Patria, aprilie 1920 (Anul 2, nr. 71-92)
1920-04-01 / nr. 71
Joi 1 Aprilie 1em. mmaiOKIOU AGA^eiCEAI4a IUDAOTIA S! Mwmwmm& CUM, sm £EQ!tt* MARIA îl ÂSWfUEî BOTA TAR!» ^ îmksîb administrați# AOIMTIZLS m VVBUT rs#» ) mirel 1 Coroană 7î ROUiS^ ORGAN AL PARTIDULUI NATIONAL ROMAN ^MIMRIDAOVOK Ptfle DHAaNS* JfciBQNAIflSNTMflU P* UF Afe 120 ill — 240 a OS. Wd Hr AK 60 If®! — 120 'KIA PSV, AM 80 L3S! — 60 HP*, ffr vwii) * RSDACTIA 3A—IK mwmmmsmimmmr ttf®t . jt, sfis33 Guvernul Vaida a fost râsturnat în clipa în care parlamentul dupâ ce votase reforma agrară pentru Basarabia era pe cale să ridice la valoare de lege reforma agrară perntru vechiul regat, Transilvania şi Bucovina- Putem afirma că până la Paşti chestiunea expropierii și a împropietârir, ar fi fost rezolvită pentru întreg cuprinsul României mari Am afirmat in deosebite rânduri, și lucrul era evident, că chiar marea reormi agrară a fost motivul pentru care s’au coauzit toate vechile partide împotriva guvernului trecut, temânduse că reforma agrară din vechul regat vai trecută în spiritul radical în care a ost concepută Partidul naţional român încă nu apucase să disute proiectul de lege al lui Mhahche, dar noi suntem convişi, că acest proiect daci avea unele cărţi prea radical, ele ar fi fost modificate, şi că cu aprobarea şi buna înţelegere a întregului bloc parlamentar, proiectul, ridicat la valoare de lege, n’ar fost decât în interesul ţării. Noi am dat dovadă ci ştim lucru basaţi pe realităţi şi având în vedere realităţile de viitor, şi că nu ne conducem de lozinci goale, nici nu suntem mânaţi de un demagogian bolnăvicios. Astfel când vechile part’da au pus teza aşa, blocul e în stare să voteze orice exagerări, numai să se poată îmbrâca într’o aureola cât mai democratică, au pus’o conştient fals, pentru că releaşi partide au putut să se convingă. A paridul naţional ştie judeca oricând situaţia reală şi că nu se dă în vânt dupâ o popularitate ieftină. Guvernul Averescu a luat dispoziţii sa execute decretul lege de expro- Mere existent pentru vechiul R gat, recând pământul de la obştii în proprietatea individuală a ţăranilor. Pân*itPM guvernai «V« arătat prim nimic ă ar voi tă meargă mai depa* te cu xprofrim* decât a »sere partidul ii dial I« primăvara anului igij când în Parlamentul di* lap s’a votai fxp»opinesa cuprinsă la dscretul-lge pomenii. Se ’nțelege iâ executându se acest ecret lege se va fi început punerea emeliei Împroprietărire! din vechiul Reiat, dar toate păturile sincer democrate din ţară vor recunoaşte că preepul guvernului trecut ar fi satisfăcut In măsură cu mult mai mare dreptele ceerl ale poporului, şi că, în consecinţă, I cesi p¥oe t târnă** da extent ti in viior, intrai in programul democraţiei na ouăle. Insă lucrul asupra căruia voim să asistăm aici este necesitatea de a se fi fecut cât mai în graba prin Corpurile .jgiuitoare reforma agreră din Ardeal, artamentul nu era permis să fie dirival până când această reformă voită de marele sfat naţional şi ssneţioată de MS. Regele, nu ar fi fost idicată la valone de legi, după cum ’a făcut cu reforma agrară din Basaabia. Ietr’o convorbire cu dl primmnistru, d-sa a declarat presidentuliî pardului naţional, dlui Iuliu Maniu că ’are de gând guvernul său să restrângă din nimic reforma noastră ggravă, că, din