Patria, martie 1920 (Anul 2, nr. 46-70)
1920-03-03 / nr. 46
9 Informațiuni SarA. m sutc !z?ți prînîr'o zerizears prim ta del® di dr Liviu Chîiezi?» ca sâ dâ^i cea mai formare desm!nț!:'e irf^rmațiui prin car« se arați că dsa vî fi numitî comis&r speciei p^n ru lichidarea resorturilor. m în b«zz ordlostrinei oficiale, înregistrarea m ms'rr îa pîâul stârv! c.viîe se vor fi’S de i cub Încolo îa limbs maternă s» r? gpacfmiîor indivis?( *vâ?d fie rr* drsptul a rreUcda ca numele eâu că fi» in'rodcs sn felul eilrn svs.,no.m Li Ar i s’en dercoprrnt ma» melts falsuri d^ est« a?e Joonilor lor dî» oraș Aiiste fa'suri aa I st gpvârșite de pitră fon ticnard utgur ftl b'to iui populet» îcn zeopt-I cs ss sm t sgfi do ev»rusre pe onii şi pa alţii diaira ioauiîo.i n ech mbul unei mituiri bena. Cire lifte de asssîea numai în Ar&d s’oî fi sfliud? » Govsrnul îteîîsn a darii fondarea în Ca’ro a eduî tD$t tot tecrile, distincta completa inatmcţiile ecmercadesie s miilor »talk na.» Teatrala O d'usa spert’,colelor Ta&trului Naţional pitică siptăm£na la curs iste urm4tos.r ! Marţi .... 2 Martie Revizorul «Joi ..... 4 . Cârceii Sâmbătă ... 6 . Scrisoarea perdutâ ( ’■emier ) Dumin. tmttînea) 7 Martie Brânduşa Dumin. setus . 7 . Institutorii C 1 tori bosHu din părfiîe Vâ sdnîuî afirm*, «» a de» Sârbii sa înneput evaora*ee. C r» tat cs pot U grrt’, chiar și banaik ddls sooslâ.e Qa ernul acs mai a hot'r t b& cedfze pe 80 de aai mor opOiU? «au d« t tun mnei boo f t ti amero n® pe ai ţicni. Piaia proiaat*e: ânt iton nomiti «p ietste o va p’iti guveraulii acatriac Io dari. » „Românul“ anunţi, că judeţul Arad va furniza benevol 423 vagoane gru şi 1100 vagoane porumbui scopul alimentării comune a ţării. Direcţiunea de aprovizionare a acceptat acest ofert, astfel comunele din judeţul Arad nu vor mai fi supuse rechîziţiei ordonate.* In fr-ţi tribanslalui din Budapesti a fost «da® preot ii rrommo-catolia Stsfsn Dobo d n Verfeganizat de a fi făcut propagandă camunisti, iar după prăbeşina distatare» a îndemnat p® soldaţii gardei nationale ungareiti& nesupate de fsţi de superiori. * 300 de medici g^rraani d?n Aksri«Lorsss au înaintat eoaferisteî un memoriu pâbgâadu-se prntru isprnt ră au “fost «itiţi m evacueze f^r,toriul francez cu puţinul ba- 6?.*j aa l’feii puiut duca. Soarta lor e deplori '5, aftei ia Germania condiţiile ds train » o rarrta grele. Ua zi«r rusesc spus»« că rstjmirui voo parați»- lor rr*«ști, cari vo? întră în leg tu’â cu Antanta eaîe de 55000 și mimării da marobrii ce urcă ia 25 milioane. Tsmsmânlaras Jm Al. D. Xînopol » BVăt Î03 la Badirești, moândj i a» ta;i*rmi mtsona e.a Aosd«mî» Rcraâul a comimorat Stm bâtă printr’a sid.sts jf«&t,v» pe Tti Mais* ressa.m Nora reuniune o»5"« T» trebui *S rezolve problema picei cn Turcia va fi t’aotfe 1» Ram« in ian« curent*, în ima dorinți exprimată de rubietru N tti. Din «num grevri ce a islucnit la căile ferate frâneze Miller and a tabuit tâ fărâmată Londra şi tă te încarcă la Paris Mdllerand a primit delegaţia federaţiilor greiste. Quvernul a decis a mobuisa trei dese de muncitori (Jartiera franuzi a votat apelul clasei 1920. ♦ In comuna Nâkofatv», aj^roepe d» Cousîescî mar», sâbi au prins pe mf d oot Dr M h*iî Klsiu având telefon a*onn« îa du i#p, prin cere vorbea on negării din S gad n. Prin» a*up?a faptului, a cercat eă fugi, dar a iost împușcat îa picior. * 8’« dspus Ia Camrril p o:o*de da latre prin care sa cons'derâ ca dabui la pensie end de râsboi, p*nlra fanutiosarii telg^sfopostali.