Patria, iunie 1919 (Anul 1, nr. 85-107)

1919-06-04 / nr. 87

^ ‘ IwwMiiiMiiziwrnrMiiini—iniiiaÉwniBzzwsi nwzHMsmwamnriiiii»zMrm«wi m■»in'iionffiwişşpiifftirziiiţfiriiwşiwiii■■*)»—■—ww nwi miim»iiin»si ...........mtam' ORGAN AL PARTIDULUI NATIONAL ROMAN iMMBgBMp I, ii-r-n - -nr^-rr.- i u i ■ i . o— —L, — ——~ ..............................................mm rr r—mm mm Temem jj nacnr nr-im—i j-gr-Jir-3rrTTra ■■ 1L1 ■ m ...u ■, i1ii11 - ...—^^r-im-nr ************ Directoig len Agáibiee&nii Eftiseția și Administrația: mm, «r. Civnftdie! Nr. SS Äpap© £n fl@esu?HB ad dLe IraesroAi$iaijtaea,t» IhalMU na ittm'llli vom X ei m *■ TraMllnRl11 •# c«p« “ Mwwirssl 40 mari ^ SI ^ » SM « W * IU B KBm mWS I Ia| wwoil|Bl rcaa| H m _ |HHii SS M Anul ! Sir. 87 Miercuri, 4 Iunie 1919 PiimxedaeteiS Pi, Sebastian Bomemîsa Anunțuri după învoieli Numeai feleîimului SAS Simfome şi atitudini ‘Nimeni nu se poate plânge, că fruntaşii, cari deţin astăzi puterea executivă în Transilvania liberă, s’ar lesa conduşi în însărcinările lor de construire a noului stat românesc, de şovinism. Cel mai larg liberalism îi caracterizează pa toţi şi o atitudine binevoitoare faţă de toţi cetăţenii acestei ţări, fără deosebire de confesiune şi de naţionalitate. Marile prefaceri aduse de răsboiul de patru ani şi de spiritul vremilor noui, în suflatele fruntaşilor noştri au lăsat adânci urme şi cei chemaţi a zidi o nouă stăpânire pe ruinele celei prăbuşite în urma propriilor păcate, — din clipa cea dintâi» au înţeles, că pe drumul vechiu nu se mai poate merge. Această adânci conştiinţă şi înţelegere a vremii de azi stă la baza acţiunii Consiliului Dirigent. In temeiul ei s’a hotărît, ca drepturile fiecărui cetăţean loial al României Mari să fie respectate şi nu credem sâ mai existe vreo ţară astăzi, care în hotarele ei întregite să observe astfel da atitudini, ca noi şi si vegheze cu mai multă grije, ca marile principii sintetizate de Wilson să fie mai fidel traduse în faptă, ca'n Ardeal. Neam aştepta, fireşte, ca atitudinea aceasta a Consiliului Dirigent să trezească ssst-nsm» corespunzătoare în sufletele neamurilor de altă naţionalitate de pe aceste plaiuri. Ne am aştepta şi aşteptarea noastră este legitimă. Sânt însă simptome, cari arată, ci atitudinea noastră nu trezeşte de loc ecoul sincer şi firesc, pe care ar trebui să-l trezească. Concluzia logică ar fi, după acestea, că poliţica, ce ae duce la noi, nu este destul de nimerită, că bunăvoinţa, echitatea de până acum, nu sunt apreciate de cetăţenii de altă naţionalitate şi că ei concesiunile noastre le privesc drept slăbiciune. Este un moment, care trebuie să dea Consiliului Dirigent de gândit şi să mediteze, dacă largul său liberalism este destul de tare pentru a învinge rezistenţa ce i-ar pune la construirea statului românesc şi dacă feţi de amptomele ce ae ivesc trebuie si urmeze cu aceeaş politică liberală de concesiuni, sau ai schimbe firul roşu, care l-a călăuzit până acum. Intr’adevăr, daci rabinul din Cluj refuza să recunoască legitimitatea puterii noastre în vreme ce mii şi mii de conaţionali ai săi exploatează liberalitatea noastră făcând comerţul cel mai lnos al importului şi exportului, — este corect, ca să ne păsâm şi mai departe atitudinea veche faţă de ei? E întrebare, dacă este bine să nu primim fără nici o selecţie in funcţii pe toţi vechii Funcţionari unguri, dacă avem simptome, ca cele de la Sepsiszentgyörgy, unde Kelemen Lajos liberează la 1 Mau certificate de botez cu nota, pă acest oraş se găseşte în republica poporală maghiară, ca cele constatate deunăzi de mai mulţi călători în trenul înspre Vinţ, când un conducător de tren ungur a declarat, că Ardealul înot nu aparţine României, şi în sfârşit