Patria, iulie 1919 (Anul 1, nr. 108-132)

1919-07-22 / nr. 125

Pag. 1 H­ii Imii Grevele din Germania Nauen, 20 Iulie. Situaţia grevistă din Pomerania nu s’a ameliorat esenţial, deşi tratativele pentru aplanare cel puţin pentru instala­­ţiunile principale vitale au fost în curs. A început contr greva burghezime­. U­­zina de electricitate din Stettin funcţio­nează din contră gazul şi apa lipseşte pare că traficul căii ferate funcţionează încă întrucâtva, tot astfel şi poşta. Situaţia economică şi fi­nanciară a Germaniei Berlin, 19 iulie. Secretarul de stat de la finanţe, dom­nul Gustav Müller, a­ primit pe un redac­tor al ziarului »Tägliche Rundschau« că­ruia i~a explicat situata financiară de astăfoi a Germaniei. După expunerea se­cretarului de stat graţie marelui stoc de argint situaţiunea financiară a ţarei poate fi considerată în mod favorabil. Printr’o muncă intensivă nu numai că va putea fi înlăturată actuala criză economică dar în scurtă vreme Germania va putea să se ridice din nou printre cele dintâi puteri financiare ale lumii. (Ag. Dacia) Tratativele îin chestia Saarei şi ţinuturilor de­vastate Nauen, 20 Iulie. După propunere­a germană se va în­tâlni la 23 Iulie o comisiune franceză cu delegaţii germani la Saarbrücken pen­tru a trata chestiunea minelor de căr­buni din basinul Saarei, pentru reconstru­i­rea regiunilor devastate. Germania pune lucrători la dispoziţie. Autorii morali ai asasină­rii unui subofițer francez la Berlin Paris, 20 Iulie. Ziarele franceze publ­că o scrisoare a lui Lesner câtre Clemenceau relativ la asasinarea subof­ierului francez din Ber­­lin. In scrisoare­­se spune că primele re­zultate ale anchetei dovedesc că asasi­natul este consecinţa actelor de agitaţie pe care part­dul militaresc le întreprinde de 3 săptămâni împreună cu partidul pan­­germanit. Presa sfătuieşte să se adopte politica cea mai fermă cu privire la fac­torii mişcărei. Datoriile Germaniei pen­tru reparaţii în Franţa ■Paris, 20 iulie, Comisia parlamentară c. camerei a stabilit că Germania datorează Franţei pentru reparaţii 200 miliarde. «U rrtf.«A pentru o tipografie v/“ vCi UtCt mare din Cluj Un şef de atelier, şi mai mulţi culegatori­ tipografî Ofertele se vor trimite pe adresa d-nului Bp. Sebastian Bornemisa Cluj, Pieta Regele Mafia Nr. 20 etaj II. Antum aesowita «PATMA«. Io mi­in­fa Hi­­­lidl . \\ miei im Din partea studenţilor ardeleni de la facultăţile din Bucureşti, constituit­ în «Cercul studenţilor transilvăneni», s’a des­chis o listă de subscripţie pentru restau­rarea mormintelor poetului St. O. Iosif şi a aviatorului A. Vlaicu. Publicăm cu drag numele colectorilor şi sumele adu­nate pentru acest scop demn şi patriotic, mulțumind totodată pe această cale do­natorilor în numele studenților universi­tari. S-au colectat următoarele sume: Pe lista, domnului: Aurel Voina 25 C., Axente Gogonea 30 C., Victor Chiffa 122 C., Dumitru Stroia 110 C., Ion Cosma 68 C., Emil Câmpeanu 140 C., Aurel Călugăr 10 C., Eugen Moldovan 4 C., Nicolae Tolu 18 C­, Andreu Ofetea 150 C„ Alex. Radu 44 C., Traian Trifon 39 C„ Vasile Togan 44 C., Gheorghe Şerban 25 C., Nicolae Boboc 68 C., Eugen Roşea 75 C., Vaier Abrudean 5 C, Vaier Pintea 7 C. 20 fii., Inocențiu Langa 20 C., Nicolae Onoie 30 C., Avram Meteş 70 C. 30 fii, Ion Şoner 120 C., Ion Sima 26 C., Victor Vasvari 365 C., Iosif Crăciunel 180 C., Silviu Miclea 49 C., Emil Simonea 90 C., Victor Pop 210 , Sp­onea Solomon 10 C., Petru Drăghici 250 C., Aurel Crețu 146 C. 70 fii., Nicolae Petri 21 C., Lazar Mar­­tuciu 50 C., Viorel Grivase 47 C., Gri­­gore Ciortea 338 C, Ion Moșoiu 40 C., Romul Ursu 61 C., Ion Tetu 386 C, Ion Chinezu 182 C., Ion Gherghel 90 C., Pompiliu Pecalea 123 C., Simion Breazu 108 C. 20 fii., Petru Marcu 100 C. 20 fii., Oct. Neamt 260 C., Ion Dan 