potrivă, dacă noi vom afla de vne s'o mai lărgim, asa nu va avea imic de zis. , Pentru liniştirea şi consolidarea situaţiei dela noi, parlamentarii ardeleni erau de convingerea căci trebuie să se întoarcă în mijtosul alegătorilor cu reforma agrară ridicată la valoarea de lege. De-un an agenţii duşmanilor noştri cearcă să să dea că neîncrederea în ţărănimea noastră, spunându i că nu li se va di pământul făgăduit decât cel mult în arândă, şi ci „domnii români* n’au avut alt gând decât siă-i momească diemându i sub arme cu figăduirea pământului. Ridicina acestei propagande primejdioase trebuia smulsă odată pentru totdesuna, și reforma noastră agrară trebuia trecută neîntârziat prin Corpurile legiuitoare. Motive însă de ordin cu totul secur dar au determinat guvernul dlui Averesiu să disolve Parlamentul încă înainte de a fi votat acest proect de lege, amânând bineînțeles astfel executarea lui, fapt pentru care di Airescu singur va fi chemat să şi ia răspunderea ! Competența din Disiliu Zamfirescu — Ce spunea eH&dată despre di Qcgt — Di Goss« despre di Dutou Zamfireiscu — Va remărit ăi pomină $i eă o dovadă d* b'drăsnmld potin ă, c firmafit cU,ni Dri’îu Zaznfireteu d*la 8i nat, în pitw«fa Gonfi&rritedri su Pipa pinte** 8~si. Dl Dmlm Z mfineeu pu numai c& im a știut că Silii nu $mnt catolin ei proi;»tonţi, dir cm o ntdvitata pw..nia, * a confundat m Bm&nu t’UPidjâmr uniţi o* a serica esto.ică Totutz di Dmliu Z mfimzu ette Unt*ufii'ir.ui Liget Pcpwulm, omul care duce bagaju 4 inithet»ai el pwtiăutM da s b yfiia diai penerul tyertatu-D Dui’iu Zamfiresen esa? un vechht prifim al ard d. nil'*. D sa «slt «*•*?« wrt a dus r.m îmi eteg xtd faptă în v*ch;t»l B.gai emirii bii&'avilor de ardeleni, popi de pe $ te p irMiettmU din ptpor. E:'-t îoc4 proaipătă in milita tuturor lupta ds din crediitire Î î pe«:■«« pi sene a drHo di Zmfi iscu l* Acad mia R .rA%. ă în 1908, G.i fi mai dunăti, m ette?șî competență cu care a vernit la 8 mi ăi sora Omcorictut cu Vdtit snul, ciun i di Zi, 'fi*etm aicea depre di G. ga, entmhâ său cmg cniniiteriol: .Mii vinovat ănăl Cotluc este dl Go ii fiind,ă ii-«'» trânta între Românii subjugaţi •Din toata poesie d-tor de. până acum »« desprinde violenţ i g 'coaie a muu» arena ş di tahni, pe care m*-l dijmaeftn bociul l* vremii... G ia, BiLnl?, Nla«ss. Lia Ch'ovct, G nai, sunt rostogolite pe un fond, de o să răcii de linii, c rs dă tab’oului o monotonie ta,sperată. Lse Craiorol este un ţigan sinistru, ezre u avat moare fă fh.smmsut de un om ds t .knt, iar posta dm urmi 0 mms...I este o vinovată provo.me h luptă de clase*. Acaiar dl Goga eră arendașul, iar dl Duiliu Zanfirescui boitul cora l ătjmucște. Ls acemiâ. provoiure boknus ă, di (do ta a râ-'pws mm așa, plecând dda conitâmca eă boitul ute grec: Nu mor străbunii nirodsiă, Băibatul lor în noi şi l poartă Căzi li e ţărâna spulberată e Dar nu li e auşmănia nsowtă Sz veds că duşmănia nu ii era moartă tn literatură, dar în politică da, pantrucă ea nu a împîsdiMi ea pe acelaşi fotoliu ministtrial să stea boierul cu arendaşul cu alungarea afară, bun înţeles, a țărănîtor. Iftă cine dle dl Dolnu Zamfirescu, oratorul de jenieth Simi. Alianţa franco belgiană Anglie ve preteja Belgia timp de cinci M n'atrQl d« exlsyne be g an a dec’»»* in s«d:nța comisiun»! »fto