Patria, martie 1920 (Anul 2, nr. 46-70)
1920-03-03 / nr. 46
Miercuri 3 Martie 1920, DIRECTOR: ION agArniceanu REDACŢIA ŞI ADMINISm» * CLUJ, STR REG ANUNŢURI DUP PRIMEŞTE ADMINIS AGENŢIILE DE P Mambul 80 46 PRIM-REDACTOR : RADU DRAGNEA ABONAMENTUL I PS UM AN 50 LEI Pd Vs AN 45 LEI PE V« AM as LSI 180 OOP. ■ 89 COB. 45 oo a ORGAN AL PARTIDULUI NATIONAL ROMAN TTCT TCFON I SSPAOTIA*—» A dkLUIP I TIPOGRAFIA 18-SS imediate, pentru toţi Am constatat adeseori în acrei ziar că voi ardelenii am fost prea înarisaiţi în superioritatea noastră morală, a caracterului şi a moravurilor, ţi că, pun&ndu nu n comparaţie cu fraţii din vechiul Regat, soptaam p4 intre noii de o ma» distanţă. Iaroaastă convingaa rouiţi dintre ardelenii no* »Sri socotaam ca o primejdie amestecul prea repede, în conducerra aUocriîor publice, ca fraţii din Re gr‘, şi ziceam noi să ne sdminLtcim etc. ca cam ansi noştri. Am .TÎla*. — în diferita râaduri — la atwst Urse», această atitudine şi convingere a b;.vor arisleni no coate naşte *pa* din. neounoaţţt 4 fraţilor din vechiul Rigai şi din o prea inaîîăt aprebiare cu oare ne onoram pe FMi inşine. Ş, pentru a ajunge la o de* plină unificare şi ecnluorara, spuneam: să ne cunoaştem şi să k.® kbim-84 ne cunoaştem mai ?n?âi pa noi ?nş’ne, s?a oum suntem uz’, după râsboi, iar na cam ae credeam Inainta războiului, şi să ne convicgere, reaunosiftrtd adevărul, că urniţi au eşit cu horalul z iruncin*» din răsboi Şi mai ales 8& recunoştem că în vremea r bici ne-a fost uşor să fim cinstiţi fiindcă to ’te uşile C3 duceau la nări*a şi bogăţie, ne erau încuiate, şi că deci puritanismul nostru dinainte era In mare pito o caltate negativii. Toa.ie aceetsaîe rm arodtust în afbeit ziar de pătrori ejongeau până la noi svoaori despre eleaauri şi iov orrotiţi slvârşite de români de ai noştri. Şi mai spoream că situaţiile la rari au ajuns, la csre a’aa îmbulzit mulţi dintre si coştri, constitui® pentru ei o pnbâ de fc, dia care n t or pute* stapa dseât fiind ear carat, că posta e cea mai bună o rame pentru a se vedea cari sunt adevír»t«*e caractere, cari pot rimâura la conducerea a'aaerio, publice, şi errt 00. In dscursul unui an, în care trebuiau luata In «ocsidt r .ro aâtea interese ir a 11 »le statuia’", portreta știm, că abea In vara Iraoctâ tjsctesea »& dupîm întreg terítorul reveodi »t afară de părțile din Banst ţinuts și acum da sârbi, presa avea ’n raiul cal dintâi droria să alimintezs încredere* în noi Înşine şi în pntîrile noasta®. Dar trebui» să accentuăm că cele mai mult® du abozirils* şi iniOreptitSţile săvârşite, noi nu avem de unde le onnoişta ea fapte concrete, ci numai ea acoperi, şi la aiestea nu puteam răspunde decât prin genialităţi. Pe de citi parte, în daonrisl unui an milîe din abuzări erau numai începute, aşa ca cercei’rda nu puteau să le scoată în deplină lumină. Cimisia da anchetare pe care a aîss-o clubul parlimantar al par’ d rad naţional român, a arAtat e&ohta? azi multe cazuri sunt greu de urmărit, pentru a se putea sdopo asupra lor o acuză formală. Azi, când ne aflăm în pragul lichidării unei situaţii, trebuie să f»»tm insă o revizie fendamentală a turtror socokls’or din trecut. Vor trebui traşi la hisptmdara, Dră cruţare toţi acei români, cari fiind puşi la nn Ia® d® somlaiera, au înţăieu, ca prin rep'ela lor să compromită intreig* pâtri& a intelectualilor aojtri în ochii