Patria, iulie 1919 (Anul 1, nr. 108-132)
1919-07-01 / nr. 108
P»*. a Fie acest început , baza unui viitor plin de garanţie, că magistratul şi advocatul român va fi cel mai credincios apărător a voinţei, a simţului de drept a poporului român. La această primă sesiune sunt admişi pentru examinare zece candidaţi: şapte Români şi trei Saşi. Sâmbătă până la ora 1 d. p. au trecut cu succes examenul d-nii Dr. Oct. Rusu, Dr. Moise Grama şi Dr. Alex. Iancu. A fost un adevărat deliciu pentru noi, — cam deja am făcut acelaşi examen în era cea veche, sub povara privirilor bănuitoare şi răuvoitoare, — să auzi întrebări juridice şi răspunsuri în limba română şi să vezi pe venerabilii censori cu câtă bunăvoinţă şi dragoste frăţească tractează pe viitorii slujitori ai justiţiei române, de care avem aşa mare lipsă chiar în vremurile aceste de prefacere. Din comisiunea de censurare fac parte afară de dl primpreşedinte Dr. Emil Haţiegan, judecătorul Dr. Micşa preşedintele curţii de apel, primprocuror general din Târgul Mureşului Dr. Gropşianu şi advocaţii Dr. Socol şi Dr. Iancu sen. Deşi le este permis candidaţilor să răspundă şi ungureşte, şi deşi le vine mai uşor să se exprime în limba aceasta, candidaţii de Sâmbătă totuşi au dat răspunsurile aproape numai româneşte, creând astfel un demn şi frumos precedent pentru cei ce vor urma. Dr. I. T. Mittaa sumă a niei Silişte. Duminecă la 29 iunie s’a ţinut deschiderea solemnă a cursurilor pentru pregătirea învăţătorilor la Sălişte. La deschidere au participat dnul V. Branişte şeful resetelor de culte şi instrucţie, dnii secretarii generali Dr. I. Lupaş, dl O. Ghibu, dl I. Mateiu directorul învăţământului primar şi organizatorul acestor cursuri şi dl V. Stanciu directorul învăţământului profesional. Afară de aceştia au fost de faţă la deschiderea cursurilor toţi elevi şi elevele acestor cursuri în număr de 300 şi toţi intelectualii şi ţărani acestei frumoase comune. La orele 9 în biserica cea mare din localitate s-a ţinut un serviciu divin cu dl protopop al Săliştei dr. I. Lupaş şi preoţii dl D. Borda, I. Popa-Romanescu şi G. Şteflea. Răspunsurile le-a dat un cor condus cu multă pricepere. La sfârşit dl I. Lupaş a ţinut o cuvântare însufleţită arătând însemnătatea mare a acestor cursuri. Vorbeşte apoi dnul şef de resort Dr. V. Branişte, îndemnând pe elevi şi eleve la muncă serioasă pentru fericirea neamului nostru. După serviciul divin, s’a ţinut deschiderea solemnă a cursurilor în sala festivă a şcoalei comunale. Aici au fost de faţă afară de conducători toţi elevii şi toţi fruntaşii din comună. Aici au ţinut vorbiri însufleţitoare dl Dr. V. Branişte, dl D. Lăpadat, directorul cursurilor, dl Iacobovici institutor din Bucureşti, dl Dr. O. Ghibu şi dl Dr. I. Mateiu căruia i se datoreşte şi meritul organizării acestor cursuri. A mai vorbit din partea administraţiei dl primpretor Pop. Oaspeţii au vizitat apoi expoziţia şcolară care e dovada inteligenţii şi educaţiei deosebite a copiilor acestei comune. A urmat apoi o masă comună la Casa Naţională unde conducătorii în frunte cu dl şef de resort s’au întreţinut timp de 2 ore cu elevii şi elevele dând sfaturi şi îndrumări. Rep. ii „mm ministerie ului» ii liili In urma hotărîrii comitetului rezonat din Sibiiu, biroul acestui comitet a început