ruo? eirijre cS Angl ® g«r»meai% Bsîgiei traior şi protieţie timp de eieci sn?. Fcanta a închdst ea Bj'gîa un tratat de aîianţii ia rfgsii, pria care «4 aDg j ’a*» ai via oficând, și necoad țiotsat în ajutorul 1 Bilglai în coac ciad vs 8 atacată, B-s?g«a KRi Marea întrunire a Federaţiei ds eedsssris — Vorbe»« pesta 30 oretari — ?anifesîâri a 'rcasă ia di Va da — DOa corespon'nl nostra apecial — D;»,pMi după tmiasS, a avut loc în Capitală, m?r » k!r aîra a Federaţiei dtmocraţiei iosiai naţionil'*. Mi de oefitrni es toptan ta p?e--j(ns «in Dacil», des^h.deres şedinţe!. Sala cate îmelreatt ds lame aşa *& și certe» a fast arhiplini. Dnli Iorg?, M hsls?hs și D? L tegn&t primiţi în «aii.. it.tr en eatcsiatm dj n d*som. E o ad«virali slîblfotre cstonaii. Sa perie dl ia tribnnl 30 âg orstorl, în freut« cn di N Iîrgs, Mth'da.h», .Berce», D.r Lnpn, Baj»'1, fiisotul M»na Ghela si a5t ?, * rit ini perisd, lovitura ee «*a di denMor*t ei lost?« diacMrda-ee c*l leîli Pir,Vmset român nieant dia »ligesi îib?re ds citea digsihs vechilor parid», D.jpl t9imin»r?a dînnissriîor, imensa EiBiiare de 1 .rae, ktj'na imeoasnt co teatin a plecat la iocuinţa d^machii Vaida- Voivod Â'0?, populfţia Capitel*!, a msnifssfaf î dîirrg. Dl Io g» a to b i, expriirftnd sentiueotete da rac^nostieţi a eetățsni lor pentru eerWceie adî:ee d» dl V..id» tiri ia P.:tte, se g '.iănd pe ardateni democraţi ci aa siitari ds e5 F deți* democrați. Di Vid i Voarad, a mi ț&mil, ds^'arâ'sd di orie« re va fi o rt » parttdninl i atro mi d» *r fi tavin* «aa Învingi tor vom ține on toții ace eaess »d lr»t^i d«morrații și a mog'ran'ni An suni vorbit da, A^ârbicescu . Si'îttK Po^. c. o. Efemeridele zilei Un ev^nturist Z'arel' fran eae ao o^npi de furtul unn; oo- JPr d-» peile s vírsit la ’Jis?, de faimosul Ioe Călău", în faluba ”n-i beyat» am-rio-ae. Na •« mai »uziae de mută Treia« u'mio de acest aventurier extraordinar, care și a petrecut o parte din bea'a-i ibao'umii în Rmâna. Câţi-va ani in urm*, tu * cil st d.n -pva’-rii rusă a tepet P ut I ’not şi v-’ i* în Bucuxeş'i a «pus d a student, român din Basarabia. Primit la facultatea de litere şi-* cârtisrat ■impstia pe'or a ri ti cui oşteau, văzând în el un notuz ato_ist o .aiis'. Ia cu-.â'id a încăput să dea drumul impulsului avinfu Ier care îl stăpân: *, trecând laţ- o no»;*e peite munţi, j» Braşov şi cu un cartuş de dinamitai, a ciunt t «tatu* lui A pad d-_ pe Tâmpă. Cer* mai târziu, tr ccând graniţa în Bovina, d v est&dată cu paşaport, s- expediat tpisopului d n Hiudnoroşf, cun acutul cadou din m jocul diaruia a e*pl -dat o bombă Ref ia-iat în ţ»ră, scapă de ‘ rmkriri şi te-e în Sotba. Da a i, prin Egipt în Inda şi apoi în Australi*. Intrarea noastrS în răsboi *1 glaeşte în ţară, ucd-t of ie ci fie ;;r»n:t In arm-ctă Rsip în timpul revo'uţie: r.ae s; prosma i republ.cei modi reuşii în B'sacb », îl ţ «im la Chijinău, ur.de ajossre omand ntul giraHosnsi ţi u.a f l de dictator da care to mu-a oraşul. Surprins ‘ntr’o noapte, « legat şi pornit ’ntr’o pîrtiţă spre Odes*, pentru a fi urs pe drum. Dir, graţie puterei de convingere pe care o cvea, d’termina exforta ca să-i dea drumul. Dels Odes» ojurgi în Anglia .i de a ola în China şi Japonia unde făcea cox.trabandă de opiu. Dur.fcoe a ritit prin Mexic ş! Statel e-Uhite şi-a făc ut apariţia I* Pais şi Niss, unde a fost arest t sub .