Patria, aprilie 1920 (Anul 2, nr. 71-92)

1920-04-01 / nr. 71

Psügl B I­I Un institut da studii chineza în Paris Lim. —• Consiliul Valvaraifiti din Paris intruninin­sa in e pt m na treibt* a bon rit îni ktare* enni institut da fash­e stu­­di chineza pa la gt Unis,ers tatea din Paris, i'O­ dat din mtati»a rapi bliiei chine e, on sprijinul itrănse* și ajutorai fittwtaiar al ara­­belsr trate. I | ! Inaugurarea Conservatorului — Cuvântările dîor G. Dim», T. Dr«d?08«nu «1 primenii Pop - Producfiunil« artistic® oi«» «iovilor — Reci« progr«»« munci in 6 luni Dumineaă a avut U­z inaugorraf«« Con­­servatorului ds muzică fi artă dramatici, Ia iooelil testului consirvator iraguress, and* Iti orireizi cursurile dala ta «pului anului şaolar. Stea a test ne Începătoare pentru nu­­meron! pnb­ io oara a­re d­l m­­vadă şcoala româaeasol de artă dnmstio*. Soni de feţi dl Rector a* U­niversitiţii, Sextil Pajparin ca stai, d. GraeruS Petala ou dna, dl Sei de R­­ort T. bariu Brediceaaa, care este prala­­torul acestei imitaţii. Primarei Oraşului, dl Pop, dnii profesorii ai Conservatorului şi alţi doi profesori din localitate. Asiatin­a urmăreşte ca o vie admiraţie pe maştera Duna, care la milocul elevilor a outat vârsta şi clooacala din unchiaorile ma­ghiare şi împrăştie numai tinereţe suflete şapă ţi finiţ­e. Programul artistic al inaugurării a fost premers de sfinţirea apei celebrata de Rav. domn protopop dr . Diian şi M. O. domn asesor cens­ătorist Nator. După sfinţirea intertotului de eth­ de scria cuvinurilor dl director al Conservatorului, Oh D ma, care printr’o vorbire splendida pe care o d­ă mai la vale, schiţează calea noului soare al artei fi­­ântecului rom&neta. Acestei vorbri li răspunde dl ș*f al r*sor­­tului ostolirei sociale, Tib. Bredumnu, ratata vorbire m*i langi, plină de drsgoete pentra arta si musica rom&neaaeâ. Sirul diaaorsu­­rilor se insheie cu cuvântarea dini primar Pop, oare ea de obiceiu se degsjeasă fatriun mod c&t se pote* de pDout de sarcina sa. Arată in f ral discursului, că factorii sari au contribuit la desihderea Conservatorului de muzică și artă dramatică nu sunt numai pri­măria, ci şi consiliul comunal­­precum şi Con­siliul Dir gatte, profesorii şi elevii şi tot Ase­menea obiect al artei şi cântecului naţional F.ca apoteoza muzicii, sare a produa n pro­ duce în lame minuni şi care a învăpăiat şi focul sarra n inima dorobanţului român Dupt voibri urmează programa artis­tică, durăcum a fost fixată dinnme eu o sin­­g­ură abaters regretabilă şi anume, buşirea punctatei dini Z.no Vancea, un tănftr ears dă promisiuni, pe care Insă speri­m să-l asa­m c&t de om­&ad. Corni conzervatorului a executat ea o finfţâ caracter atică *i cn o prsdivin» insu­flat* de veuicio tinărul de măiestru Qh Dims, Imnul rrgal, atât de original și armon­cs ar'i jat de m»i*atrnl Scarlet­sin, Heruvimi, Cuvine-să cu ndtvlrai Sfânt, * domnul 5 v rmot din Liturgia a 2 a a măietemtai Gh. Dima In contrast cu pârtiile din L­­argis, ceri au produs o impresie cinem'eă, sombrie Dnul de călători« de Gh* Dims, ni-a învio­rat e »f e'.eîe. Ia piesa din ormi sta remarcat mai vid­­, că conservatorul dispune de pa­teri pret osse voosle blrbritefa Dl E­ugen Cut­ar­u a eiewtit on pri­cepere și gust „Pi"*eiudinm și Allegro* ds Pogaani K­eiteer. Si vada