60 C., Ca­talina Simion 164, C., Eugen Hulea 70 C., Petru Biso 100 C., Nicolae Popa 63 C., Mihai Veliciu 52 C., Tiberiu Bo­coniciu 121 C, Lucian Georgu 10 C., Iuliu Cheresteș 44 C., Andreiu Vodă 100 C., Emil Dragan 20 C., Petru Che­­rebet 194 C., Leo Scridon 120 C., Coriolan Simu 50 C., Liviu Murgău 43 C., Victor Cheresteş 20 C., Nicolae Gofia 24 C., David Radeş 10 C, Eugen Hopârtean 20 C., Mircea Voina 450 C., Ieronim Buzila 25 C., D-şoara Elena Suciu 57 C. 20 fii., Aurel Moldovan 2 C., Boila Paul 2 C., Alexandru Tufan 6 C., Iroda Petru 4 C., Ion Pop 63 C. Total 6251 C. 70 fii. : Hi*. 21 »I Hr. 23 (igotflficată). . /. Vor f! consideraţi ca infract­­orii a) Acei cari fără rea credinţăi prin localuri publice, gări, trenuri,­­ străzi etc., vor comunica colporta/ comentă în orice chip, ştiri fie ade­vărate, fie imaginare, sau păreri re­lative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dis­­poziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiune privitoare la armata română. 2. Această infracţiune se va ta­­ceta şi condamna de pretori în prima şi ultima instanţă, cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 Lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârșit în scopul de a spiona,, sau trada, se aplică pedepsele pre­văzute de legile penale in vigoare ia timp de răsboiu. „ALBINA*, institut de credit şi de cerne­mii, Sibiiu.­­ PROSPECT. In urma autorizării primite din partea adunării generale a acţionari­lor institutului de credit şi de economii »Albina«, ţinută la 10 Maiu a. c. în Sibiiu, subsemnatul Consiliu de administraţiune, deschide prin aceasta subem­pţiune pentru o nouă, emisiune de acţii, în scopul ure­rii capitalului societar dela Cor. 6­00,000'— la cel puțin Cor. 12.000,000 — Noua emisiune se face în următoarele condițiuni: 1. Acţionarilor vechi li­ se rezervă dreptul să opteze, cel mai târziu până la 15 Septemvrie a. c., atâtea acţiuni nouă, câte acţiuni vechi posed, din emisiunile anterioare, scrise pe numele lor. Abateri dela condiţiunea, ca acţiunile vechi să fie înregistrate pe proprietarul actual, se admit numai erezilor, cari vor dovedi, că proprie­tarul vechiu a răposat, că ei sunt îndreptăţiţi a moşteni acţiunile vechi, înregistrate pe numele decedatului, şi­ ea s’a pus la cale pro­cedura de creditare, dar nu s’a terminat. Această excepţiune însă se poate admite numai până la terminul fixat pentru anunţarea opţiunilor. Astfel de acţii însă se vor libera îndreptăţirilor numai după predarea judecătorească a eredităţii. 2. Cursul de emisiune pentru acţiunile optate de vechii acţionari respective de erezii lor, se stabileşte la sumă de Cor. 270, din care Cor. 200 se vor trece la capitalul -societar, iar Cor. 70 la fondurile de rezervă. 3. Pe lângă acţiunile optate conform pp. anterioare, se vor emite şi acţiuni pe cursul de Cor. 360, sumă din care Cor. 200 se vor adauge la capitalul societar, iar Cor. 160 la fondurile de rezervă. Astfel de acţiuni se vor vinde atât la vechii acţionari, cât şi la neacţionari. Cei dintâi au să anunţe odată cu acţiunile optate, con­form p. 1. câte acţiuni voiesc să aibă pe cursul de Cor. 360. Cel deal doilea, deasemenea vor trebui să avizeze Consiliul de administraţiune înscris cel mai târziu însă până la 15 Septemvrie a. c., câte acţiuni voiesc a semna pe acelaş curs. 4. Pe baza optărilor şi cererilor ce se vor face Consiliul de ad­­ministraţiune va fixa suma până la care este a se urca capitalul societar. Consiliul îşi rezervă dreptul să primească numai acel număr de acţiuni pe cursul de Cor. 360, câte vor fi de lipsă pentru aco­perirea capitalului la suma fixată. 