acţiunea sa pentru înfiinţarea comitetelor judeţene pe întreg tentomi supus guvernării Consi iuui Dirigent. Pretutindeni s’a arătat până acum cel mai cald interes pentru noua instituţie, chemat să servească în mod efectiv, marea operă de ocrotire umanitară şi naţională a orfanilor noştri Intelectualii noştri din centrele judeţene s’au grăbit cu bucurie să se înscrie membrii donatori şi aderenţi, angajându se in aceleş timp să popularizeze şi să întărească prin toate mijloacele această societate atât de necesară şi folositoare Aşa s’au înfiinţat comitetele judeţene în Făgăraş, Cluj, Bistriţa, Turda şi Albă Iulia, iar în alte localităţi ca Abrud, Câmpeni, Zlatna ş. a. s’au ţinut conferinţe menite să câşige toate clasele noastre pentru orfanii din răsboiu. In toate părţile domnii prefecţi, protopopii şi preoţii au luat bucuros svreina iniţiativei, iar doamnele noastre şi alţi fruntaşi n’au ezitat să îmbrăţişeze cu toată dragostea această mamă sfântă, constituind comitere, făcând membri şi făgăduind interes şi muncă statornică pentru izbânda ei. Comitetul regional din Sibiiu, le aduce şi pe această cale vii mulţumiri în nădejdea, că acţiunea începută sub auspicii aşa de frumoase, va da roade îmbelşugate. Secretara: Sanda I. Mateiu. Ulti 111 lei Ziarul »Le Matin« reproduce o telegramă a ziarului englez »Imday Expres« trimisă de un corespondent din Viena, care aduce o interesantă ştire despre cumpărăturile pe cari le-a făcut d-na Béla Kun la Viena în timpul din urmă. Soţia conducătorului bolşevicilor în timp ce ’populaţia Budapestei moare de foame şi-a comandat la casele mari de modă din Viena toalete şi pălării în valoare de 125.000 franci ceea ce în coroane face cam o jumătate de milion. O singură pălărie a costat 15,000, coroane iar o toaletă după un model din Paris 37,000 coroane. In felul acesta credem că d-nei Kun Béla în convine comunizmul. Noi şi Sârbii şi profesor universitar Iosif Popovici publică în,ziarul „Banatul“ din Lugoj o scrisoare deschişă, adresată profesorului de istorie, de la universitatea din Begrad, Ljubomir Soianovici, în care pledeaz pentru principiul ca în chestia Banatului să ne înţelegem noi ţi Sârbii. Din sfârşitul acestei scrisori, care cuprinde atâta adevr şi realitate : „Soarta noastră numai noi o putem hotărî şi trebuie să o hotărîm. D voastră ştim bine, că noi nici odată n’am vrut şi nu vrem să ne atingem de integritatea ţării d voastre. Azi avem chestia Bănatului, avem chestia Românilor din Timoc (dup. Kraina, Cernareka, Pojarevatz şi Ciupkia) avem chestiunea Macedoniei etc. Vă Întreb, die profesor, după ce în Iugoslavia, pe Croaţi i-aţi eludat, cu Grecii nu vă înţelegeţi, cu Bulgarii vă duşmăniţi, Ungurii nu vă sufere, Italienii vă urîsc, e consult oare ca şi cu Românii să vă înduşmăniţi! Vă rog, die profesor, cereţi metropolitului de Belgrad să tragă clopotele, să răsune în Crsguievatz, în mormântul vostru din Valievo, să se auză la Niş şi Alexinaţ, să se adune poposul şi să se înţeleagă cu Românii de peste Dunăre. Să nu se atingă de Bănat, căci în Bănat totul vouă vă e duşman, iar nouă prietin. Valea, codrul şi munţii numai de noi fescultă, căci nu există colţ de pământ în Bănat, care să nu fie frământat în sângeie nostru şi scăldat în sudoatea şi lacrimile noastre! De aceea, vă rog die