la ds* influința profararului Cteîopa, care numai la 6 luni de sile a moderat atât «le me$t*srg!t pe finest t&năr și sperăm, fi restul elevi©'. D­oara Smaranda CoAttintînescu s declamat Fotm» s» F ogm nt d* Cobai, cu o attpâ­­c’­re ds sine, ca on paeent s'mpatic fi cu preatanță. Dl V. irddemu, declamând Santimla de Alecaradri, cea tm t să ne gândim I« ta irmmre* de de dama ie pe care o primesc «stv i Con^erva'orolai. Tâaârul dtbatant sre voce «onoră, d­ar lata In dioțiune, dar este îndrum» t greşit de profesor o&ud atr g’« poe­zia, drem&bsăod o până la exagerare. Cine a atzit pe Liveton, apaiad ace nti po’za, fie că ea se declamă liniştit totodat, n tarai, căt si poala de n&tarai. O observaţie ds care dera trebue să ţină «e»mt D­oara Dimatica Dima, » extaziat pcre­­­d oft piese de Esth Dl F­anetis Balogh, a fost o »devlistă suprindere pentru and t­r, ea e ft rămas uimit de ire'. 'diOaia d sate vase care a Îmbrăţişat tonurrie «u o s mortate farm »cit iar« Voce» d s«le ro s paractiriaati de nu t­mbra cobii, încântător, regutrul de o ftptitudine lena jr. nunțată. Am avut pr'lrj il de a savtjra o Inter­pretare ireprocebili, atăt ca diotiace, c&t și ca tehnica a r&atului, sria celebră din mFw?ul mrpia* de kl­sart .0 Iz ia fă O ti­ns*, piatra ce Ine­rears • tuturor basist lor. Viitorul bas Franslso B l­gh este o creiatie a scoriei preozs și sănătoase a diai profkor I. nai Ouişan, care poate fi mândru de auoteml dl ui Balogh, erra in parte ts’e ţi al dgăle. Aîompanîamentul a fost ţinut de dl profesor L Tâmpe*. L i siâi’şîtaS t rogramdlai dat O m'eă agapă in elis ca oaspeţilor, care au onorat cu prezenţa ier, inaugurarea Conservatorului. Discursul d­lui G Dima DomnWe Sf, ie resort, Domnul General, Onorat tsorp profesoral, iubiţi efect şi Onorat publici Poporul român, după multe şi grele suferin­ţe, In lupte puntimns pentru dreptu­rile sa­e, a isato In picioare de opresorii săi seculari, cu voia lui Ozen şi prin vite­ja re^secDrntă ft ostîrei române, a »Jans să va'iă uf ptut visul s’c de veacuri nutrit. Unirea tuturor Bornă ador în ir'un ptai­rmd mănun hl R.mânia-mar*. Urda sut­­­chiuri­le? Unde sunt sufe­rinţele trecutului? Toate s’an «tine, prefâc&n­­du-se In bucurie, voie de vieaţă şi energie. Pe toate terecete se simte o mişcare febrilă, iar şcoala românească, de veacuri prigonită, şi-a rupt lanţurile şi a înălţat ramura trico­loră, ca simbol al libssei gândiri şi *3 edu­­«aţiunei aerăţărits. Iată ne deci, o* prin firme«, la largai nostra la cuibul cel mai înverşunat şovi­nism msgh.sr, In Cluj an răsărit pe cerul artei româneşti — ea. şi f* poveşti — trei mândre stele: teatrul naţional, opera naţională şi Conservatorul de mu­zică şi artă dramaticâ. înfiinţarea acestor Instituţiuni de înaltă culturi o mulţtmim Consiliului D­rigsut. I făptuirea lor — o grea problemă — a putut fi dezlegată Insă numai prin o muncă seri­oasă și istovitoare, iavantă din o nem­ă* ginită dragoste pentru car.st, din partea șefului dels despărț m&atul artelor. 