învinuirea furt'ilui pe care îl contrat*. • De o putere ercuîa^S, frusros, inteligent, vo.bin.l pe: fact șapte-ept l mb‘, aorst faima» aventurier va mai da mult iacă de verb. AKÎSTAKO * COMP.. Mişcări tgrare în Cehoslovacia la Chislovacia s’a i-nefiui o mişcare a ţăranilor contra micilor proprietari, mai ales contea bunurilor buviaşi , sari dix au terminat sămândiurme, fără să fi rezervat imn pentru arman. Ţăranii pretind împăţirea imediată a pământurilor marilor proprietari, în caz contrar își vor ajuta ei singuri. Manifestații ant aust iac© în Sopron Orfom hotărîror Coniiliftuai »pura.» so*:t 1« Sîjtfi'D o pateu R c«?^eS» siîu' tls dm Ujguri« d« V.»t- Oiaă drlegttîi «S8trî«fi, gsej fâcam put» dia poEsrf'*. »"to dst ja dia tren, o mii tim« de vr-o 5000 per«a&ne, cari »« epUa 1» gară sa încăpui sfffntr* hr. Pe lot p*rsor»DÎ drasinloi și 1» hotel osm *i» « fost îrsaît t» do malv ra, est# »b'» dapft t«es&re ăo o di « pomi ît :' Băroaai Vil a lyi s’a cersi *eose în nsuaela guv^raoliii p»atru «etet incident. .. ... marelui e Dela Tmişoara Ziua I. Curtea — Cina sunt inculpaţii Altulpăţi! Eri a început judecarea procesului conspiatorilor dela Timişoara. Curtea marţială a diviziei 19 este compisâ din dnii: colonel Vagil Eonomu, preşedinte, maiorii Stoica şi Ivanovici, căpitanii Georgescii şi Dumba membrii, comisar regii căpitanul Iorgulescu şi Dr Nicolae Lub cu apărători din oficiu Apărătorii români au refuzat în ultimul moment să mai pledeze pentru inculpaţi cari vor fi apăraţi de advocaţi mghiari. Principalii acuzaţi sunt avocatul Dr Albert Marton autorul moral al complotului: profesorul Francisc Misîk conducătorul grupului politic, în locuinţa căruia se descifrau telegramele capturate pe firul fosneez dela eottia -damentul român; Gu*b Josef fost ofiţer care î făcea legătura între T'mopole şi Seghed , la care s’au ^i g-Sst actele principale ale conspiraţiunei. Do. Ştefan, student în drept care înrola pe elevi în conspiraţie ci 40 de elevi de liceu între 17 şi 20 de mi. de acuzare — Interogatoriul inculpor In numele apărării advocatul dr. Tornya ridică incidentul incompetenţei curţii marţiale în judecarea acestui proces pe care curtea îl respinge. Dând cuvântul comsarului regal, pentru cetirea actului de acuzare, după care se procedează în şediţa de după amiazi la ascultarea înculpaţ lor. Avocatul dr. Mádon Albert declară, că n’ar fi avut nici un fel de legătură cu guvernul maghiar şi că decanţa depusă la dosar şi care este foarte gea pentru inculpat, a fost smulsă prin b ia e şi vionvins, că în momentul realizării federaţiei dunărene se va forma zonă neutră, între Ungaria şi România, care şi ar rerage trupele, rşi atunci putea isbucni bolşevismul, pentru prevenirea acestuia a făcut organizaţia. Profesorul Misck dă răspunsuri foarte neclare şi neprecise, faţă de acuzaţiunil categorice ce i se aduc. Şediţa s-a suspendat la ora 6 seara. Dl Al. Lahovari ‘ pentru țară — Dl Vaida către ministrul țârii în haita — „Paris. — las*'ne. ds plso^rra 85 J»Baoare^i, di Vaids Vosvod a txpelint nrmS- îostea ta'egr»mă dlai Lahovar, ministrul Romei to Îs Rar^a, „Stei&ția în Româna, îa nrm» demis’nneî gjvernala», nu împiedică că la o călătoria k Rain», car» ar fi servit Ia cimenî»r*a vechilor jferaiInfii tntee re e donă ponoare am ca, e'maniara care er« printre înâ lamele preocupi ri lu acait scop ati dorolvat o activitate fecundă și a i cesîisarat ta timpul presidsnţid me!e de consilia, mari servicii târli. Cred «ă luiepl nsva o datorie de sincerâ mulţemre arătând, ca aia dintre cei mai dati şi membri ai diplomiţiei coatore, toata m&It m:toie'me?e ee!s mto eildnvoaae si aaU girare» oă voi păair» o exisîenti smintire a a.tivităţîi dv. pentru easa poporului natim*. 