Patria, iulie 1919 (Anul 1, nr. 108-132)

1919-07-01 / nr. 108

P»*. a Fie acest început , baza unui viitor plin de garanţie, că magistratul şi advo­catul român va fi cel mai credincios apă­rător a voinţei, a simţului de drept a po­porului român. La această primă sesiune sunt ad­mişi pentru examinare zece candidaţi: şapte Români şi trei Saşi. Sâmbătă până la­ ora 1 d. p. au trecut cu succes exa­menul d-nii Dr. Oct. Rusu, Dr. Moise Grama şi Dr. Alex. Iancu. A fost un ade­vărat deliciu pentru noi, — cam­ deja am făcut acelaşi examen în era cea veche, sub povara privirilor bănuitoare şi rău­voitoare, — să auzi întrebări juridice şi răspunsuri în limba română şi să vezi pe venerabilii censori cu câtă bunăvoinţă şi dragoste frăţească tractează pe viitorii slujitori ai justiţiei române, de care avem aşa mare lipsă chiar în vremurile aceste de prefacere. Din comisiunea de censurare fac parte afară de dl prim­preşedinte Dr. Emil Ha­­ţiegan, judecătorul Dr. Micşa preşedintele curţii de apel, primprocuror general din Târgul Mureşului Dr. Gropşianu şi advo­caţii Dr. Socol şi Dr. Iancu sen. Deşi le este permis candidaţilor să răspundă şi ungureşte, şi deşi le vine mai uşor să se exprime în limba aceasta, candidaţii de Sâmbătă totuşi au dat răspunsurile aproape numai româneşte, creând astfel un demn şi frumos precedent pentru cei ce vor urma. Dr. I. T. Mittaa sum­ă a nie­­i Silişte. Duminecă la 29 iunie s’a ţinut des­chiderea solemnă a cursurilor pentru pre­gătirea învăţătorilor la Sălişte. La deschidere au participat dnul V. Branişte şeful rese­telor de culte şi in­strucţie, dnii secretarii generali Dr. I. Lupaş, dl O. Ghibu, dl I. Mateiu direc­torul învăţământului primar şi organiza­torul acestor cursuri şi dl V. Stanciu di­rectorul învăţământului profesional. Afară de aceştia au fost de faţă la deschiderea cursurilor toţi elevi şi ele­vele acestor cursuri în număr de 300 şi toţi intelectualii şi ţărani acestei frumoase comune. La orele 9 în biserica cea mare din localitate s-a ţinut un serviciu divin cu dl protopop al Săliştei dr. I. Lupaş şi preoţii dl D. Borda, I. Popa-Romanescu şi G. Şteflea. Răspunsurile le-a dat un cor condus cu multă pricepere. La sfârşit dl I. Lupaş a ţinut o cuvântare însufleţită arătând în­semnătatea mare a acestor cursuri. Vor­­beşte apoi dnul şef de resort Dr. V. Bra­nişte, îndemnând pe elevi şi eleve la muncă serioasă pentru fericirea neamului nostru. După serviciul divin, s’a ţinut deschi­derea solemnă a cursurilor în sala festivă a şcoalei comunale. Aici au fost de faţă afară de conducători toţi elevii şi toţi fruntaşii din comună. Aici au ţinut vorbiri însufleţitoare dl Dr. V. Branişte, dl D. Lăpadat, directo­rul cursurilor, dl Iacobovici institutor din Bucureşti, dl Dr. O. Ghibu şi dl Dr. I. Mateiu căruia i se datoreşte şi meritul organizării acestor cursuri. A mai vor­bit din partea administraţiei dl primpre­­tor Pop. Oaspeţii au vizitat apoi expoziţia şcolară care e dovada inteligenţii şi edu­caţiei deosebite a copiilor acestei co­mune. A urm­at apoi o masă comună la Casa Naţională unde conducătorii în frunte cu dl şef de resort s’au întreţinut timp de 2 ore cu elevii şi elevele dând sfaturi şi îndrumări. Rep. ii „mm mini­sterie ului» ii­ liili In urma hotărîrii comitetului rezonat din Sibiiu, biroul acestui comitet a început acţiunea