81 nu ne mirăm deci, daci școala noastră numai msi ti sin si a putut Începe | activitatea «a Abia In lOO'.tomvrie s'a flout, | din partea O. D, numirea profesorilor. Grea- I tiţile comunii avanei, lipsa da loca­nţe, | lucrările de restaurara şi adaptare a loualului I şcoalei şi Înscrierea tntirziată s elevilor an | adns os siae că cuncrile numai în vins Ini ! Decemvrie s’au putut incepei Conservatorul nostru este adăpostit în­­ localul fostului Conservator magh­ar, care­­ porta numele. Koks sván Zantkoniem tórium* E — pe româ nește — Consemtarul ds misioă ! al oraşului. Clij. Acesta Înființat in anul 1819, a fost cel dintâi Conservator din Vogskia. Dacă evenimentele politice nu s’ar fi «chimbat precum s’a schimbat, Conserva­ torul ma ghiar şi ar fi serbat în anul expirat, 1919, iubilelul de o sută de ani. Schimb&ndu-se vilietincea şi profesorii nevoind să depună triSmtetul de fidelitate, primăria rom&nă a olanului a preluat Con­servatorul şi­­ a oferit ' »talului român, oara l-a luat In stăp&nire. Sintem­ mulţămitori Onoratei Primării orăşeneşti şi o regi­ m, es, cât mai curând să ducă la ladaplinire lsudabia sa intenţîune, de a edifica In Cluj o cnsă naţională, care să adăpostească toate instituţiunile noastre enh­riste. Conservatorul nostru, cere este cea dintâi şcoală românească de muzică tn părţile ardelene, va umplea en mare gol din viesţa culturală a poporului no­­­w. Câte talente nu a’au psrdet până acuma la noi, din curat că n’au avut posziune să se disvoalte. De aici Înainte nu va mai fi eşa! Aceesta nu dovedeşte faptul, că In anul Iutii, între Împrejurări foarte nefavorabile, un rmrar destul de considerabil de tineri de ambele sexe, dornici de a se dedica artelor, aţ­ alergat să se fascire la şcoala noastră, şi anume 100 la muzică şi 19 la doclamaţiere, cu tutui de ei 119. Cine a răsfoit la anterele difefte’.er şcoli de serii acesta, s’a pstut convinge că, la tnceputul activităţii, numărul elevilor a lor foit en mu­t mai mic ea la noi. Împrejurarea a-ea*ta mă Îndreptăţeşte si prezic seoa’ei noastre na viitor frumos. Pentru ca si patern ajarg* Insă ţinta cât mai curând, este neapărat de lipsă om să strâşim munca in condiţuni cât mai favorabile, iar fomi­le superioare competente al­iante ca Conser­vatorul din Cluj să devie un adevărat forar al artei muzicale, care să atragă şcolari din toata ţinerile româneşti, precum atrage isvorul lemnii fixarea soarelui Ti de prisos să insist aici asupra fasemnatlţii şi necesităţii şcoalei coretre. Nu mă fadorss că toţi intelectualii Impir­­tăşsss părerea c£, cultura neamului notimn pretinde la mod imperes, o desro­tare c ăt mai Înaltă pe toate termele, pr n n­ mire, şi pe terenul xnusicei şi al artei dramatice. Chemarea Consirvatoarelor este: să pregătească compoziori, cânt veţi da con­certs şi de operă, ati­şti dramstici vrm­oş’, dirig-nri, prabsor de mndoă şi instrument«­­kifti de or.­histra. A opra fasemoitiţii acestor dia urme, afin­­s bine să tpon câteva cuv nta. Oralele din Transilvan­a, Banat şi p­ările urgarene se vor româniza tot mai mult Sa vor kfinţa 'eal­a şi reonimii de muscă Avem deci lipsă mare de h­atra meu tri işti Până acuma am fost avizaţi numii la străini. Trim­a expe­­r­enţă ce am făcut, să ne fie da inv . Da aceia trebuie să ne creştem, fie bh *r cu jertfa, inetrumen­taiişti români Am accentuat faetiviiâtitea unui forai potrivit pentru banul mers al faviţământului. Dar lopatul, fie el cât de pompos, este numai trupul. Sufletul şcoa­ei sunt profesorii şi elevii. Colegîalitatea Intre profesori, Cultura int mi Intre profesori şi elevi