorii unor asemenea anima«. In acelaşi sitegerie se glfcese şi eaU dsti ie eusâisd spre folosinţă la losuitoni da către arms­ta »amână. Toţi oierii ff«i­erariaîi vo» fi bice­­u­­grîjiţi de locuitori, — aselora sara nu in-Igrâieîij Mas «.aii ersilali, Ie va» S luaţi 2 Pentra preluarea la viitor a eailo» Ss ?nieirieîor esarlale, nu se va mai da l©«aiifi»i­or nisi o despăgubire, intruvât a«sfTa «’au folosit da «ie la masa câm­pului, ■— »urnai as®-ora li se va restitui prețul gumptrSrii sar® vor dovedi su do­­snsusnîe lega!® «uarpărarea «ailor sau tui­­|saay«Ior­­ieîa v?i o isnflate din fastele ai~ *mats Aseîro Uogas« ssa Germane, IP. Si fal B. O. VTV1I General ds brigadă: M. Domdșnianu. Bibliografie. Şcoala Basarabiei Au Nr G. nvirig paste». înrftţ&iHiân­t şi educaţie naţională «u articole de isii Dr A­ RSinlessu, G. Talani, T Fa» el ele şi o bogată atoni«S. «i­aail­i et« Praţul 850 iei. Revista Economică Nr. 21, apar« la S biie, or«r«n»i «Solda itsţii.» Gazeta oficială Nr. 80, 5Q bani exem­plarel. Independenţa Economică, An II. Nr. 9 şi 10, «a art'to’a â« anii­­ Râdaatna, Y. Slăveanu, M gderns, diferit« oroniai, roeapmi ete, 2 lei, Convorbiri Ştiinţifice An III. Nr. 8, raw.at­. &aj&ru sumţa şi mdaatii«, apar«, la Orăştia anb aondn«ar«a diai G. Tudiak. ■ ■ 1 ‘v.‘..-i-î- v.âu-«» •. w* Primim la redacţie: »Cultura Creştină« Nr 7—8, cu arti­­cole de actualitate, iso­­ite Senior, Dr. 8. Marcu Dr. I. Brian, Z. Pâclişan, etc Remarcăm articolul părintelui canonic Dr. I Marcn în care se insistă asupra fap­tului că preoţimea nu poate fi decât con­ducătoarea firească a ţârinim şi pe toate te­­renele vieţii, deşi şi pe cel politic, cu sin­gura condiţie ca să nu-şi neglijeze activi­tatea strict pastorali. Dl Pâclişanu dă numele alor 108 mă­năstiri cari au fiinţat în trecut în diferite păirţi ale A­rdeal­ului. B »Fapta* Nr. 17 cuprinde articole biae scrise, concise și serioase, ca de obicei. Dia acest număr cunoaștem volumul diai Taka lenesen, »Souvenirs«, care cuprinde Intere­sante diBtâinuiri asupra răsboiului mondial. * îs Crai Nou RsvîstS bilunară. Di »cotor I. U Soriaa. A tiparul nml dublu 8—• au următorul evprits: Luptători și fu­gari de I. U Ser­beu. — Prin neguri (po­ezie) de E Dinu, — Maria oră’aia noas­tră ds Z Sandu — Doine nouă, poezii d«5 I. U. Soîisu, — Privighetoare» da Teodrr M ron. — Pe d­omuri (b­ezii) d« I !­n Btrghea, — întors îs sut, de Nicola« C bin — G&tfi flori pa Mură« fp«*zi*) da l U. Staica. — Nibutul, da Manosra Vâie nu. — Rânduri de prieteni, da Şte­fan Bil­etti. — Poamele luminii, da Ti­­berlia Moşoi. — MS. Reţele des pre doi n»le cs ăseşti de X. — O carieră (poezie) I #e Lurni—L r — C­ostică. — Redacţia şi Adramtatr.ţ a : S bin, etr. Mâ.elanlor 45 Prețul 1 l»u. — Abonamentul anual 12 L«i. , , —cPlMme'"-—*■* iwwininii— Număr oensurat de Dr. Sskaatlas Rereaerlse. Noutiţi literara | futian glaga: S‘* L"üÄ..6o 1 f . Pietre pentru templul H JtuClâH jjliJJjjii • meu, cugetări Lei 8.— I -*1„.„ Arama|.a1. Frământările unul am H m UOpOÎGl. 1918, Preţul: Lei 4.50 g| Depozit general la Administraţia I ==== ziarului ,,P A T RI A‘‘ I De vânzare: »î Im Libr&ria Arhidiecwan&, Libr&ri* H Ifi &10SS11 *a* Foaia Poporului. Librăria Q. w*­­ Simtion, LibrAria Seraphin. Hermine Franko . In Săliște la: Librfria S&teanului. In Orăștie la: Libr&ria A. Braaga. In LugOS la: Librfri» .Minerva', G. T&ran. In Cluj la: Libr&ria G. Oul,or, str. Sicntegjhi* 1. ■ In Dej la: Libr&ria V. Román. In Biaj la: Libr&ria Siminariali. . S Simrs At 4 m Ova Urib

Next