ca cele, pe care le trădează atitudinea preotului catolic din Gherla, despre care am vorbit aici. E întrebare, daci concesiunile noastre nu sunt într’adevăr o slăbiciune, când impunem învăţământul limbii române în licerele confesionale ungureşti, ca eu tolerăm apoi, ca corpul profesoral al acestor licee să refuze a permite să se dea note din această materie elevilor români, cum s-a întâmplat la liceul reformat din Orăştie. Şi fiindcă a venit sub condeiu vorba de acest liceu, ne permitem să întrebăm cum se poate privi următorul act al direcţiunii acestui liceu: In certificatele tuturor elevilor Români cu prilejul încheierii anului s’a scris menţiunea, pentru că nu a audiat Uniua maghiară, nu se promovează. De unde pornesc toate aceste atitudini ostile statului nostru, care este geneza tuturor acestor simptome, când conduita noastră sancţionată în adunarea dela Alba- Iulia nu a fost călcată nici o clipă? S’ar putea repeta aici, cu toată dreptatea, cuvinte!*^ dini îorgi despre Basarabia: „Să ne purtăm aşa în ţara asta, ca să se vadă, c& avem dreptul la ea, — sau dacă nul avem, atunci şi ieşim din ea !“ O lămurire ne impune, pentru că nu se mai poate tolera, ca să se facă la tot pasul agitaţie împotriva noastră, să se fere atitudini provocătoare şi să se ivească simpfome, cari arată, că puterea noastră este o ficţiune. Am acordat cel mai larg drept tuturor I pe acest, pământ, nu ne legăm de credinţa, de limba şi de naţionalitatea nimănuia, — dar nu putem trece peste această limită, permiţând să fim insultaţi, nesocotiţi şi tă- cuţi de ras. I 'Suveranitatea statului român nu poate' să fie o ficţiune pe aceste plaiuri şi cine o insultă, trebuie să tragă toate consecinţele. Noi nu vrem dragoste cu sila. Nu re-a ţinem pe nimeni la noi. Cui nu-i place de moravurile noastre, cine nu ne are, dragi, poate să ne părăsească, — să plece unde- i trage inima: Ungurul în Ungaria, Evreul în Palestina, Sasul In Germania ! Să ne lase pe noi cu necazurile noastre, cu mizeriile, cu bucuriile noastre. Drumul nu-i închis, poftiţi. Căci rămânând aici şi mai departe, sfidători, neloiali, sămănători de ură şi de furtună, veţi insulta poporul român, domni- lor, şi noi nu vă dorim, ca insulta d-voastră, să trezească reacţiune şi să răscolească din nou toate patimile şi toate durerile noastre de veacuri, pe cari ni le-aţi pricinuit ! Dela conferinţa păcii Ultim in« terifreams - Pregătirea păcei cu Austria —■ Contra propunerile germane — Delegaţia germană la Wilson — O importantă propunere a dlui Brătianu S.ipt mâna trecuii Clemenecau a cosmunicat Conferinţei clauzele tratatului cu Austria şi s’a fixat ziua de Luni pentru re-emiterea preliminărilor austriace. Austria va fi redusă la o populaţie de 7 milioane locuitori, iar armata la câteva tec. de mii, cât necesită paza poliţienească. Clauzele relative la dezarmare sunt aceleaşi ca şi pentru Germania. Numai cele economice şi financiare diferă și de aceea vor fi examinate ulterior. feb * Paralel cu pregătirea lucrării și pentru pacea cu Austria, chestiunea germană a intrat în fața propunerilor și contra propunerilor. Joi Brockdorff a mai trimis două note: una contra răspuns asupra prizoierilor, cealaltă asupra răspunderilor şi organelor ăsboiului. Vineri au urmat alte două note, asupra bunurilor germane în ţările duşmane şi asupra datoriei publice otomane In legătură cu interesele Germaniei După ce Miercuri comitetul de patru a ţinut la Wlson o şedinţă în care s’a luat cunoştinţă de contra-proectul german, al Lunai, preşedintele american, a primit delegaţia germană, cu care a discutat mai multa timp In urna examinărei contrapropunerilor I germane, comitetul de patru a trimis diverse capitole, comisiunilor