poporalei. Nu se mai poate nega adevărul, el azi se sspă o prăpastie între pUura noastră cultă şi Intre lumea satelor, şi că această prăpastie au săpat’o şi o sdaneree abuzurile şi înoos'a'îtitiţfie unora. Na este ca pntirţi, ca pentru pâcatile unora aă suferă toţi, ţi st aeiaUm la pierderea inarederii, pa oare poporul a avut’o până acu n în noi Na trebuie «»naţiuni imeiiste pentru toţi. Na vom spune, că »mm e prea târziu, ci că asum e momentul. Vreme de un an a fost desjaas pentme* toţi aoeis, osri au fist splitaţi la păcat să şi-l d8*ăvâr?a?aă. Fieoara s'a completat dosarul fii iţelor. Fi soare a ară- Lt tina este şi da ca încredere a» msi poate bnscra, pa viitor. D^ri au sbarat zilele unui an, faptele lor, averile lor flaute pe căi nepermise, n’au sturat. Atom, la lichidarea ansi situării, Lebnie pus imediat mâra jasriţiei pe ei, ei trabuiese scoşi pentru totdeauna din vieaţa publică rozrâaesussi. Credem, de mii bias acum, decât da-â ss fioeaacepiii maiote: dacă se făcea atunci, nu şi aveau omenii dosarele complete, puteau scăpa cu o pedeapsa mai uiOmrâ, și îatrând de nou în vieața publică, s'ar fi putut complecta dosarul, rimâ ân in mijlocul nostru o primejdie psrmsnentg. Acum, dovediți, nu va mai fi scăpare petitre ei, și printr’o energică tăutarâ de sabie, ei vor fi »mpatiți din corpul &&nât03 aî naţiunii noastra. Pacinîcâ acest corp e totuşi sănătos, şi trebuie, cu aceeaşi sinceritate cu para am »aria şireta da mai aus, să recunoaştem că majoritatea păturii noastre cultas şi acum cn element sănătos, şi de-o eleata integră, precum t'ebo.'e să mai recunoaştem că maria din abuzurile săvârșite au fost pedepsite pânte acum. Poita ci s’a făcut rin că nu «'a dat pcDneității lista acelora cari au infundr.t țki, fttm«i puvcăriile, Ss atdoa oi na am divelit» astfel în ochii străinilor. Să poate. Dar de es' în colo nu se trai post? listaie celor pe care- i a, »iar« pedeapsa faptelor Io? trebui® di ti »*zi pubiiciktri, pentrnoa lame» nă v*dâ că jaatiţia româneasaă n’a înthis ochii ori uada a foit vorba de un fapt concret, şi pentrucs poporul si se convingă că ,domnii* nau făcut o tori rlşie pent’n a-şi umplea buzonerele ci d mpotrivă cei cinstiţi au urmtrit pe căile legii şi până acum pa cei nedariiţi. Iar la lista celor dovediţi vicoraţi până acum, trebuie sS se adangs imediat liata aouîcrs ciri’pâaă asicm au sa&pat dj urmăririle justiţiei, n». Sa va adeveri atunuri că meritatea ,do.insi’or*, a intebotaaîilor niştri, au rămas cinstiţi, cu toate porţile spre m .rire şi Imbogăţ re do» h:’ă, — şi că ei înşişi scot cu re&fbâ «lin msj osul lor pe acra osma’an iCo it csvredinci de nismsls de .domn român.* Operaţiunea aceasta radicală trebuia LiOliîă fărĂ amoaste. Na-i de ingiduit să mai planeze asupra unei întregi o’am somata osândi hotărîtă de opinia publicâ. Aocas'a osânda să cada asupra vinovaţilor. Na mri trebuia st Insist esupra acelui fenomen d-.a ordinul psihologiei • popa’are după ore păceata unora diatr’o acuma suia c&re restâtg asupra clasei întrgi. Intareanl naţional, dra go,d?a şi încrederea ce trebuie să existe între ţ^răcimea noastră şi noi, pretind imperios să t&em fără amânare buba din rădăcini. A«uro, la lîch'dirta acestei situaţii, buba sceneta « coaptă. A. Elveţienii sunt cei mai mta3’JSTg3nţ£ în ee priveşte spori&rea votului la Urnei. Ia Bsnteamifs Bisel şi Zürich cererea acesta a femeilor a fost respinsă până Rum, ş'o mijoritate covirşîo&re a’a deci are contra acestui drept. La taetrul oriseneai din Mainz s’a luat , reptrimia aproape toate operele lui Richrd Wsgetr. Acesris a’a făcut la dorinţa autorităţilor de conprţia franceze, cari se par a avea un cult deosibic pentru marela artist garman.9 Din Londra se anunţă: e& la corg-asrzionist , nat aco’o s’a hotarit înfinţarea unei Universităţi evreiis’. 