şi devotamentul lor p ntra dumoezo sics arts fo­mesză chiagul care cimentsasă anfietul ş codai. Membri corpului profesoral, cei din regat şi cei dela noi, on multă abnegations au părăsit situsţiunea ce şi-au cred la vechea lor poziţiont», ai en însufleţire şi dragosta au armat glasului ce i-a chemat. On dragostea cu oara sa venit işi implineea dator­iţa îndrumând pe elevi la mino& şi progres. Sămânţa s’a avansat. Să dorm toţi din inimă, ca ea, ferită de vifore, să nnco­ţeassă, e& kflorească şi să adapă roade îmbelşugate. Aşa că ne-sfate Dzsn! „PATRIA* C­rilueanu Meditatiuni religioase la Căminul Studenţesc A 4 a 1st rănire ■ »val­îoe In sal» cea mwe a Comtnului Studenţesa 1% 21 Martie 1920 Iu kg,iu i en evanghelia z ei dl P­of. DrI Lupaş z vorbit despre petei** ce» fidtoare ds minuni s eredi, tai ară 4 d, i& cettitudinia religiosz& vine dsia Insss auto­ritat*a divină, pe când eerlit idiu»a ști n fifieâ noma! dela autoritatea osmanilor. D ;f seests două certitodini *i?nt reex • test* fn suflial omniai. Ecistert* n ae a nn fansmnefcă cx­­ d»r»a celarisica, din contră se compieiletz» nn* pe alfa. Și numai svânda-ia pa a mai d­at se poate di­­volta la mod smoala viaţa stfMfastâ. a­­tlt eea Individa«!#, cât ţi cea colec­iva. Fără »redinţă vieaţa ai Ostului devine imponbfu­l Pantru »o*ti timpurile eits adevăr«t cuvân­­tul ici Pletere : ,Priviţi pe fair«agă Inun­darea pământului şi veţi afla press fără de ziduri, popoare firi­şti; ț* şi «*ta dar na veţi tffa ni i un nsem de oameni ftrâ tra­­d nţă la Dcmnssm," îa h .ia en dorinţarde • vede* suflatul tir­ eriiRfi universitar» Împodobit cn toftie •­­esat* favoare ale virtuţii şi fericirii. D­a Sanda dr Mtteiu, • ţine!­o con firfats, rostita on o dioţiune deosebit da clară şi convirgitoere, • pas la evidenţă f­umneta eterni ■ envîntsfor din evarghtlia M ntoito­­rolni, facifti&tiid senpra Imprejarârlor, ssri en contriboil oft sdevârni era dinţii creştine, re­îevit prin aeeastă evanghelie să devină un baa roman pentru ocenirra fatresgâ. Arată, cât de greşită este concepţia celor ce caută si ftsoa-â la iveală numai virtuţile pasive dia pursonaUlatea Ini lina, cum sunt răbdarea, blindeţa, umilinţa şi tree en vede:­ea damns î­ncedîle forte active, prin cari a reuşit fini I Ivi Damnesen eă ftgndne, să prefaal și să fano'ftscă înfiatul omenirii. Nn fa chilia de mfinăstire, ea la vârtejul durerii este locul amiata, pe ssri I«ua îi ch­amă să și ia era­­mo șî et I urase*#. f Iasistă asupra datoriei ffecăraia da a răspândi ftvftpghelfa mai aks acums, când atltea por­iri de patimi oarbă și dealsăbâlaro­s »orală cândras­ta toate răspântiile vieţii. I Biudenţimea mnivsmlari, Inteecţii de mâce, ' m datoria să te pregh­eaana depa «cam pe?tra proprgsnds ral glosei at&t da nece­sară pentra faâltara» vieţii noastre a­ fl&tcs’L î Ia privinţa ftieseH urmând exemplul pe­­ caee-l dau organizaţiile religiose« als sta­den­­i b­asii universiiftre din țările mai fasintzte la I­onitiuri, va patra să gisesacă draprai cel­e adevărat spre împlinirea datoriei­ ­ Cl'fi». I Inaugurarea societăţii­­ studenţilor In Agricultură Studenţii români din toate teritoriile ro- I arâreşli veniţi la Academia ds Agriculură­­ din Ciol, au luat frumoaia iniţialivâ de-a ai donatitui în so­listate. Ca no deosebit fast e’a