• Din ceruri libe b ne informat* se anunţ», e& încurâad «e vs proceda 1& sporirea laxnîor tor sorilor recomaidete şi a i«'« grimeior, spre a rompe»s» cel puţ n ia part« scumpirea materialelor şi motrea salinilor funeț patrio: teug.-bo-postaii. Pe lin?» T mîVara—Vârşeţ, la gara noastră fin a A Sta mor«, îa lipsa de control indsstujitOT', într’o co*pie soldaţii sârbi tu «p, cit un vigon de fiinâ şi i-*u toipLa In gare Porani, pe parnumul sârbesc, «• Am prim t îa reiacţ a noastră vizîîa unei deîfgsţii de oiteri elveţieni, însoţiţi de dl A*d,e Jean Hammer, elveţisn da origina stabilit în ţară şi cănâtorit cu o româncă In?ă dinainte da țâsnidi. D sa este un dklica flloromin, era da eâtfori «re ocazia sa pene la dMipoviţa compatrioţilor ari pfcctiu a ie face ouuoaaai ţara ş; popor ni nistra. D'irg.!*!» ofiţerilor elveţieni, c*mpată din dnii subloao*. il-nri O trihor, loco*. F. K hsi furier Alfred Shc* fc. eu e în tra re prin oraşul nost a spre Bacmești, făcând parte din excdiU treaulrd csmsroi&î roma i Nr. 15. O Ls Londra s'a hotârit convoastea finansisrilor rxperţi spre * dissat* posibilikies redtiouri preţurilor fi sofiaifiesr^a ot»rsului.• Dettifhie Vokabistt proksk»s& contra faptuîui că Austria u’s foat primită în fadert ț aufs dinîâraaă, darisiând că dea'tfi? tasta partidele politice competente dia Prag*, și Bslgrad «uri contra fâderațianei. Camera Corpurile legiuitoare Ş dinţa de Sâmbătă 28 Fbruarie. $ dita o dasuhide la ora 4 fari zsce dl preţe nicte N. log*. Pa banca mai« erlalî ian loo drni miniştrii N. ii'pa, Baroea M Papovici şi Mtor. Legionarii din Italia Li »amarai şedinţei track» sa lost parâiri I dai Jom Ţiica şi Simon Măndresu, aridă id î ncr j »rării« în #•»r »’*» fasai crg«nisAr^a Rgi;,nitor da volastad români la It.nia, fi tmaf.eț ea a» r,a*a Ard-linii s‘»u n okt in b»t*li nai d» volanta« con b i vi si îa L g ansa romak Ambii sinet erig j « a t or b an roa âas rari au fast g*(a »P. sortfi ás A prntru Idcriol ncţional şi justif,*» efir-Tiaţiuni!e din . şsdinţa trecută sta diei prim mici trn Ştefan Popei. prîsomerri osre «a stretoa'S «~uai dia Itsiia ps«ti- U gsria eu pot ti români. laferpeîâri Dl D'mitriu intarpeksză »sapra wsianriîcr pa o&r» ar« gând sl. re adaol ga* v raal pj asie da ifg.Lrare spre a solid f es acere«. 0 Dl Antone sen inkrpiltazS Sinpr* uaor sbts’iri ce s’ar fi sâvărșît ca po*aîa alegariior de Botin. DeputatulPitica întreba guverrnul ca mSs.ri er® ds gâad sl ia Împotriva funcționarilor liberali cari au locuit sb» zări *î taann îa bagii pobl.o, tot wM.îând îm ft diţi aceştia j d-ofeţii? Comunicări, proect votat Preşedintele Camerei anunţi, *poi oft îs S b in s f * t alea M tropolit ortodox al Traca Ivsniei, îânSraî eteric şi depots.