5* Ierusalim. Camera comunelor împotriva naţionalizărei minelor Intr’una din ultimele şedinţe ale camerei comunelor s’a discutat un amendament prin care se regretă absenţa din decursul tronului a oricum propuneri da naţionalizare a minelor da cărbuni. Di Brace, autorul amendamentului a spus câ minerii sperau ca guvernul iă vie cu o lega In fsvnarea naţionalizărei. Di L’cy.d Gforg® a răspuns că nu are dreptul de a itt odao« un nou sintem da (xpioatsrs a minelor înainte de a fi în măsură să probeze că va fi mai bun d cât cel existent. După »tatamid eciuaî, producţii» s’a r.divSt dăia 128 1î 288 minoa e da loua Ce garanţie poaîa fi dată că noua organizaţe va putea ca un rezultat superior sau cel puţin egal? „Bolşevismul a raţionalizat totul în Emia. Au introdus munca forţată. Nu numai că s’au înregistrat toţi lucrătorii, dar li s’a impus fel d de muncă şi li s’a fixt precis locul unde trebuie să lucreze. Aceasta este în practică naţionalizarea.* Daâă *’ar admite naţonalizare* se va produce o mare catastrofa prnîru îoţi. Omora Comunelor a respins cu 329 da voturi contra 64, amendamentul Baca in favoarea naţionalitirei minelor. Adunarea națională germană a hotărît extradarea vinovaților Berlin. — Adunarea raţională a hotarit extraderea tuturor celor cari sunt adevărat vinovaţi pentru izbucnirea r&eboiului mondial, propun şi a celor nari au comis crime In timp ai rasboiului. Cercetările pentru stabilirea acestor culpabili au şi fait începute notificându-se toîdăodată a taţilor aceastâ hotârâe. (A. Damian) Cumpania împotriva Ardelenilor — in furu! proiectului de unificare — Reportajele publicate de ziarul nostru, cu privire Ut unele nemulţumiri care s’cn ivit între funcţionari căm luat cunoştință de mutarea lor la Bucureşti, cu ocazia desfiinţăm C D„ au amt durid di a fi. interpretate anapoda. _ Mii întâiu s’a spus că ziarul ^Patria* a atacat proiectul de unificare, chiar dupi ce a fost votat cu majoritate di partidul naţional- Nu este adevărat! Colecţia ziarului stă la dispoziţia oricui ca să vadă că nici un articol redacţional n’a apărut în coloanele lui, care să fi susţinut aceasta teză. A apărut însă protestul funcţionarilor superiori de la Resortul Cultelor şi al revizorilor din Transilvania, dar despre aceste proteste, pescuitorii în apă tulbure, nici nu amintesc, năpustindu se asupra unor reportaje, care, după acele două proteste, nu făceau altceva decât reformau publicul asupra felului cum se repercutează în opinia publică, votarea proiectului. Ca organ al partidului național noi nu puteam, înainte de rezultatul votului, să favorezim mai mult unul din cel două curente care se formase în jurul proiectului de lege, pentru motivul atât de simplu, că partizanii amânduror părţilor, erau deo potrivă membri aceluiaşi partid. Astfel am dat curs liber amânduror opiniilor să se exprime în coloana ziarului. Dar ziarele de la Bucureşti, care stau la pândă să exploateze