respective . Se aşteaptă ca în opt zile să se răspundă contrapropunerilor germane. Nu, se va mai admite nici o discuţie datorie. tk In redactarea contra propunerilor ger- ţ mane, se primeşte reducerea efectivelor] [ militare la 100 000 oameni Se mulţu- meşte Germania cu menţinerea unui număr limitat de vase de comerţ Cereale- 3 biscit pentru Silezia de sus Rusia orientală şi occidentală şi pentru Mernel şi, Dantsig Ultimul oraş îl corptă ca port internaţional, precum şi Vistula Antanta, să-şi retragă trupele de pe teritoriul ger-uman după ce se vor semna preliminăriile. Totalul despăgubirilor să nu treacă peste o sută miliarde de mărci, şi să plătească douăzeci din ele până in 1926, şi apoi o sumă anuală. Nu admite predarea Kaizarului şi a celorlalte personagii responsabile, ci judecarea lor împreună şi pu II vinovaţii celorlalte părţi, de către un tri- j i banal prezidat de-un judecător dintr’oj ţară mutră, - n ! ,.*■ îs,;* De-o importanţă deosebită pentru noi, este propunerea d-lui Brătianu, care fiind admisă, constitue, pe lăngă un folos real cauzei ţărilor mici, ţi un succes diploma- ', tic european, din partea delegaţiei române. El Brătianu, în numele micilor naţiuni, a cerut timpul necesar pentru studierea şi examinarea cu atenţie a clauzelor în ceea ce priveşte ţările mici Termenul a fost acordat până Sâmbătă, când la noua şedinţa se vor face obiecţiunile necesare. Ion Bogdan Moartea lui Ion Bogdan nu poate decât să-i pună în uimire pe aceia care ştiu câtă masivitate fizică înfăţişa chipul blând al marelui slavist. Nu ştim încă din ce cauză să fi apus şi el, după atâtea pierderi de intelectuali, pe care le-am avut în ultimul timp, la o vârâtă la care în alte ţări de abia încep să se aşeze pe piedestalul muncei lor. Dar ade văr este că alături de suferinţa veche, s’s aşezat în trupul său, — unde nu încăpeau decât preocupărileştiinţifice, — loviturile morale pe care Ie-a primit de la nemţi, în timpul ocupaţiei. El, care nu avusese musafiri în camera lui de lucru, decât pe bătrânii pisari, făuritori de doteumente, în timpul Kaizărului, a trebuit!I să primească şi vizita brutei nodoase a jransurosului soldat german Nu odată, din în dăţi regulate, la uşa lui Ion Bogdan, au sunat pintenii obrasnici şi a răsunat glasul de plumb al cocoşatului bavarez, scare, în acelaşi apetit distinctiv cu care aruncase aramă peste monumentele de la Reims, contribuia de la uşa lui Ion Bogdan, la agravarea boalei lui de nervi. Era la adevăr bolnav acest cercetător al celui mai îndepărtat trecut românesc, pentru că în lucrările pe care le făcuse,1 . nu pusese numai pregătirea technică a şcoalelor, ci pusese toată forţa sa psiho- logică, trăind în ele aşa cum trăiesc ele în noi. El a participat sufleteşte cu tot ce avea în el. De aceea, când îl vedeai ? rătăcind târziu printre arborii grădinilor I bucureştene, solitar şi îngândurat, nu a aveai altă teamă decât că se poate să nu fie destul aer, mult aer, care să răcol rească şi să învioreze pe omul de studiu [ nesăţios, Ion Bogdan va rămâne în ştiinţa românească, la o epocă a ei când de-abia se I forma, ca cel mai critic istoric. Colecţiile de | documente pe cari le-a publicat sunt dintre | «cele opere pe cari vremea nu le poate | atinge. Ca să publice documentele din tim-| pul domniei lui Ştefan cel mare, deşi eraul dintr’o ep®că în destul de cunoscută lui, i-ar I trebuit zece ani de zile. Hrisoave pe care , alţii le publică îndată ce le copiază, Bogdan le controla şi le confrunta cu originalul, de mai multe zeci de ori. Dar ceea ce-i fixează un loc definitiv, în cultura românească, este ordinea şi ie- rarhia ştiinţifică pe care a pus-o în materialul slav al istoriei româneşti. Venind