sa pentru înfiinţarea comitetelor judeţene pe întreg ten­tomi supus guver­nării Consi iu­ui Dirigent. Pretutindeni s’a arătat până acum cel mai cald interes pentru noua instituţie, che­ma­t să servească în mod efectiv, marea operă de ocrotire umanitară şi naţională a orfanilor noştri Intelectualii noştri din cen­trele judeţene s’au grăbit cu bucurie să se înscrie membrii donatori şi aderenţi, anga­­jându se in aceleş timp să popularizeze şi să întărească prin toate mijloacele această societate atât de necesară şi folositoare Aşa s’au înfiinţat comitetele judeţene în Făgăraş, Cluj, Bistriţa, Turda şi Albă Iulia, iar în alte localităţi ca Abrud, Câmpeni, Zlatna ş. a. s’au ţinut conferinţe menite să câş­ige toate clasele noastre pentru orfanii din răsboiu. In toate părţile domnii prefecţi, proto­popii şi preoţii au luat bucuros svreina iniţiativei, iar doamnele noastre şi alţi frun­taşi n’au ezitat să îmbrăţişeze cu toată dra­gostea această mamă sfântă, constituind co­mitere, făcând membri şi făgăduind interes şi muncă statornică pentru izbânda ei. Co­mitetul regional din Sibiiu, le aduce şi pe această cale vii mulţumiri în nădejdea, că acţiunea începută sub auspicii aşa de fru­moase, va da roade îmbelşugate. Secretara: Sanda I. Mateiu. Ulti 111 l­­ei Ziarul »Le Matin« reproduce o tele­­gramă a ziarului englez »Imday Expres« trimisă de un corespondent din Viena, care aduce o interesantă ştire despre cumpărăturile pe cari le-a făcut d-na Béla Kun la Viena în timpul din urmă. Soţia conducătorului bolşevicilor în timp ce ’populaţia Budapestei moare de foame şi-a comandat la casele mari de modă din Viena toalete şi pălării în valoare de 125.000 franci ceea ce în coroane face cam o jumătate de milion. O singură pă­lărie a costat 15,000, coroane iar o toaletă după un model din Paris 37,000 coroane. In felul acesta credem că d-nei Kun Béla în convine comunizmul. Noi şi Sârbii şi profesor universitar Iosif Popovici publică în,ziarul „Banatul“ din Lugoj o scrisoare deschişă, adresată profesorului de istorie, de la universitatea din Be­grad, Lju­­bom­ir S­oianovici, în care pledeaz pentru principiul ca în chestia Ban­atului să ne în­ţelegem noi ţi Sârbii. D­in sfârşitul acestei scrisori, care cuprinde atâta adev­r şi rea­litate : „Soarta noastră numai noi o putem hotărî şi trebuie să o hotărîm. D voastră ştim bine, că noi nici odată n’am vrut şi nu vrem să ne atingem de integritatea ţării d voastre. Azi avem chestia Bănatului, avem chestia Românilor din Timoc (dup. Kraina, Cerna­reka, Pojarevatz şi Ciupkia) avem chestiunea Macedoniei etc. Vă Întreb, die profesor, după ce în Iugo­slavia, pe Croaţi i-aţi eludat, cu Grecii nu vă înţelegeţi, cu Bulgarii vă duşmăniţi, Ungurii nu vă sufere, Italienii vă urîsc, e consult oare ca şi cu Românii să vă în­­duşmăniţi! Vă rog, die profesor, cereţi metropo­­litului de Belgrad să tragă clopotele, să răsune în Crsguievatz, în mormântul vostru din Valievo, să se auză la Niş şi Alexinaţ, să se adu­ne poposul şi să s­e înţeleagă cu Românii de peste Dunăre. Să nu se atingă de Bănat, căci în Bănat totul vouă vă e duşman, iar nouă prietin. Valea, codrul şi munţii numai de noi fescultă, căci nu există colţ de pământ în Bănat, care să nu fie frământat în sângeie nostru şi scăldat în sudoatea şi lacrimile noastre! De aceea, vă rog die profesor, porniţi