în felul intereselor rcre, orice discreţie ivită între ardeleni, denaturează lucrurile din obiectivitatea şi libertatea de discuţie, şi de opinie, care s’a acordat cu ocazia votării la club, a acelui proiect, de văl o ruptură între ardeleni şî înfrângerea diriiniu. „îndreptarea* anunţă diminuarea auto■ rităţii domnului Maniu, ca şi când nu a fost vorba de un principiu de apărat, ci de înfrăngerea unui om Am fi vrut să vedem în presa aceasta, manifealându-se muţumirea că, ă biruit curentul pentru unificarea şi desfiinţarea C. D . dar puţin o interesează! Ceea ce o preocupă este, ca dl Maniu să-şi piardă autoritatea între ardeleni, după cum se exprimă nÎndreptarea“, chiar cu riscul de a se vota o lege dăunătoare, ţării. Atacul este bine tăinuit ! In vreme ce „Rinaştirea Română* reeditează din nou atacurile îndreptate contra domnului St. Pop, chiar după votul de încredere al Camerei şi după blamul dat de dl lorga presei acesteia; în aceeaşi vreme votarea proiectului de unificare este considerată ca o înfrângere a d-lui Maniu, iar presa de peste munţi, ca ne mai fiind a portalului, din cauza unor reportaje, încât partidul naţional şi-ar fi pierdut şi oamenii şi preşedintele şi presa. Iată stratagema politicianismului de la Bucureşti, care în urma acestei socoteli, n’ar avea decât să vină cu catastivele în Ardeal şi să înceapă înscrierea de noui membri, în rândurile lui. «sa«#-------- ——....... Efemeridele zilei Un dor de departe Am primit la redacţie o serie de cântece duoase scrise cu multă mnprijr? într’o ortografie iropropr.b.15, cu titlul limitrtt şi subliniat cum fac de obicei elevii de liceu cari se cred poeţi şi scriu primele versuri. Talent poetic lasă nu isvora din el?. Ca astfel de creaţiuni de regulă nu ne batem capul, zimbim cu cinism şi« luorecism coşului de hârtii spre mai departe afacere. E crudă procedura aceasta, eu cred. Sunt atâtea taine curate sufieteşti, atâta dor şi atâta trnstfeţe uneori, cari pentru păcatul de-a nu fi fost turnate într’o formă atrăgătoare sfârşesc totdeauna In coşul de hâiii. Autorii acestora vor fi urmărind poate cu palpitări de inimă ziarul, c&utini în toate coloanele lui după unica lor operă isvor.t» din lumi sufleteşti, tulburate de taina vre-unui vis de dragoste şi vor fi oftînd îndureraţi vizându-şi nădejdea înşelată. Dar sunt sigur că ne va ierta. Versurile de cari pomenesc însă venea de departe, de peste oceanul Atlantic şi erau subscrise de-un românaş de-al nostru. Din ele, emana un dor fierbinte ş’o dragoste neţărmurită pentru ţara şi fraţii lui. Suflul acestui poet firă talent, care-şi iubea cu fanatism ţara pe care n’o văzuse de anii îndelungaţi, era o frântură din marele suflat pribeag de peste olan, pe care navala şi vitregia sorţii l-a smuls dela sânul patriei sale. In tot acest suflet pulsează nerăbdarea revederii şi bicuria de-a săruta cât mai curând pământul scump al ţării liberate, pe care s’o închipue cea mai frumoasă şi mai fericită de pe întreg rotogolul pământului. Mi Întreb: n’or avea ei oara nici o decepţie ? ARISTAHO & COMP. Evacuarea Ungariei In urma hoâAnhr luate de Consilîid Suprem, în dup’in acord cm guvernul români, h’a hotărît retragerea mimatei noastre de pe Tisa. Comunicat oficial din 26 Febr. 1920 Urmând a evacua teritorîuî ungurssa dela ©sa ce Tisa pentru a na retrasa pa frontiara fală da Csnsi- IM 3 prom, trupele