sexbat insugurarea aosatei societăţi In sica de S8 Hârtie. Un eericiu divin celebrat de profeso­­rul loan Oţoin întreţesut on o rogi ciune so­lemn* petaioua!9, a fost drept Inosput dt mi al s­rbiee; după "nare, prsiedtnsele so­cietăţii, iuideatal 8«fia Iran, salută la numala eo­­erctiţii pe nomsro|U oaspeţi care veniseră l fi, tn cnrinle puține, arată motivele pnier * d­ae care a determinat pe «tudenți de-a al- Oâtni e«S8tâ *po­n­i t*. Domnul O Martinovici, dirad­orul ta vifământoioi asri ol spune cum aceaata Ber­bere poale fi • «notită chiar, ca aărbitoarea faepgmnăral A a’emiri. Prin venirea studenților drna Hristrin, aa dă on impuls frames pentru manai ro nici M as va face aiei, iar venirea s nd«n t iar dfa toate ținulurile Rimftuiei­ me­i porie fi oonaidarati ca o fală pentru imiorient* enitorală ce șî-a creat această snoalt. T st« agr st» s'an fâcut prin jertfe, lapri­onl i&»d a lop ător lor pentra aptrarea rar zei rrmâ naști, fa fruntea stmra a f it R gve Urii Se trimite o teligrami, fn *a-ti s«na vorteaao apoi «ra multă d­'d’râ ztidenții O. Minim** din partra atilentifar dm Ra­gst, api a® d­ a nn iara! de a fapta pentru tata ti rea snfiriesstlSs a *omâoHor uniți. Student ?l 1 B ă s*m din partea «ta­­deoţilor din B*s*rabi» spune că nu ne ai p*?n •inceritate cnirta st fl tekr se geale face e&t mai grabnic 8tnd«nfal AU» Mim în numele stu­denţilor dfa Ard*ai erată importanţa enltm­­rală şi nsti .*iuan­ a sonietstai la ridicarea eco­nomică a Româmi«! mari, Stud ratul Gh. B' jor&znu, vorbeşte tn numrle studenţilor'd n Bscovina şi arată tum aîetas suflet rora&pete eare domneşte te toate noghiarils țirti va sacale !» iveală intrefgă pater* da muncă raa&niîor, S a-nict* se îasbefa când es salami tri­meters« următoarei telegrame citea M. 8. Ragele. „Tiassrii din toata unghiurile pim&riu* .lei rom&sesc, drsrobît prin vitejia Majo­R s li țel Voastre — veniţi să zfaifess ia „Ae&demia- Agronomi­e din 01® j —• faan­­.garindu ii «stesi vodetetea literară — m „netirmuril devotaminl își fadceasjtă g&u- Bdorne sp’s AmI», s*re prin tnteleapta „obladnire a Îndrumat cgrionitora română .»pra era de pro;*isire. 8#. trăiţi Msj state, .Triiască Argusta Diaratie”, a V. Armată daneză in Juttlanda Copenhaga. — Coxlot din«» ratarnațio­­nală și a dat «onsimţemântul, pesten ca Da­­nemarea să o rape m literastt son» cri­ni dfa J&HiseitS 1 Aprilie 1910 Scrisori din Paris Uf» post «ducător: A Lamarine - Debhil Larbennal, moartea vicaractorului Lidion Peiscaré, Miezul par«simitor Prin deciziunea ministerului ' fastrac­­ţionii publice, colegiile şi liceele franceza, ca prii«-joi centenrului dsk apariţie Mitituţii­­lr Ini Lamartine, an comacrat zioa de Simbăla 13 Marti« în »minl raa asestui ponte Dl A NI mnorot min stra al fmtracţiei pu­blice a avut ideea fericită, ca pr n o desizie demnă de tot ti­landa să evoce prin pame­­gincele tr f«*or kr în faţa ganerafii tinere persanei ute* sfelnie, care nta foit nu nai un geniu poetic, ai mai jrraos de toate cu ednoater şi iubitor al maise’or. Gaci nimeni n’a cântat cu mai multă putere, mar­ile idei demorr&ttae, iubirea, fraternitatea popoarelor, nmaniamul la cel mai larg înţeles al casan­tului, ca Lamartine. Profesorii francezi părăsind pe-o oră enedita, recitând versuri d­e Lamartine, fă­când apologia