* dr Nicolse Bălan Cambra primat« m aplznso mnanime &e?a*tx cjfmsuioara a pretsidinfcitt'. S' al? ga Soi o os mi sinne psfkmentssrî, par« sa ane half z» In j ideiul Hotin din Bsarabia, asupra abuzărilor o® s’an comis zoolo. Sa pana apoi la distcţ'a propotal teg'î pentru sporirea tex dor asupra produşilor petrolifere şi tafiititares de toni tare asupra namimtcUni ele dric şi »1 gizaloi de laminst. Proedol prevr.de o taxi da 50 bani pe kg. de cetrel pas In consumaţie, 5 bani ou kg da benzină gri*. 5 bacii pe motorină, 50 b.mi pa parsSpă. 25 bani k lovat oră da msrent electria, 25 bani pa metrul cub. de gas de laminat După o discuţie mai lungă procatol se asoiiîkă precum nrmessl: 25 bani taxi pe kcrrrual de petrol, 10 bani pe berete* gre», 75 pa benaica ușoară și 50 bani pe L lavat-ora da curent electric. In aceasta larmă CLmeret vot a «a proastei da lege. Împreună cu un alt proect ref.'i.iec la iluminatul Capkftiei. Chestiuni universitare Apoi dl ministrii Bare«» dl mai mult® knmriri asupra ncor chestiuni, in legătură cu Ucriversristes din Baannesti. Răspunzând dini Saito». Mindreapo, se oonp»ea cazul dini Dimitrie Ondei, osre a manii«atst sentimente geraabofile în timpul cao satiri nemfoști și 8« ocupă pe larg eu cauzele d -misici f(jsta?ci raptor Drîfssra Athausciu. D. și 51 muriri asupra numirii profeco ului Velaori. Asesatoas*, di Universitate» ara nevoie da s&li desnrsnri, pa ma nu le vor -*sr«. dala .Fandați» Carol*, asolo fiind direktor f*'«nl prefect de poliția »I Ini M*tk«asin, Var rig* did Atheneul, să libereze sa?* nade ţine» Senatul şedinţa la »aii trecuţi şi cars »stasimsnta este ocupată de Athenen. In jar dl speeto? chestiuni urmesză o discuţie m»i via, pe «are o mebsia dl winîsimn B arcos, mai dând eâîev» Umuriri Şedinţe as ridică la ora 7 »ears. © Pssrîna 2.„PATRIA ii Un comunicat al partidului naţional — Cemisia dlui Bontescu — Partida! națiocat » dat acest opir nuiat la leg.- tera on retragerea dlui Bootescu din partidul naţional. Încă încinte de Crăciun a'a ales din fânul cubidui parlamentar ronân o celmair*ntt de cercetare, care avea sa caute motivele nemulţumirilor manifestate de populie în legătură cu unde servicii publice din Ardeal. Comisia a făcut raport verbal în o sedînță a duhului parlamerntarilor din partidul nostru, asuprea ibizurilor descoperite. La cererea de Drumov Bonteicu, fol şi de resort, comisia a cuprins şi în scris rezultatele la care a ajuns. Când i s'a cerut la râpă di, dând lămuririle necesare domnia sa deşi se învoise să o facă aceasta, a creat du bine, ia declare că iese, din partidul naţional şi din clubul parlamintar al partidului, trimiţând dini Iuliu Maniu, preşedintele paridului național o scrisoare * 8"a ordonat cercetare disciplinară, pentru a stribili adevărul în chestia. O telegramă a noului președinta ai Republic©! Franceze La telegram® d« felicitare, pe cri« dl D? Ohio ghma prezidentul nom's'uaei iateri* mire a «dresat-o dlui Paul Dssfh»ndl în numele oriit«ulor