alte meetinguri şi luminaţi fraţii noştri Sârbi să părăsească gândul de a ne aşăca idealul nostru sfânt. Un singur sfat ar fi la loc, dacă d-voastră ţineţi cu atâta dragoste la­­fraţii d-voastră din Bănat, noi vi-i dăm bucuros în schimbul Românilor din Timoc. Dacă d voastră treceţi Dunărea, de ce n’am putea o trece şi noi, dar noi n’o trecem bucuros, ci vă rugăm să vă colonizaţi Sârbii din Bănat în Valea Timocului şi să ne daţi Românii noştri în schimb, păr pe păr — şi atună Clara pacta, bani amici ai Si le ppe hotare Statificarea ugarocin­­teiMin­ie Baflapsta Consiliul dirigent revoluţionar din Budapesta a lansat o ordinaţiune prin care se aduce la cunoştinţa publicului că îşi ţine de datorinţă să statifice toate maga­zinele şi prăvăliile da mărfuri fie en gros sau cu detail cari au avut angajat în ser­viciu un personal de 10 sau mai mulţi oameni. Aceste prăvălii sunt puse sub controlul muncitorime!, iar motivul pentru care republica sovietelor o face aceasta se zice că ar fi scopul de­ a ajuta popula­ţiei, cu adevărat lipsite, procurarea arti­colelor necesare pentru trai şi îmbrăcă­minte. Ce credeţi, cari vor fi oare — după concepţia bolşevicilor — adevăraţii lipsiţi ai capitalei ungureşti? * Din ora pacifismului Se vorbeşte şi se scrie mult despre pace, dar mai presus de toate se lucrează febril la temelia celei mai mari şi mai va­loroase opiite omeneşti ce va trebui să fie pacea. Există însă mulţi pesimişti în lume, cari nu vor să creadă că sunt martori acum la agonia răsboiului uriaş şi privesc cu oare­care neîncredere la frumoasele proiecte de pace. Printre aceştia e şi un savant ameri­can. El încă lucrează acum intensiv, nu însă în direcţia celor dela masa verde din Paris, ci într’o direcţiune cu totul opusă, perfecţionându şi o invenţie, care mâîne­­poimâne va îmbogăţi arsenalul lumii cu o nouă armă ucigaşe, mai spăimânitătoare de­cât toate de până acum. Această armă va fi cu tragere lungă, care se va estinde peste sute de chirometri. Proiectilul va sbura 70 de miile sus în văzduh, fără a fi nevoie de tun pentru transmiterea lui. Nestângenit de nici un fel de principiu wilsonian, surizând poate sarcastic la amin­tirea ligei naţiunilor, savantul american fău­reşte liniştit opera sa, care — cine ştie — nu va fi mai curând sau mai târziu che­mată să asigure pacea, în cazul că teme­liile ce i­ se aşează acum se vor clătina. PATRIA Telegrame Onorurile universitare eroilor Paris, 29 Iunie. S’a conferit generalilor Joffre, Haig, Pershing, Beat, de cătră universitatea din Oxford, titlul doctor honoris causa. Declaraţiile lui Wilson şi Poincaré Paris, 30 Iunie. La banchetul oferit de d-na şi dl Poincaré în onoarea lui Wilson şi a de­legaţilor la conferinţa de pace dl Poin­caré a sfârşit toastul în următorii termini: Trebuie ca uniunea uniunelor şi voinţelor care ne-a făcut să câştigăm răsboiul să ne facă să câştigăm şi să păstrăm pacea. Wilson a răspuns: Vom continua să fim camerazi şi colaboratori. Nu e de-ajuns să baţi o naţiune, care a greşit odată; trebuie să avertizăm toate naţiunile, cari vor încerca vre­un scop desonorant că vor fi învinse la rândul lor. înlocuitorii lui Wilson şi Lloyd Georg Paris, 30 Iunie. Cu plecarea lui Wilson şi Lloyd Georg, conferinţa nu îşi va întrerupe lucrările. Balfour va înlocui pe Lloyd Georg, Lan­sing pe Wilson. Preşedintele