11__ Raporturile diplormafica cu sovietul i u vor fi iudie Parit. — Provtpr 1» pofifica dia Ru«:», Millertad ta diacursul ţinui la ş dinţa sau i mare Jini» ariţă voinţa reînnoită a a!i*țiîor * d i a nu iatra in relaţianî dip'om&t ee tu ao» i viităla, —A. Știri politice — Prin fir spacial dala corespondentul nostru din București — CMi{|r«iui p»rt.'du,fii Beție**»»« — D;ml*a dîul G'rqe dim o«rf|j M C’PÎecuzino — Cei cui A de®to ? R r. a w Coaelfiuf Dirf~jerii,»au nz? — Btdhau și Ucd B wga Js «emu-țjmUi o# ~f*m?t«r«a d ui V-nid-i -- Noua L-g» «r«8. torAla — Afde«i«n ce*-« un gt«v«rn n»?.4tr-resnlm- «l -s|-ri — O. Tostonanu retiom^rtda pe nou i pcetoc;i din A aeAl Comitetul cxiut'V a ho zărit si du- ; bul a acceptat co voirea mare'ui congres a pa Udului n tionel in prima ■ Joi după Pașii la Alba-Iunctul O daman G gz a atm'ttenat din partilul nationl şi probabil că ss va înscrii in L-ga dui gmtrol Ave?e,cu Dnii M'Mu şi Vad* m vizitat pe dl Ave* esc*, discutănd asupra situaţii poetice. Dacă se va ajunge la îţelgere, admwsU’aţia Ardealu'm va rămâne neschimbată şi alega ih vor'&vta curs norma-) con rav şi probbil că Consiliul Dirigent va fi dizolvat prin decret lege, ăi Grde va părăsi ministerul. Prefecţii Audiatului vor fi i h a beţi Alegerile se vor face ps baza t n J lupte aprige între guvern şi partidul mat*rtal. In acest caz se va face fatal o «prepere îcire partidul naţional şi Federaţia democraţiei naţional sociale, apropierea pe care o ar unii ardelenii în frunte cu dnii Agârbianu şi Sever Din. Dnii Imbroane, Sârbu, Voicuţescu, întorşi azi dela Paris, au daclara că chestia Basistului a rămas neCercetată şi că dnii Bourgeois şi că Barîhou s'au exprimat nefavorabil asupra felului cum a fost concediat di Vaida.* Matd Ozniazue'no a fost nunit ministmi di jaitîfw, Ati va dtpuns jwâmântul.ff ( Mtificarea actualelor legi ele io* rale, cari era’s deosebite ît fiecare provin ie a RomânUi-mari, s’a hoătU definitiv Mer curi, ji Martie, va apare X n M n tor ni Oficial de.reted ie^e pinten reforma elector old care se va aplica la node alegai ît rouă Romi* a mire. Nona legi are ia basci rep ezenta rea f roporțională, așa după cum este în legea din vechiul R gat, „A fevâ uî* enunță cl dacă nu •a sj j g 1 I* înter g :r* cu L^a neporului, «tonei ard*» «of vor cer« Regelui formare« inc guvern neutru car« aa prezidez"’ aDge ile Sse af rma că și Moara:rj *e vor asora la cur arcă iran»! vantniior. ErMi divni iv hotărî re*r'g«r«* dial N Kor a n m. listet, ftiud toiojuii pria dl Du ru F.nadus, m Foști d^paliți GrTnidi MirsrenTJ, M*d* sisra şi Ma »,'8*0:!, «a pir :m i* Sibila, r«nțfa organ x»j.a* pâri dubi ţir^acaj din Ard’»1. * Ofală cu desfiinţarea Consiliului ■Dirigent, guvernai v% face mm n*m‘ri de prefecţi îs TcanMvania pe cari îi pare om mda gruparea Oli. Goga şi Tdslănanu.