Capitali, — prezidentul Ri pubiîsfti franceza » rispuns pria următoarea teligrmă: „VA Tunltumega pentru felicitările ps oarî mi l&-»ț adrsat în nrmele oreşului Bilimreşti- Concetăţeni dv. pot — «nedevir — si fie »igsrî oi ma toi st’i totd-mana să menţîm şi ai d ^v-fii prietenia care uneşte Franţa de Rmânia. Paul Deschmel. Colaborare între Ukaina şi Sovietele din Moscova bir« Re i» ?ovi«-t: fe și Ukr ain» s’a «tabilit un program da colaborare pa teren politic*. Econom?s ns.tioKai#, aproviz-'onart a, ocrotirea so-ital, api rare» muncitorime’, şoselele. şi ciile te trio, port«, tel graful şi^a*nțele v ri ii «dm-nistrat® de o eomiriima pentru ambele replici AUrk da apessis a fost tofredint&ti o .eomiVune speriată din partea Ukmr-ici peotro a prigiri unirea, intre ode doni ripobUoi. Cercul naturaliştilor din Dacia superioară va ţinea obicinnţa ş«din?a slptănândă Miercuri la 3 Martie orele 6 pv.t heridian», în cala da prelegeri dab» inatimtul mineslogicgeologia al Unicerit-tii din 3oa. Dl pr . a dr dr Aixîndra Borza va vorbi despre „Gridinele ţ&râneşti din Ardeal“.. — Şadkţîie cercului suat eereetat© de tot mii mnîţi membrii ş! oaspeţi, cari doreio sâ se pună în curent cu progresele ştiinţei la noi Pnoîăon! dordor da a şti şi suzi ceva con, cate biH£v o zic Asupra disolvărei Consiliului Dirigent C© «pun© a\ ssf d© Re-tOff R. Boiîă Reîntorcându-se, din Bucureşti, dl Romul Boită, Şeful de Rsort al Comunicaţiilor, în chestiunea disolvării Consiliului Dirigent, a dat următoarele lămuriri, pe care le înregistrăm ca titlu de doment: „După părerea mea actele disolvării C. D. încă nu s’a Încheiat prin hotărîrea Partidului Naţional Român şi nu ar fi încheiate nici atunci, dacă din această hotârlre s’ar face lege. Nu vreau sâ fiu profet, dar pot să spun atâta, că în cât s’ar traduce în vieaţâ hotărlria Clubului, aşa cum este luată, atunci stăm în faţa unor evenimente, cari vor avea consecinţe inalculabile. In afacerea aceasta e mai bine, dacă nu se face nici o propagandă din partea nimănui, nici a funcţionarilor, nici a gazetarilor, căci însuşi executarea hotărîrei va avea astfel de rezultate, la care nu s’au aşteptat acei, caii au provocat această hotărîre. Fiind în Bucureşti, am căpătat convingerea, că acei, cari au adus hotărîrea, au pornit din premise absolut false, nu cunosc de loc serviciile instituite aici după esenţa şi efectele lor şi pe de sită parte s’au lăsat influenţate de unele evenimente, cari s’au ivit în vieaţa partidului cu unele legături ale unor persoane marcante, şi, voind a face politică de unire, pe care o aprobăm cu toţi din tot sufletul nostru, mă tem, câ vor procura mari stricăciuni în rândurile noastre şi vor aduce serioase daune acelei politici.“ CSnis item imb** ^& 3 Martie îmi Ştiri politice Ocupaţia italiană în Dalmaţia ] şi Te iest Debarcări la Silenica Londra. — Italienii îr.lirrfBO forţele d® onnpsţte din Dolaî&ţmţi Tries?. Ua detişament de 700 da oameni » zorit la Sibenico, eu srifrie şi gecia Ua cară de 6500 soldaţi eiste gşript, în acelsş pori. Soviete!