în,tr’o vreme când slaviştii noştrii încă nu se • 'emancipase de influenţele romantice, Bog■ dan a delimitat în două, literatura istorică, n ' inaugurând o vârstă critică a ştiinţei noastre. !j Dela Ion Bogdan încoace începe adevărata slavistică la noi. J Şi spuind, că este cel dintâiu slavist , român, de valoarea universală a oamenilor de ştiinţă obiectivă, credem, că este singu- 1 rul cuvânt de mângaere pe care ni 1 putem i spune astăzi, când lasă altora si continue, . opera pe care a început-o. i- 1 I I S Ini Imii ...........................................nun iftimrmmijimmmm Marea manifestaţie pentru Banat — Demonstraţia din Bucureşti — Telegrama Rigei Culturale — Conferinţele şi hotărârea Academiei Române — Atitudinea Basarabeanilor. Dumineci s’a ţinut în capitala ţarei un nou meeting de protestare în chestia Banatului. Dimineaţa a avut loc oficierea unui serviciu divin în biserica Sf Gheorghe, la care au luat parte, toate instituţiile culturale din Bucureşti De la biserică, mulţimea s'a îndreptat apre Sala Eforiei, unde aştepta o massa, de oameni. Sala fiind neîncăpătoare pentru public, intrarea,rotoarele, bulevardul Elisabeta, din jurul Eforiei, au fost baricadate de mulţime, făcând imposibilă altă circulaţie. Au luat cuvântul pe rând, dl Simion Mândraşcu, profesor universitar şi organi- zatorul acestei mari demonstraţii, dl Rextil Puşcăria, din partea Bucovinei, care a fost primit cu mari ovaţiuni, la tribună, dl Sefver Bocu, din partea Banatului, galoralul Lambru şi dl Floru, profesor. S’au trimis telegrame M. S Regelui şi Senatului Statelor-Unite. Terminându-se şirul cuvântărilor, mulţimea, cu steaguri în frunte pe care scria: presa Banatul s’a îndreptat pe calea Victoriei, pa alte străzi, demonstrând timp de câteva ore, pentru Banat. Oraşul era învăluit în tricolorul naţional şi nici un magazin nu era deschis Manifestaţia s’a oprit în faţa palatului regal şi Nla Comandamentul trupelor franceze, unde a vorbit dl Mandre sau Congresul »Ligei Culturale« y» trimis , Aliaţilor următoarea telegrsmS: î „Congresul Ligei Culturale se uneşte la protestul întregei Românii nn contra încercărei de a se da, — pentru a se ţine seamă de pretinse drepturi rezultate din simple colonizări, — neamului nostru, hotare ce nu corespund întinderei neamului românesc şi nu pot cuprinde un Corp capabil de se aşeza şi dezvolta«. Sâmbătă Academia Română a ţinut o şedinţă solemnă le care au participat şi reprezentanţii diplomatici şi militari ai aliaţii lor, în capitală. Cu această ocazie dl profesor Iorga a rostit în româneşte şi franţiieşte ouvântare în care a arătat vechimea Românilor în Banat şi contestând celorlalte naţionalităţi colonizate acolo dreptul de a revendica teritoriile care revin numai României. In acest sens Academia Română a votat moţiunea, pe cara a cetit-o dl Petre Poni, preşedintele înaltei instituţiuni cultu- rale, şi care va fi trimisă guvernelor aliate. In acelaşi timp preşedintele partiduluiţărănesc din Basarabia a trimis dlui Brătianu la Paris o telegramă prin care, în numele basarabenilor, îl invită să ceară Conferenţei de Pace sa scutească România de un războiu cu Serbia ce l-ar provoca împărţirea Banatului. În toate provinciile româneşti şi vechi şi noul, în toate oraşele şi aproape şi la sate, este o mare fierbere pentru Banat şidin zi în zi nemulţumirea întregei Românii mari, creşte pa măsură ce vin svonuri triste dela Paris. Aşa de exemplu în Dobrogea s’au pornit mari manifestaţii, despre care nu infer mesei, ziarul Farul din Constanţa. I»tă sfârşitul apelului pe care l-au lansat dobrogenii, în vederea unui mare meeting: «Veniţi cu toţii, din cele patru judeţe ale Dobrogii, reprezentanţi ai tuturor oraşelor şi ai