noastre de *»soperire au părâ«it in ziua de 24 Febr. 1920. In seara zilei da 25 Fahr, a c am fost pe linia : Barczal — Rskamaz- Marghîta Caerepes- Madras — Kunhegyes — Püspöki Szajal — Rákóczi — Földvár — Operaţiunea continuu al se execută fără nici un incident. M. C. G. Comunicat oficial din 27 Febr. 1920. Operaţiunea de evacuare a teritoriul unguresc dela est da Tisa a continuat fara nici un incident. In seara zilei de 25 cor trupele noastre au fost pe linia Bujvarju — Lyposîn — Nagyvakonya — Kovakorya Kondoki — Kenderes — Öcsöd - Kun-Szt Márton. 21/. C. G. Purificarea vieţii morale în Ardeal — Instituirea unor noui comisiuni de anchetă Se flare că totuşi asUfitările oameni’or de bine di’-i vechiul Regat că elementul transilvănean va aduce un, curent de sănătoasă regenerare în vieaţa publică n’au fost înşelate. Căci asistăm într’adevăr la un special cu totul neobişnuit până acum în România. Partidul raţional român a cerut nu de mult o anchetă severă împotriva unora dintre fruntaşii săi cu influenţe, asupra cărora plana bănuiala unor abuzuri. Procedeu ne mai auzit: să te legi de partizanii proprii, să le ceri socoteala , de cele ce se vorbei asupra lor, să te cercetizi gestiunea şi să-i citezi în faţa comisiunii instituite ca să aducă o hotărire. Nu vrem să ne aducem aminte în aceste momente de istoricul decurs al lui Ion Brătianu, de cuvintele grozave ale marelui bărbat care B a tolerat abuzuri, a tolerat furturi, imoralitate şi asasinate. Nu vrem să insistăm asupra faptului atât de elocvent ce se desprinde din comunicatul Partidului naţional în afacere a dlui fost ministru Bontescu şi met asupra documentelor ai acuzaţiunilor precise ce s’au publicat împotriva altor bărbaţi de seamă şi altor partide politice şi cari au fost acoperite cu aşa de întinsa şi legendara muşama naţională ! In genere nu voim să facem comparati, fiindcă nu este nevoie de ele, căci intenţia fermă a purificării merale în vieaţa publică, accentuată de partidul naţional, iată că se traduce în fapt Cum ne informează o terigramă particulară din Bucureşti, dl heliu Maniu, a propus ca alte comisiuni ce urmează a se institue să cerceteze gestiunile tuturor Resorturilor, având cuvântul de ordine să nu cruţe nicăiri şi penimeni, să ceară pedepsirea abuzului ori unde vor găsi. Iată deci că zorile regenerării morale, care singură ne poate asigura calea spre progres şi prosperitate au răsărit şi sperăm lumina necruţătoare a cinstei publice nu se va opri la Carpaţi, ci va pătrunde şi dincolo, va răscoli putregaiul adunat de sect de ani şi va trimite pe vinovaţi acolo unde le este locul ! f A. D. Xenopol A murit la Banan şti, cnla cta câtiva »ni îşi tr. a chis'ta Ini b tr^neţâ, viv tul din câni în rând, da faţii săi lifcvi, plinire cari est© şi d) N. Ioga, A. D. X-ro,d etts cel diEdlinal nistru iitoric critic, P»n* ia el Iilor.» Românilor a fost strâmtă da romantismul ţt ii ţfic şi de sectimentaliem.d. »»țirnil: »devfrol ■» «»crîfiea în folos ii ssit mlblahti, iar aparatu’ui da științâ îi insa tac o erod tie goa â îmbâssiU si lipgîtâ da isintfzL Xsncpo!o»! dintrim a fănut ordine In vastul nastari»t docu- O imnîur adenat da K^gălniseano, H» dea, Tadieecu și Urschie. Dela el încep® văra poritivă a istoriei româneşti. Dar cum parantalista istoriei, este nesigcraiţa şi cum ea, ca ştiinţă, se uilă într’o veciniei revenire, Xenopol, înainte