Wilson pleacă Sâmbătă 28 Iunie ora 9.45 la New­ York. Situaţia în Boemia Praga, 29 Iunie. Masarik a remaniat cabinetul. Tru­pele cehoslovace au încetat ostilitățile la 24 Iunie. Ungurii însă n’au început eva­cuarea. Reprezentanţii Italiei la sem­nare Lyon, 28 Iunie. Din Roma se confirmă că Italia va fi reprezentată la ceremonia semnărei pă­­cei, de Sonino, marchisul imperial şi Cre­­spi, în frunte cu Tittoni. Soarta foştilor domnitori germani Paris, 29 Iunie. O telegramă din Haga anunţă că Kronprinţul se află tot la Wiezengen. Cei patru au adresat o notă Olandei fă­­cându-o atentă să păzească bine pe Kaiser. Mişcări antisemite în Rusia. Zürich, 30 iunie. Ziarul „Münchener Post” scrie că şi în Rusia mişcarea antisemită se lărgeşte tot mai mult şi creşte in intensivitate fiindcă cercurile rus­e­şti au convingerea că evreii sunt vinovaţi de dezastrul ţării. (Ag. Dacia). Armata viitoare a Statelor- Unite. New-York, 30 iunie. Parlamentul american a­ hotărît să l­xeze la 300 000 de oameni armata din timp de pace a Statelor-Unite. (Ag. Dacia) Reprezentantul Armeniei la Pars. Paris, 30 Iunie. Preşedintele republi­cei armene Kadz­­man a sosit din Batum la Paris împreună cu doi miniş­ri. Dl Kadzman are Inten­­ţiunea de a relua tratativele asupra soartei ţării sale. (Ag. Dacia). Noui tulburări pe insula Malta. Milano, 30 Iunie. „Corriere dela Sera“ anunţă din insula Malta că noui tulburări au avut loc de astă-dată însă în dimensiuni mai reduse numărul morţilor nu este aşa de mare cum s’a anunţat, în schimb însă numărul răniţilor este foarte mare. Pe întreaga in­sulă s’a proclamat starea de asediu, iar şefii mişcării au fost executaţi de Englezi bănuindu-se că stau în legătură cu Bela Kuhn. tAg. Dacia). Informațiuni . După ziarele franceze Clemenceau se va retrage îndată ce va ratifica pacea, con­­siderăndu-­­i opera îndeplinită. * Generalul Averescu a fost primit în au­diență de M. S. Regele. * Comisarul de alimentaţie Căciulă din Cluj a fost pus pe picior liber, adeverin­du-se nevinovăţia sa.­­ * Dl N. Iorga scrie, frumos şi adevărat, despre protopopul Vasilie Demian, reproşat zilele trecute, numindu-l Unul dintre ai lui« Poate că, de fapt, ce ne trebuie mai mult e tocmai acela care dând tot ce poate, nu în­ţelege decât a fi ca ceilalţi şi pentru toţi ceilalţi*­. — Cuvinte care ar trebui simţite de mulţi la noi! Se confirmă, din Berlin, ştirea că toate drapelele franceze luate de Germani în 1870, au fost arse în faţa lui Frideric cel Mare, de soldaţii aşa numitei garce negre. Aceste drapele, în urma condiţiilor de pace tre­buiau restituite Franţei. * Sinceritatea germanilor în semnarea păcii e problematică Gazeta Ru­sei scrie că pacea de la Versailles va fi numai un episod din istoria omenirei. * Nouile salarii pentru corpul didactic în vechiul Regat s’au urcat astfel: Corpul di­dactic primar dela 220 lei lunar — 350 lei; Corpul didactic secundar dela 350—550 lei lunar. Se admit patru gradaţii cu 25 la sută. •­­ „­­ In articolul Clujul care se românizează s’au strecurat mai multe greşeli de nume. Ţinem să rectificăm îndeosebi că în frun­tea serviciului de cartiruire se află dl Be­­reş, nu Rareş, cum s’a tipărit, iar şeful po­liţiei este dl Tămaş Mexicul s’a adresat Conferinţei de Pace cu cererea de a fi primit în Liga po­poarelor. Toate elevele cursului de grădini de copii sunt îndrumate să se prezinte de ur­­genţă la Braşov (Şcoala de stat, strada Ecaterina Nr. 23) unde se deschide cursul pe 1 Iulie a. c. întreţinerea şi instrucţia gratuită. * Târgul de vară (Margarete) în Mediaş se începe şi anume: târgul de cai la 6 Iulie, târgul de vite la 9 Iulie, târgul de marfă la 13 iulie. * Şeful statului major polon Pilsudski a vizitat toate sectoarele frontului din Ga­­liţia mergând până în primele linii unde cădeau obuzele inamice.