© afară pacea marilor puteri Paris. — Dopâ o t Lgramâ din Washington soviet'«*;! oferă din nou pace mai Iar putrii, și fsgtducs-3 aprecierea politicei democrate roEst tnanta, resuncastrrea datoriei parţiale şi pkitiod dobândele in^rzate, acordâad griAnțâ şi cou ^a'uni de mice r.coi siaulist at glo-americsa. Sovietiştii au, propus pacea şî Cehoslovaciei. * DNI. înru et ad interim la Industrie şi Comerţ. Id la cui dl V. Bontescu, fostul ministru d© Industrl© şi Comerţ, « fost numit ad interim d! I lnc»!Îeţi pana la întoarcerea dlus A? Vaida când sa va face compisctsrea cabinetului. Se cr©da ch va fi numtitu Iar el acestui departament, dl I. Răduranu, membru a! partidul i ţăraresc. Trupele italien© la Zara Roma — Se «nunjă cu sazrea trupilor italiece !» Z»r» a dat loa grandioasa infestaţii patriotice. Amiralul M To, prima’rul Zhodo şi a i o!ieri ai ţinut disaprmrs larlvoarsta. Generalul Nig^a scos din funcţie Roma. — Ganerrdu? Nigra, oara a fi?’, captorftt de trupele lui d’Aauuczio, » -i 8 0 3 din funcţie şi chemat de guvem pentru s i prezenţa ua raport detaliat asupra njej^entalui. Rusia ne oferă pacea Guvernul român a primit o rad!o-telegramâ din Moscova, prin c U.» Cioerir?, conasarul de externe, rtn eforâ pacea în numele guvernului sovietelor. Această propunere a fost d?scuta?â în ultimul iConsîliu de* miniștri. Tex ui telegramei Iul Cioerin a fost comunicat ia Londra diui AI. Vâid». Guvarnul nu a lust pânâ în prîsent nici o hatirir», așteptându-se răspunsul dlui Al Vsidia, care el putea fi în deplin acord cu vaderîf© pi»—terilor mari. Telegrame Desuhidsrea seupoinoS iugoslava Belgrad — Siapsloa ss deshide la 3 Mari?. Pogremrsi limitat cuprind» isforma electorală şi proiectul da constituţie, ' Pacaa cu bolşevicii Lyon. — Bolşevicii au produs pam României şi Japoniei. Confarinţa de pace şî Runa ASîat'S nu recunosc guvernul sovietelor Londra — Consiliul soprm a ţinut dai ședinf« importzule pentru resolvares (histmuei ro®R»s.i. M Uerucd, în»date di plessre, doekrase ziariștilor eâ îa *»eea si lojă ih stiuo«a va fi rezolvată îekâidti we discaticnea asupra rh^atiaiilor tareert?. „T^ta^“ pubiică hotârsraa cobsilialui suprem di a se rele» ligâteriie comerciele e i Raeia, d»ria;âad că pontra căilor levat« din Nordul Rosei e nevee da ua raibrird sî jom tite d® fraudezr pontra a mior d;n sadei R »riei de t?ri pâa£ îs 4 *ato da miiioane și bă Rr»sia nu poets pUti, sceit« suma cu materii bmta șî alimente fiindcă nu la pasta transporta. A? râmba ca Rasis e’i ptrisasoâ ca tur, platină, bijutori, hârtii de valoare sm eu sita conseaian» cari suat insă îa de plină contrezseere on dreptul popoer«!or și cu iateresele n amlor dia R sa. La Pttit Pirirlen dealară c& consîlia! pcpem fi red.