5. Preţul acţiunilor se va vărsa, conform­­-lui 9 din statute, în cinci rate egale de câte 20%/o a valorii nominale, adecă câte Cor. 40 de fiecare acţiune şi ia termine de câte trei luni. 8. observă însă că odată cu rata primă este a se achita şi diferinţa de curs, ce trece peste valoarea nominală, şi care face Cor. 70, respective Cor. 160 de acţiune. Astfel se va vărsa: prima a doua a treia rată până la 15 Sept 1919 j­ ii » » it Dec. „ )­ » „ „ Mart. 1920 Sumele vărsate în contul acţiunilor, pe cari Consiliul de admini­­straţiune în sensul p. 4 din prospect nu le-ar putea admite, se vor restitui, fără dobânzi, subscriitorilor. 6. Pentru ratele plătite la terminele stabilite, institutul bonifică o dobândă de 3% , din contră pentru cele întârziate socoteşte 6° 0. Faţă cu acţionarii, cari nu vor plăti ratele regulat, se vor aplica dis­poziţiile­­ lui 10 din statute, a patra rată până la 15 Iunie 1920 a cincea ,, „ ,, ,, Sept. ,, Consiliul de administrafiune 173]­­­i al „Albinei”, institut de credit şi ce economii. Garnitură de sthi îmblătit comp­eră şi anume: SiSUi Ci 111 locomobila de 10­12 cai putere, batoză, elevator, ferestău etc . de vânzare cu preț favorabil — A se adresa la Siebenbu­rger-Vereinsbank A.-G. in Sibica, str. Măcelarilor 17. [S77] 1—2 S'a redeschis fabrica 96 Ciocolată — BERINDEI — Comenzile se primesc în Bucureș i­ia falinea str. Puiu cu apă rece 37 Magazine de desfacere: Calea Vic­toriei 57, v. Lipscani 77 [375] 1—3 replitaşi posedând limba română, germană şi maghiară fiind capabil a con­duce singur contabilitatea, versat în toate lucrările de birou şi dactilograf, caută posti Doritorii să se adreseze la adm ziarului „Patria“ sub „Conştiincios“. [3631 8­8 Iu­obilier şi antic pentru dormitor se află de vânzare în strada Poplăcii (Quergasse) Nr. 21, etaj I. [3571 3­­3 TELEGRUHĂI Pentru Comercianţii Oindrieal ipnijtlctf Bucureşti 9 Str Karagheorghevici Nr. 9 (în dosul Băncii Naţionale) se găseşte in permanentă mie­­ : depozit de : -■ Stofe de lână şi bumbac, Ciorapi pentru dame, băr­baci şi copii, Mănuşi de aţă, Ma'quisete, Brise Rise (perdele), Bate­te, Cămăşi, Gulere, Cravate, F­armete, pantaloni, [361] 8--8 Jartiere, Brutele, Bău»«» brodate şi naţionale, Pânză raţională Zeera­­ şifoane Prețuri de engros. 7. Acțiunile, cari se vor achita total încă în cursul anului curent, vor participa la dividenda anului 1920, celelalte numai la dividenda anului 1921. 8. Ca locuri de subscripţiune şi vărsăminte se designează: a) centrala, filialele şi agenturile institutului »Albina»; b) b. utile rmâneşti, membre la »Solidaritatea»; c) »Banca Românească» şi Banca Marmorosch, Blank şi Co., Banca Agricolă şi Banca de scont, toate din Bucureşti 9. Cei ce voesc a participa la această emisiune au să se anunţe cu declaraţia de pe contra pagină la vre-unul din locurile de subscrip­ţiune amintite în p. precedent, unde vor avea să facă şi primul văr- Si mâni. Acţionarii vechi odată cu prezentarea declaraţiunii, au să prezinte şi acţiunile din emisiunile anterioare, spre a-şi dovedi drep­tul de opţiune şi a se insem­na pe ele clauzula de optare. Sibiiu, la 15 iunie 1919. l?i.U. Telegrame Serbătorirea victoriei franceze Washington, 20 Iunie. In America s-a sărbătorit victoria fran­ceză. La ambasada franceză a fost dl Wil­son și d-na Wilson, asociindu-se spontan manifestația poporului american. Subsecre­tarul de stat în lipsa dlui Lansing care se afla încă pe mare, a adresat ambasadorului Franței o scrisoare arătând admirata popo­rului american faţă de naţiunea franceză care a luptat 4 ani şi mai bine pentru drept şi justiţie contra tiraniei şi relelor intolerabile. Succesele generalului Denikin Paris, 20, Iulie. Ştiri sosite din Omsk la Copenhaga anunţă că armata generalului Denikin a ocupat localităţile Saratov şi Bulashov. Cu această ocaziune bolşevicii ar fi pierdut peste 170 de tunuri, peste 1000 de mi­traliere şi mai mult de 10 000 de prizonieri precum şi un