tuturor satelor, din toate clasele sociale şi de toate confesiunile pentru a exprima, cu tonii, in mod solemn, solidarizarea noastră cu Ţara, pentru înfăptuirea integrală a idealului naţional«. I szerrortal pela Bfc (Sârbii ne provoacă mereu Ia contact cu Polonii — Mastoaţinonie migtmuloi Ungari *• DI Iz o pe soni . Greuut la Sibiia — Cs*I cn aradd? — Aeehere agrară da AUmJaSM Sibiiu S Iunie. Repressntanţii Ligei feăniţene au pre- 1 dat un memoriu d-lui Preşedinte al Con- silului Dirigent, în care sunt înşirate noile atrocităţi eoarise de Sârbi. Din acest 15 memoriu reiese, ci Sârbii urmează ase- • leaşi proceduri lipsite de orice legalitate şi emlisasie, ca şi confraţii lor Unguri,, cari prin nefericita lor politică au dat ţara * lor de râpă. Pe zi ce merge ne convin- , gem, că nu-i chip a ne înţelege cu ei, prin argumente ştiinţifice şi nu ne rămâne de ei, decât o singură cale sigură şi dreaptă. a , r a v 3 Comunicatul oficial de eri anunţă un fapt, care chiar şi dacă nu are urmări politice mai pronunţate, totuşi comportă un interes general. Armatele noastre au luat contăct cu armatele polone. Fărâ îndoială, că această acţiune are caracter pur militar şi neliniştea ce s’ar produce prin asta la vecinii noştri, este datoria noastră a o risipi. Pentrucă noul stat român vrea să trăiască în strânsă legătură amicală cu statele nordica. vr . ii» Magnaţii Unguri cred sosită vremea să apuce din nou frânele guvernării, cu ajutorul străinilor. In urma împrejurării, că multe fracţiuni se sbat în facere, lu- \ ' mea ar putea fi sedusă, dar repede ne ? convingem, câ-i vorbă de o înşelăciune optică. Pentru că Andrâsy, care susţine legături cu turiştii englezi din Elveţia,1) Urmancy, care se pregăteşte pentru o ex- cursiune politică la Belgrad, Szmrecenyi, care încearcă să înjghebe o armată naţională din 300 de ofiţeri activi şi elevi mi litari, — prietinul lui Tisza, Károlyi Gyula, care a format un guvern în Arad, tind cu toţii spre aceeaş ţintă, să întroneze din nou în Ungaria domnia oligarchiei şi sistemului vechiu reacţionar. »Getrennt marschieren, vereinigt schlagen« e lozinca lor. Le strigăm cu poetul împreună: sem învie morţii, e ’nsaaar, copilei* i ? i****- r*n Actualmente petrece în Sibiiu dl Isopescul-Grecul, ministrul României din Viena şi fruntaş român din Bucovina, D sa va avea câteva întrevederi în ches itiuni politice cu dl Maniu. 'f J. ■ I fflifSâţ i Situaţia din Arad, unde toţi sunt de faţă dar nimeni nu-i ap&Bi, unde toţi se privesc de duşmani: Unguri, Francezi, Români, Sârbi şi nimeni nu ştie pe ce petec de pământ ce află — este o sfidare continuă a demnităţii noastre naţionale Credem sosită vremea, ca guvernul să aplice măsuri mai energice pentru restabilirea dinei. j . gps * I'-'rîl A.A.1. * J!-. mu. T.lî. «... l urmăreşte alt scop, decât culegerea de in- i formaţiuni şi păreri, dela specialiştii în chestie şi dela oameni, caii mai de aproape svat interesaţi, s’a deschis ieri, după cum anunţă comunicatul Biroului Presei: „La Alba-lulia în sala muc a tribunalului s-a deschis ieri şedinţele anchetei agrare, la care iau parte 110 reprezentanţi , între ai Episcopii. Prefecţii, proprietari, specialiştii Pieridează dl Mania asistat de d-nii Bontescu şi Vlad. Referează dnii Osvadă şi P. Poruţka. Notari: agronomi Tema şi Chle- I rmen. Şedinţele vor continua mai multe zile“. ISS. Pftpkuma (Lui Hiât(sub Paris, 2 Iunie. Tratatul cu Austria a fost remis Luni. Sâmbătă delegaţii puterilor în răsboi cu Austria s’au reunit in şedinţă secretă. Brătianu a făcut observaţiuni asupra măsurilor luate de marile puteri pentru a garanta în statele mărite sau nou constituite în dauna Austriei, drepturile minorităților etnice mi religioase.