­­ Pacea cu Germania fiind semnată Sâm­bătă la Versailles, Duminecă a fost oficiat un Tedeum la Mitropolie, în prezenţa M. S. Regelui şi a reprezentanţilor statelor aliate.* Guvernul român a recunoscut noul re­gat al Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor. • A apărut decretul lege prin care sunt sporite salariile corpului didactic primar şi secundar şi prin care se fixează numărul orelor de cursuri. * Cu ocazia împlinirei a 30 de ani de la moartea poetului Em­inescu, câţiva admi­ratori au făcut un pelerinaj la cimiterul Belu. * Guvernul francez a ho­ărît să dea sol­daţilor o medalie comemorativă a marelui răsboiu.• Resortul Finanţelor publică următoarele: In urma rugărilor repetite a particularilor şi a oficiilor publice, îndeosebi în interesul populaţiei din teritoriile din nou ocupate, termenul­ pentru înaintarea declaraţiunilor de despăgubire se prelungeşte până la 1 Septemvrie 1919. Acest termen definitiv să referă la toate teritoriile cuprinse în hotă­rârile dela Alba-Iulia, nu numai pentru Ardeal, ci şi pentru Banat şi părţile româ­­neşti din teritoriile ungurene. Din nou se accentuează că declaraţiunile le fac comi­­siunile locale ori întrucât ele n’ar fi încă constituite, la D-nii prefecţi trebuesc înain­tate şi nu la Resortul pentru Finanţe. Şi de astădată s’a declarat că pagubele sufe­rite în şi prin revoluţia din toamna anului 1918, nu se vor restitui. Resortul Finan­ţelor. Preşedinţii secţiilor judeţene sunt re­­cercaţi ca în termen de două săp­ămâni să trimită casierului Romul Botezan, Cluj, uni­versitate, toate abonamentele încasate pentru ziar, precum şi taxa pentru centru de 2 cor. de fiecare membru. Rapoartele despre constituirea secţiilor, precum şi conspectul nominal cu adresele tuturor învăţătorilor din judeţ,, să se trimită d-lui preşedinte tot la Cluj. Comisarii cari nici după expirarea ter­menului de 2 săptămâni nu vor constitui secţiile judeţene vor fi înlocuiţi. * *­­ Marele ziar englez Times înregistrând manifestaţiile din Romania pentru Banat, arată netemeinicia şi absurditatea pretenţiu­­nilor sârbeşti asupra Torontalului. Dl general Boeriu a fost numit co­mandantul Corpului al VII cu sediul în Sibiiu.* Direcţia aprovizionării din Bucureşti va ridica de la Colomea 80 vagoane de za­hăr, pradă de răsboiu, pe care­­ va distri­bui populaţiei. Populaţia din regiunea Cameniţa în Podolia, a cerut ca să fie ocupată de ar­mata românească. Din Viena vine ştirea, câ în timpul din urmă între m­uncitorime au isbucnit noui mişcări bolşeviste din cauza lipsei de ocupaţie şi a mizeriei. Armata a ocupat toate edificiile publice iar guvernul - pro­clamaţii ndeamnă populaţia să se abţină de la tulburări anseninţându l cu pedepse grave. .. * La Bistriţa a fost înmormântat cu mare pompă militară, maiorul Constantin Fraţi­i­ţesnu, originar din Oltenia. Despărţământul „Astra“ din Năsăud, a încasat la adunarea generală, de la mem­brii, 5700 coroane, iar în comuna Salva, s’au încassat 1300 coroane. Poporul român din Bistriţa a colectat suma de zece mii coroane pentru a plăti datoriile bisericei române şi un fond de peste douăzeci de mii coroane pentru edi­ficarea turnului nou al bisericii. • Marele artist bucureştean Ion Mano­­lescu, interpretul celor mai adânci roluri psihologice, a întreprins un turneu artistic in Transilvania. Prima reprezentaţie o va da la Braşov în 5 iunie şi apoi în toate centrele. Printre piesele cari se vor juca se află Moartea Civilă, Portofoliul şi altele.­­ In ziarul Românul­ue Ion Suciu, şeful Resortului Organicărei, sub titlul Aradul, zugrăveşte un colori tari, bărbăţia româ­nească a acestui ţinut de la marginea ro­mânismului şi­­ cere ca şi pe viitor ,­ d­a semnul marelor lupte, ca şi în trecut. P. S. S. Episcopul Demetriu al Orăzii­­mari, a plecat cu mare suită în Sătmar, ca să publice la faţa locului dec­eiul papal pentru reîncorporarea celor 46 parohii rupte de la sânul diecezei şi încorporate la Haidu­­dorog. Pretutindeni în sate şi în oraşe P. S. S. este primit cu cea mai mare însufle­ţire, fiind de faţă autorităţile civile şi mi­litare române. Acţiuni la »Ardealul«, societate anonimă pen­ru înfiinţarea de ti­pografii şi librării, se pot semna încă 10 zile, adecă până la 10 iu­lie a. c. Pentru cei din Blaj şi jui­sa dep­e un prospect la banca »Patria« în Blaj, unde se vor pu­tea semna acţiuni Toate ziarele sunt rugate a reproduce acest aviz. 29 Iu­nie 19­89 .................................... - ■ - - ■ Poşta Redacţiei. Mai multor Reiuşeni, Vă rugăm să vă adresaţi cu plângerea D tră forurilor com­petente, care de­sigur vă vor da satisfacţie, găsindu-o motivată. ins Ie iSiii Nu, 21 şi Nr. 25­ ­. Vor fi combinaţi m infactoH­, a) Acei jmi fără rea şedinţă prin looclmi p- bUm gări, trmuri, pe *r- • m etcvor comunica r,oltporta, cAmmix fc orsc* chip, firi fie adevăruM, i imagi­nare, sau pdren riiatim la ■ ptraţiuni e de răsboiu, iiluaţia şi dislocarea trupelor, diepreiţimnile­ autorităţilor maiore sau orice chestiune privitoare la armata ro­mână. 2. Ace­stă infraof*«»»«« 8« va judeca şi condamna de pretori in prima ş* ultima imtanţă, cu închisoare până la un am şi mn amendă până US 2000 Lei când faptele de mai «t«8 m vor fi să­­vdrşit *n scopul de a spiona, sau trata, aplică pedepsele prevăzte de fag-U ge­stalte im Sn fön» dh rekéeche Numftr onnzuf­at­ria Radu Dragnea. Mărfuri nouă SilbSiTO, str. Bruckenthal Nr. 17: xefiruri în diferite culori: satin negru, cartoane, grenadir, nansouk și albasru, flanelă, sifon, pânză, basmele neg*­, şi cu 11 m­ panama sijour şi in culori, postav, caşmir cu preţuri foarte convenabile­­2901 l­a Publicaţie. Regimentul 35 Artilerie având nevoie de o cantitate de 3.­XX .110 (trei milioane) kg. fân, 1.80 .00 (1 milion opt sute mii) kg. ovăz sau orz şi 2.00 .000 (doua milioane) kg. paie. Face cunoscut tuturor producătorilor şi furnizorilor de a face oferte scrise şi puse in plicuri închise şi cari se vor adresa la reşedinţa regimentului P. S. la Sibiiu pana la 1 Iulie 1999­.­­ Condiţiunele de angajare şi orice alte relaţii se pot lua la cassierul Reg. 35 Art. P. S. Sibiiu în orice zi de lucru dela ora 10—12 și 4—6 [290] 8­3 p. Corhind. Reg. 35 Art. litedlox* acu. h

Next