bogat material de răsboiu. Armata generalului Denikin înaintează pe întreg frontul şi se găseşte la 18 k­m. de localitatea Sarkoff. (Ag. Dacia). Convenţia economica între România si Jugoslavia Paris, 20 Iulie. Radio francez anunţă că un acord s’a stabilit intre România şi Jugoslavia în ve­der­ea unui schimb de producte itre aceste ţări. Serbia se angajează să dea României porumb şi alte produse alimentare. Inundaţii în delta Dunării Bucureşti, 20 iulie. Ziarele anunţă că în delta Dunării creşterea apelor au făcut mari stricăciuni. Semănăturile au fost acoperite de apă, iar casele sunt ameninţate să se dărîme. Parte din locuitorii inundaţi au fost nevoiţi să se refugieze în restul Dobrogei şi în Ba­sarabia. Intr­e tu­me dele Prin Paris, 19 Iulie. Misiunea rusă de sub conducerea ge­neralului Dragomiroff a părăsit ieri Parisul plecând la Londra unde vor sta numai câ­teva zile spre a se întoarce apoi iarăși în Rusia. înainte de a părăsi Parisul generalul Dragomirof a avut o lungă întrevedere cu domnul Clemenceau luând şi instrucţiuni militare de la mareşalul Foch. (Ag. Dacia). Dilalia dată la Cumul de date Paris, 20 Iulie. Delegaţia bulgară va sta la Chateau de Madrid la Nouilly Gauvin scrie la Jour­nal de Debats cu prilejul acesta că ar fi fost preferabil dacă unii din delegaţii bul­gari n’ar fi venit. Trupe americane în Silezia Roma, 20 Iulie Ziarul „Tribuna" află din Viena că trupe americane au sosit în Silezia de nord unde vor face serviciul pomenesc în nu­mele statelor aliate. (Ag. Dacia). Flota noastră a capturat pe Marea­ neagră o corabie bolşevică încărcată cu mari cantităţi de proviziuni. O mare societate de comerţ din Cau-­ caz a oferit Regiei Monopolurilor statu­lui din Bucureşti tutun în cantitate oricât de mare. »Universul din Bucureşti este infor­mat, că soldaţii unguri se răzvrătesc me­reu şi că năvălesc spre Budapesta în mod sălbatic. In Bucureşti s’a format o comisiune pentru refacerea gospodăriilor şi micilor întreprinderi distruse în cursul răsboiului în România. Comisiunea procură materiale ieft­ie celor păgubiţi şi va da prin Co­misia pădurilor lemne de construcţie din pădurile statului. Pentru primele cheltuieli s’au votat pe seama comisiunei 300.000 Lei Adunarea de constituire a »Frăţiei de cruce« pentru desrobirea Românilor sub­jugaţi din Banat, Crişana, Peninsula Bal­canică şi regiunile de peste Nistru, se convoacă în Bucureşti pentru ziua de 30 August 1919.* Lysa Pop cântăreaţă de operă con­tra alt va concerta însoţită de d-na Oli­via Deleu în ziua 23 i. c. în sala hote­lului mare din Ocna Sibiiului. In săptămâna dela 20—27 Iulie c. servicil de noapte şi amiazi îl face far­macia Carol Müller, Piaţa mare Nr. 10 Se anunţă că trupele ialiene din Ca­­drilater au început să se retragă făcând loc trupelor române. Populaţia priatului face ovaţii armatei române la intrare. Guvernul francez a a­cordat pentru nevoile căilor ferate române încă o sută locomotive cerând să se trimită la Paris personalul necesar pentru recepţiona­­rea lor. La Conferinţa de pace din Paris s’a luat hotârîrea ca în luna Octomvre a. c. să se ţină la Washington o conferinţă internaţională a muncei. La conferinţa a­­ceasta a fost învitat să participe­­ gu­vernul român prin patru delegaţi dintre cari doi vor reprezenta guvernul, al trei­lea pe patroni şi cel din urmă pe lucră­tori.* Primul redactor al ziarului «Die Post» din München a fost condamnat de tribu­nalul francez la 6 luni închisoare şi 700 de franci amendă fiindcă a răspândit bro­şuri împotriva armatei franceze şi fiindcă a ofensat pe generalul francez Gerard. Funcţionarii de poştă, telefon şi te­legraf din Hamburg au încetat greva după ce guvernul le-a satisfăcut toate cererile. Guvernul Norvegiei a recu­noscut ofi­cial republica poloneză în graniţele fixate de conferinţa de pace şi a hotărît să tri­­meată pe baronul W del la Varşovia ca ministru plenipotenţiar al Norvegiei pe lângă guve­rnul Polonez. Monitorul oficia­l de Vineri 18 iulie publică decretele şi tablourile erfiţei n­oi din armata streină cari au fost primiţi cu drepturile er în cadrele armatei române. » vy Consiliul suprem a luat mături pentru aprovizionarea prisonierilor Ruşi deţinuţi încâ in Germania.