* tat o dîdarstie a"apr» etiîu du.ei pe t a s elsat'i o vor avea fată da Rari*, «tmnâ d c& ga aiinitv reluarea leg turilor comerciale ou es fiindiă aja o cer interese la osonomi^e »I» tataror statelor, dar zlifil ea raportări ca Rari» comaaiatâ ru vor avea Sindaâ taroares d s otică a eovietelor nn corerpr.tdi ea principiile de gavirnare democratiaâ ale «țatelor oiridantale. Rula este liberă nrmeza ou st«kb ma g nata orice» de trttalie, dar aliaţii «unt do «’ord ei da:ă Risi» va aîa*a pe nani dia els îl vor pjuta. Conferinţ» a hatarit să raia relaţiunile comerciale cu asosiaţiile polberciale d.n R »«»#, dar evită rgsonor ştirea governului tovifet. [(Alf. D.imian.) Comsiaul suprem şi cerere1© ungurilor Londra- Consiliul suprem examinând dosarul prezentat de delegaţiunea de pace meghiarâ a hotârît sâ nu delibereze decât asupra unui număr prea redus de chestiuni. Discutarea restului, lăsându-1 în sarcina conferinţei ambasadorilor. Norvegia aderă la Liga Naţiunilor Paris. — Comistanis spseislk di» Gri■tlanis s’a pronunat în izvorul tdlesiacei Sorvegiei k Liga Naţîuniior. Chestiunea financiară a E rop îfk fața Conferinței Lyon. — Cosf rirți int«ralia*| din Londra tximîpează situația flavisrâ g«c??sk a Baropsi. Si va d smta ridicarea generate a prețuriîor. Cambra comunaîor va deschîdi imadism desbkirri la «oesstă privirți. Măsuri contra grevelor în Frf'nțe Lyon. — Ia consiliat crbire aid da Vineri aiariaeat», gavernel fr»a««s s a--osî»i pros stal pentru re.h's'tlonsres autoxobi- Iilor și serodaaslor în cazui isbaeliirei grevai la oâile fer*ts. Legea a fost prim îa ea m»j irita’e. Noul ministru de externe al Stateîor-Unit© Londra. — li locul lui Lunsfig « foa ruim't msnkiru ds exterce *ri Skt»*or-Unite dî Koiby. E maassuamm Serate literare la laten^tul IDealil „Ghsorghe Bjriţiu" din Cî Ir» Internaîul d® blieti al liceala« 4Ghr • o-gbs B..reţin“ z’* farepat eeria prodacţiile,’ l’terare, ca ea armsază regalat în fie- M s Siaibitâ tear*. S’aaiont deg’amîri sî »’e t oe'it losîkri originale sie elevilor în pre*t ţî poesie. An ceîij lasrări origins!« Verkn Visile cî. VII,o poeaie şi .Dîzprs aprivitîUt literară aloi A. Ciara“, elevul Leonids Uamănos eî VI. „Despre dreptar» si dakrkte“ şi sn de aia a at cu fiecare prilej xriri mulţi elevi. S dintele promit sS. 0» din ca în ca msi interesante, Jnâad da sid înainte paste ti dori profesori si iicenlai. Sanata lit®; ară di » n-mă a avat oaepe pe di direetor wsrlanai Dr V. Sa^i, era a?®pns sama de 200 ki ou p '6 ru iu pen!.? a elevii îateraatalnici ai li* realei, osri stadrind k străini, vor s rău en finss fina'ui eel mai frumos progres ii Uaibfi rămână. Număr «soscral de A. V«ft*î©bC«; rsdas,k»i f (In loc tic alt aviz ) Subssr'rii cu inima frântă, de durere, aducem la cunoştinţa tuturor, că prea iubitul nostru soţ, tată, fiu, frate cumnat şi rudenie DIONISIU ŞI LAŞI conducător .l registrelor fondate la judecătoria de ocol Bistriţa, după un morb greu şi îndelungat, căzînd jertfă uneltirilor ungare, iar în urmă zelului şi activităţii sale de luptător neobosit pentru patria nouă, provăzut cu ss. Sacramente ale muribunzilor, şi-a dat nobilul său suflet în mânile Creatorului, la 21 Februarie 1920, în al 52-lea an al etăţii şi al 19-lea an al fericitei Sale căsătorii. înmormântarea defunctului a avut Ioc, la 23 Februar 1920, în comuna sa natală Săplac, Bistriţa, la 26 Februarie 1920. 256-161 Jalnica familie, îl im