profesor, porniţi alte meetinguri şi luminaţi fraţii noştri Sârbi să părăsească gândul de a ne aşăca idealul nostru sfânt. Un singur sfat ar fi la loc, dacă d-voastră ţineţi cu atâta dragoste lafraţii d-voastră din Bănat, noi vi-i dăm bucuros în schimbul Românilor din Timoc. Dacă d voastră treceţi Dunărea, de ce n’am putea o trece şi noi, dar noi n’o trecem bucuros, ci vă rugăm să vă colonizaţi Sârbii din Bănat în Valea Timocului şi să ne daţi Românii noştri în schimb, păr pe păr — şi atună Clara pacta, bani amici ai Si le ppe hotare Statificarea ugarocinteiMinie Baflapsta Consiliul dirigent revoluţionar din Budapesta a lansat o ordinaţiune prin care se aduce la cunoştinţa publicului că îşi ţine de datorinţă să statifice toate magazinele şi prăvăliile da mărfuri fie en gros sau cu detail cari au avut angajat în serviciu un personal de 10 sau mai mulţi oameni. Aceste prăvălii sunt puse sub controlul muncitorime!, iar motivul pentru care republica sovietelor o face aceasta se zice că ar fi scopul de a ajuta populaţiei, cu adevărat lipsite, procurarea articolelor necesare pentru trai şi îmbrăcăminte. Ce credeţi, cari vor fi oare — după concepţia bolşevicilor — adevăraţii lipsiţi ai capitalei ungureşti? * Din ora pacifismului Se vorbeşte şi se scrie mult despre pace, dar mai presus de toate se lucrează febril la temelia celei mai mari şi mai valoroase opiite omeneşti ce va trebui să fie pacea. Există însă mulţi pesimişti în lume, cari nu vor să creadă că sunt martori acum la agonia răsboiului uriaş şi privesc cu oarecare neîncredere la frumoasele proiecte de pace. Printre aceştia e şi un savant american. El încă lucrează acum intensiv, nu însă în direcţia celor dela masa verde din Paris, ci într’o direcţiune cu totul opusă, perfecţionându şi o invenţie, care mâînepoimâne va îmbogăţi arsenalul lumii cu o nouă armă ucigaşe, mai spăimânitătoare decât toate de până acum. Această armă va fi cu tragere lungă, care se va estinde peste sute de chirometri. Proiectilul va sbura 70 de miile sus în văzduh, fără a fi nevoie de tun pentru transmiterea lui. Nestângenit de nici un fel de principiu wilsonian, surizând poate sarcastic la amintirea ligei naţiunilor, savantul american făureşte liniştit opera sa, care — cine ştie — nu va fi mai curând sau mai târziu chemată să asigure pacea, în cazul că temeliile ce i se aşează acum se vor clătina. PATRIA Telegrame Onorurile universitare eroilor Paris, 29 Iunie. S’a conferit generalilor Joffre, Haig, Pershing, Beat, de cătră universitatea din Oxford, titlul doctor honoris causa. Declaraţiile lui Wilson şi Poincaré Paris, 30 Iunie. La banchetul oferit de d-na şi dl Poincaré în onoarea lui Wilson şi a delegaţilor la conferinţa de pace dl Poincaré a sfârşit toastul în următorii termini: Trebuie ca uniunea uniunelor şi voinţelor care ne-a făcut să câştigăm răsboiul să ne facă să câştigăm şi să păstrăm pacea. Wilson a răspuns: Vom continua să fim camerazi şi colaboratori. Nu e de-ajuns să baţi o naţiune, care a greşit odată; trebuie să avertizăm toate naţiunile, cari vor încerca vreun scop desonorant că vor fi învinse la rândul lor. înlocuitorii lui Wilson şi Lloyd Georg Paris, 30 Iunie. Cu plecarea lui Wilson şi Lloyd Georg, conferinţa nu îşi va întrerupe lucrările. Balfour va înlocui pe Lloyd