de a miri, intrsprinsese o n noua ediţie a Istoriei Romanilor, pe care nu ştim dacă a terifaat-o. Prima ediţie a fost, timp de 20 de ani, singura Istorie mare complectă, pe care am avut-o noi. Istoria dlui Iorga este scrisă în limba germană, iar manualul d sale sa adresează marelui public. Mirata nostru istoric, care a pus bazele ştiinţifice ale acastei ştiinţe la noi, este tainte cunoscut şi apreciat ca filozof," în străinătate. La 1899 a scos la Perla Principiile Fundamentale ale Istoriei, în cara a încercat să stabilească legile, în istorie, ca şi în celelalte ştiinţe positive. Incercarea sa de a ridica istoria la rangul unei ştinţe, de a ştiinţifiza istoria, a avut un mare unsonot în cercursîe osmanilor da ştiinţă din Franţa, Germania, Italia şi Spania, unde a fost tradusă Inararea aotaita, — cel dintâiu autor român tradus n limba spanioli. De atunci istoricul român Xinopol a fost fonit de a citit in nenumărate lucrări filozofice şi de mari filozofi, ca Bergson. Mai târziu Institutul din Franţa l-a ataş membru, cel dintâi a românilor în această instituţie. Paralel cu publicarea lucrurilor de istorie pură, ca Domnia lui Guza Vodi, Istoria Partidelor politice din România şi ataeta, Xeropol a continuat data 1900 să pe eteza istoria de pană de vedere filozofic. Nenumărate sânt comunicările lui, în privinţa aceasta, pe care le a făcut Acadoima Română şi la Sorbiia. Tot de atunci, apli.ua lu şi conepţa filozofică în staria, lucrăril» am ntite au fost apvlsa stabilind în evotat,a vieţai, servle istorice, îmât opereta arie au luat un caracter sociologie. X nopol a fost un mare elucator al nrimei, care nu s’a mulţumit să şi facă tmp în cursul de istorie. 1» Universitatea din Iaşi, ci întotd' auna, la marele evenimente sta pus în fronte» noroiului d’nda imbold și orientâada-1. In timpul răzbîiului marele nostru dispărut a fost partizan al Antantei și singura mângiiere pe care a avut o, a fost b» a putut trii să vada înfăptuită Unirea tuturor Roab.irior. Atacurile presei contra fruntaşilor noştri — Luminosul rîaprins al dlui S. Mehsamţi — Sub titlul împotriva Ardelenilor învăţatul geograf dl S. M.h.’dinţi, directorul »Convorbirilor Literare*, sirie în ziarul „Dicta* un fcricoci da fond în legătură cu riispausul noatru ia articolele apărut» în e’aîele dels Bacuresti, .împotriva aid .kmtar*. Mn erau si alţii în ve.h aî R g*i, oare puteau da răspunzi ao sia, insă, împreunâ chiar cu unii publicişti ardeleni, ei an tteut... luă cum judata un cunostator al roma riior dela noi, această campinie: 1 »No* vom lass istoria sa judece oameni și evenimrntale după dreptate. Dw în momsntul acesta, r.âad împr-jarul huiarco? moouesta tata focul neo» da,m mi despre . ■ car® nu posta fi cea mai mică tato ai», ar fi un păcât ds moarta a ai. ug ui g.eatâtde stalului prin bănueli și cârtiri nedeme. Na — împotriva Ardelenilor, să ştie .Patria“, nu poate fi nici un Roxân care aducându şi aminte de ziua de ieri, are destula seninătate, spre a rsa putea gândi şi la ziua de mâine.* Mareşalul Foch în Polonia Generalul Henrys, şeful misiunei militare franceze în Polonia a declarat, că lu cotând mareşalul Foch va sosi in Polonia. După ce va examina situaţia armatei polona, mareşalul va merg® să inspecteze frontul bolşevic. Guyanul Poloniei nu va da nici un răspuns definitiv bolșevicilor până când nu vă veni Fooh.