* Preşedintele republicei franceze a primit cu prilejul serbărei victoriei o telegramă de felicitare de la regele Italiei. Poincare ia răspuns uvând menţinerea legăturilor care în timpul răsboiulu au fost aşa de strânse. * Divizia 4 polonă, care a făcut parte din armata de Dunăre a generalului d’Ansenne s’a reîntors în patrie după multe suferinţe. *­ Pentru ocuparea alor 4 posturi de pro­fesoare la şcoala normală (pedagogia) de fete din Lugoj, se publică prin aceasta con­curs cu termen de 30 zile. Sunt vacante următoarele catedre: limba română, limba franceză, istorie-geogr­a­fie, matematică-fizică. La petiţie să se alăture documentele nece­sare, din care să se vadă: etatea, reli­­giunea, situaţia familiară, c­alificaţia unde şi cât timp a funcţionat, prec­um şi atestat de serviciu Salatele se vor plăti conform noilor dispoziţiuni ale Consiliului Dirigent Român Petiţiile să se înainteze la­­ reave­­neratul Ordinariat Lugoj.­­ La şcoala normală (pedagogia) de fete din Lugoj se primesc 35 eleve ordi­nare în curs I. pe an. sc. 1919-20. La petiţia adresată Direcţiun­i preparandiale să se ad­udă următoarele atestate: Atestat de botez, Testimoniu şcolar de pe cl. IV., atestat medical, atestat de identitate şi moralitate. Elevele vechi din curs II., III., IV., ale Institutului să-şi înainteze rugă­­rile prevăzute cu testimoniul ultim, că la caz contrar nu li se va ţ nea locul. Ter­­minul concursului espiră cu ziua de 20 August 1919. »Nouăsprezece luni în Bulgaria* este titlul unei interesante broşuri a d-lui N. Russu Ardeleanu, în care se vorbeşte cu mult suflet despre căderea Turtucăii şi cri­mele bulgăreşti săvârşite faţă de ostaşii Ro­mâni ajunşi în prinsoarea bulgărească. Pre­ţul broşurii 2 Lei.• Intre 15—25 Septemvrie odată cu adu­narea generală a societăţii naţionale de agri­cultură va avea loc în Iaşi al doilea con­gres al tuturor agriculturilor din România- Mare şi prima expoziţie de agricultură Cei ce doresc să iea parte la ea, sunt rugaţi a in­tra în legături cu centrala societăţii în Iaţi, str. Păcurari Nr. 18. Pentru călătorie şi trans­portarea stupilor se acordă pe c. f. o re­ducere de 75%. • Plecarea trenului repatriaților spre Viena s’a amânat din 22 iulie pentru 25 iulie a. c. Informatiuni * Minim nordului Franţei Paris, 20 Iulie Primarii şi consilierii comunali din lo­calităţile şi ţinuturile distruse din nordul Franţei s’au întrunit în congres la Amiens sub presidenţia prefectului Morain spre a discuta toate chestiunile în legătură cu re­­rificarea oraşelor şi localităţilor distruse. (Ag. Dacia). 22 io­ri­li?» Comtinicat*) La 1 August pleacă din Bucu­reşti un transport de 50 studenţi la Grenoble pentru învăţarea limbei franceze într’un curs de două luni. La acest curs pot participa şi studenţi Ardeleni. Cheltuielile vor fi 1000 (una mie) lei de persoană, restul chel­tuielilor le supoartă statul. Doritorii de­ a participa la acest curs au a se anunţa de urgenţă în persoană sau în scris la Re­sortul Cultelor şi instrucţiuni publice Sibiiu. Str. Poplăcii Nr. 7. Resortul de Culte. Poşta Redacţiei» St. P. Material pentru «schiţe« aş vrea intr’adevăr să mai adun. Cine ştie insă dacă mi se va mai da prilej. Poate.» Ce nu se poate pe lumea asta ? La reve­dere la... Cluj. *) Zonele sunt rugate a publica acest comunicat. Număr cenzurat de Ion Tâmpănaru 1'snssRâ» tmi imiferS «stw*

Next