Georg, Lansing pe Wilson. Preşedintele Wilson pleacă Sâmbătă 28 Iunie ora 9.45 la New York. Situaţia în Boemia Praga, 29 Iunie. Masarik a remaniat cabinetul. Trupele cehoslovace au încetat ostilitățile la 24 Iunie. Ungurii însă n’au început evacuarea. Reprezentanţii Italiei la semnare Lyon, 28 Iunie. Din Roma se confirmă că Italia va fi reprezentată la ceremonia semnărei păcei, de Sonino, marchisul imperial şi Crespi, în frunte cu Tittoni. Soarta foştilor domnitori germani Paris, 29 Iunie. O telegramă din Haga anunţă că Kronprinţul se află tot la Wiezengen. Cei patru au adresat o notă Olandei făcându-o atentă să păzească bine pe Kaiser. Mişcări antisemite în Rusia. Zürich, 30 iunie. Ziarul „Münchener Post” scrie că şi în Rusia mişcarea antisemită se lărgeşte tot mai mult şi creşte in intensivitate fiindcă cercurile ruseşti au convingerea că evreii sunt vinovaţi de dezastrul ţării. (Ag. Dacia). Armata viitoare a Statelor- Unite. New-York, 30 iunie. Parlamentul american a hotărît să lxeze la 300 000 de oameni armata din timp de pace a Statelor-Unite. (Ag. Dacia) Reprezentantul Armeniei la Pars. Paris, 30 Iunie. Preşedintele republicei armene Kadzman a sosit din Batum la Paris împreună cu doi minişri. Dl Kadzman are Intenţiunea de a relua tratativele asupra soartei ţării sale. (Ag. Dacia). Noui tulburări pe insula Malta. Milano, 30 Iunie. „Corriere dela Sera“ anunţă din insula Malta că noui tulburări au avut loc de astă-dată însă în dimensiuni mai reduse numărul morţilor nu este aşa de mare cum s’a anunţat, în schimb însă numărul răniţilor este foarte mare. Pe întreaga insulă s’a proclamat starea de asediu, iar şefii mişcării au fost executaţi de Englezi bănuindu-se că stau în legătură cu Bela Kuhn. tAg. Dacia). Informațiuni . După ziarele franceze Clemenceau se va retrage îndată ce va ratifica pacea, considerăndu-i opera îndeplinită. * Generalul Averescu a fost primit în audiență de M. S. Regele. * Comisarul de alimentaţie Căciulă din Cluj a fost pus pe picior liber, adeverindu-se nevinovăţia sa. * Dl N. Iorga scrie, frumos şi adevărat, despre protopopul Vasilie Demian, reproşat zilele trecute, numindu-l Unul dintre ai lui« Poate că, de fapt, ce ne trebuie mai mult e tocmai acela care dând tot ce poate, nu înţelege decât a fi ca ceilalţi şi pentru toţi ceilalţi*. — Cuvinte care ar trebui simţite de mulţi la noi! Se confirmă, din Berlin, ştirea că toate drapelele franceze luate de Germani în 1870, au fost arse în faţa lui Frideric cel Mare, de soldaţii aşa numitei garce negre. Aceste drapele, în urma condiţiilor de pace trebuiau restituite Franţei. * Sinceritatea germanilor în semnarea păcii e problematică Gazeta Rusei scrie că pacea de la Versailles va fi numai un episod din istoria omenirei. * Nouile salarii pentru corpul didactic în vechiul Regat s’au urcat astfel: Corpul didactic primar dela 220 lei lunar — 350 lei; Corpul didactic secundar dela 350—550 lei lunar. Se admit patru gradaţii cu 25 la sută. • „ In articolul Clujul care se românizează s’au strecurat mai multe greşeli de nume. Ţinem să rectificăm îndeosebi că în fruntea serviciului de cartiruire se află dl Bereş, nu Rareş, cum s’a tipărit, iar şeful poliţiei este dl Tămaş Mexicul s’a adresat Conferinţei de Pace cu cererea de a fi primit în Liga popoarelor. Toate elevele cursului de grădini de copii sunt îndrumate să se prezinte de urgenţă la Braşov (Şcoala de stat, strada Ecaterina Nr. 23) unde se deschide cursul pe 1 Iulie a. c. întreţinerea şi instrucţia gratuită. * Târgul de vară (Margarete) în Mediaş se începe şi anume: târgul de cai la 6 Iulie, târgul de vite la 9 Iulie, târgul de marfă la 13 iulie. * Şeful statului major polon Pilsudski a vizitat toate sectoarele frontului din Galiţia mergând până în primele linii unde cădeau obuzele inamice. Pacea cu Germania fiind semnată Sâmbătă la Versailles, Duminecă a fost oficiat un Tedeum la Mitropolie, în prezenţa M. S. Regelui şi a reprezentanţilor statelor aliate.* Guvernul român a recunoscut noul regat al Sârbilor Croaţilor şi Slovenilor. • A apărut decretul lege prin care sunt sporite salariile corpului didactic primar şi secundar şi prin care se fixează numărul orelor de cursuri. * Cu ocazia împlinirei a 30 de ani de la moartea poetului Eminescu, câţiva admiratori au făcut un pelerinaj la cimiterul Belu. * Guvernul francez a hoărît să dea soldaţilor o medalie comemorativă a marelui răsboiu.• Resortul Finanţelor publică următoarele: In urma rugărilor repetite a particularilor şi a oficiilor publice, îndeosebi în interesul populaţiei din teritoriile din nou ocupate, termenul pentru înaintarea declaraţiunilor de despăgubire se prelungeşte până la 1 Septemvrie 1919. Acest termen definitiv să referă la toate teritoriile cuprinse în hotărârile dela Alba-Iulia, nu numai pentru Ardeal, ci şi pentru Banat şi părţile româneşti din teritoriile ungurene. Din nou se accentuează că declaraţiunile le fac comisiunile locale ori întrucât ele n’ar fi încă constituite, la D-nii prefecţi trebuesc înaintate şi nu la Resortul pentru Finanţe. Şi de astădată s’a declarat că pagubele suferite în şi prin revoluţia din toamna anului 1918, nu se vor restitui. Resortul Finanţelor. Preşedinţii secţiilor judeţene sunt recercaţi ca în termen de două săpămâni să trimită casierului Romul Botezan, Cluj, universitate, toate abonamentele încasate pentru ziar, precum şi taxa pentru centru de 2 cor. de fiecare membru. Rapoartele despre constituirea secţiilor, precum şi conspectul nominal cu adresele tuturor învăţătorilor din judeţ,, să se trimită d-lui preşedinte tot la Cluj. Comisarii cari nici după expirarea termenului de 2 săptămâni nu vor constitui secţiile judeţene vor fi înlocuiţi. * * Marele ziar englez Times înregistrând manifestaţiile din Romania pentru Banat, arată netemeinicia şi absurditatea pretenţiunilor sârbeşti asupra Torontalului. Dl general Boeriu a fost numit comandantul Corpului al VII cu sediul în Sibiiu.* Direcţia aprovizionării din Bucureşti va ridica de la Colomea 80 vagoane de zahăr, pradă de răsboiu, pe care va distribui populaţiei. Populaţia din regiunea Cameniţa în Podolia, a cerut ca să fie ocupată de armata românească. Din Viena vine ştirea, câ în timpul din urmă între muncitorime au isbucnit noui mişcări bolşeviste din cauza lipsei de ocupaţie şi a mizeriei. Armata a ocupat toate edificiile publice iar guvernul - proclamaţii ndeamnă populaţia să se abţină de la tulburări anseninţându l cu pedepse grave. .. * La Bistriţa a fost înmormântat cu mare pompă militară, maiorul Constantin Fraţiiţesnu, originar din Oltenia. Despărţământul „Astra“ din Năsăud, a încasat la adunarea generală, de la membrii, 5700 coroane, iar în comuna Salva, s’au încassat 1300 coroane. Poporul român din Bistriţa a colectat suma de zece mii coroane pentru a plăti datoriile bisericei române şi un fond de peste douăzeci de mii coroane pentru edificarea turnului nou al bisericii. • Marele artist bucureştean Ion Manolescu, interpretul celor mai adânci roluri psihologice, a întreprins un turneu artistic in Transilvania. Prima reprezentaţie o va da la Braşov în 5 iunie şi apoi în toate centrele. Printre piesele cari se vor juca se află Moartea Civilă, Portofoliul şi altele. In ziarul Românulue Ion Suciu, şeful Resortului Organicărei, sub titlul Aradul, zugrăveşte un colori tari, bărbăţia românească a acestui ţinut de la marginea românismului şi cere ca şi pe viitor , da semnul marelor lupte, ca şi în trecut. P. S. S. Episcopul Demetriu al Orăziimari, a plecat cu mare suită în Sătmar, ca să publice la faţa locului deceiul papal pentru reîncorporarea celor 46 parohii rupte de la sânul diecezei şi încorporate la Haidudorog. Pretutindeni în sate şi în oraşe P. S. S. este primit cu cea mai mare însufleţire, fiind de faţă autorităţile civile şi militare române. Acţiuni la »Ardealul«, societate anonimă penru înfiinţarea de tipografii şi librării, se pot semna încă 10 zile, adecă până la 10 iulie a. c. Pentru cei din Blaj şi juisa depe un prospect la banca »Patria« în Blaj, unde se vor putea semna acţiuni Toate ziarele sunt rugate a reproduce acest aviz. 29 Iunie 1989 .................................... - ■ - - ■ Poşta Redacţiei. Mai multor Reiuşeni, Vă rugăm să vă adresaţi cu plângerea D tră forurilor competente, care desigur vă vor da satisfacţie, găsindu-o motivată. ins Ie iSiii Nu, 21 şi Nr. 25 . Vor fi combinaţi m infactoH, a) Acei jmi fără rea şedinţă prin looclmi p- bUm gări, trmuri, pe *r- • m etcvor comunica r,oltporta, cAmmix fc orsc* chip, firi fie adevăruM, i imaginare, sau pdren riiatim la ■ ptraţiuni e de răsboiu, iiluaţia şi dislocarea trupelor, diepreiţimnile autorităţilor maiore sau orice chestiune privitoare la armata română. 2. Acestă infraof*«»»«« 8« va judeca şi condamna de pretori in prima ş* ultima imtanţă, cu închisoare până la un am şi mn amendă până US 2000 Lei când faptele de mai «t«8 m vor fi săvdrşit *n scopul de a spiona, sau trata, aplică pedepsele prevăzte de fag-U gestalte im Sn fön» dh rekéeche Numftr onnzufatria Radu Dragnea. Mărfuri nouă SilbSiTO, str. Bruckenthal Nr. 17: xefiruri în diferite culori: satin negru, cartoane, grenadir, nansouk și albasru, flanelă, sifon, pânză, basmele neg*, şi cu 11 m panama sijour şi in culori, postav, caşmir cu preţuri foarte convenabile2901 la Publicaţie. Regimentul 35 Artilerie având nevoie de o cantitate de 3.XX .110 (trei milioane) kg. fân, 1.80 .00 (1 milion opt sute mii) kg. ovăz sau orz şi 2.00 .000 (doua milioane) kg. paie. Face cunoscut tuturor producătorilor şi furnizorilor de a face oferte scrise şi puse in plicuri închise şi cari se vor adresa la reşedinţa regimentului P. S. la Sibiiu pana la 1 Iulie 1999. Condiţiunele de angajare şi orice alte relaţii se pot lua la cassierul Reg. 35 Art. P. S. Sibiiu în orice zi de lucru dela ora 10—12 și 4—6 [290] 83 p. Corhind. Reg. 35 Art. litedlox* acu. h