marelui poet, au mişcat deri­­gar fibrei® sensible ale tinerilor, umplându-le miauie de sentimentele mari şi idxiie noble ce au desprind dia opera lui Lamartine. Căci niciodată Franţa şi en racelslalte popoare ale lumii, n’a avut mii mare lipăi de acumularea tuteror forţelor morale, de avânt, de iderism, ca în sina di azi, după patichismui ce 1» auf­irit lumea faîreegA. Opera ini Limati na e un izvor nes« »t de ideal­em, de principii Înalta mora­le, de Iubire E singurul poet care dela cele d­ot­ei versuri stabileşte a «a t&'nisâ Iigăniră on petitoral, care face să fie poea » gustată şi înţeleasă. S au rostit sute de diauursuri. Fracare profesor a grait ceva deateblf de relevat din opera Ini Lama«tine. Unul arat» iarcraa cea mare a poetului faţă de temui rutei, de patrie, de naam. A iul inristi ta:pra iubirii poetului faţă de natură, vieaţa dela ţară, mnn-rarfâută ds câmp o*reia poetul li ieattâ imn fa .Mun­citorii'’: ,0 ttiwnîd sfântă I gî a lumii,mii­­terul tău se va împlini". Ce adâaa înţe­les capita aceste puv.n a protetici, b b­­iice azi, e&nd regenerarea şi născarea lumii din împaaalta c­are a o­zut nu se pore Uoo­­decât pr­e munaa bravă. D­e câte pilde nu presintă opera lui Lamartina ? Azi când vieaţa corială cere sa­crificarea intereselor individuale pentru inte­resele societăţii, la favorul colectevitiţii, al patrei şi neamului .Jacobya“ al lui La­­mb­h­ae­u si calcă la picioare plăceri legi­time şi pasiuni« frumoase ale inimii zals peştera un scop mai inait va stârni îndemnări nobie în suflatul tiaerilor elevi. Dar veiaarileIui Lime rt na ne deivălesa cre­dinţa pinterniita a poetelui î­n nemurire, fa pro­­videnţâi un optimism nn­ venal se desprinde dia fiecare p»g.n.,, inuoea de laudă a sterii, nn .spute­ralism platonia" iată ce conține opera lui. Nici un poet n’a prizut mai melt in puteraa binelui, și nimeni nta n d jinte In trumfel principalor nzEUue ca Lumaiine. Daci și sab raportai acela« opera lui e un mijloc ban de eduaaţie, de mttrire morală. Liautiine a cântat mult s­uferatei * muşte* lor. L» 1848 a fost siiLtul mişuni care a tindea să înlonra* Înaltele prijipii faire oamini. Vorb.rite lai anat exemple ds iubire, de neam, de* ţ»ră. Z.ua da 13 Martie a fost un mijii,« de a cootr­­ai la refacerea morala a Franţei. Aja înţeteg fraţii niştri dra Apus si facă edu­caţia in rttulte, si derviate îa sul­etul tine­rilor coital croilo­. vcnartţia faţă de trexut, ocniactul poiteuue ott al. et trsout, oaredupă­­cum spune Gustave dt B .m .ifatşte nu nu pun morţii iu.“, şi numai a estocut actpone «a gara evoluţia stnatoesi a unui popor, .•»oraţia creatoar«" cum ar mmio B rgsm. Fran.a ne Invaţi cum aă ne »intemn şi noi mjrn morţi. Numai de-un Înţelege ş; noi, ca coltul otm­­­lor mari e un in jios tui efect v pentru evoluţia m­ateia, decât mii de Itgs, scotea 1* momeai am­ m­asena pula­­iamexterna. S. e vremea, st trebui si inte­­tagem 1 In 9 Mite e a murit viceraptorul aca­demiei din tearia Ltd­iui Feimme, fratele foteulcii preşed.me al republicii, usâad la mm* lm r gre.e adânci la lâuut it denţimii, şi il t­orp lm profraoral, T oaănd prin ţoale trepttee miniţâan­ataiu', Lucien Pain car­e după o monta ştiinţifica inpeiurgteâ, depăra a ama­re la servicii in organiz.rea fav&ţă* măotulai Luând pir ie din administraţia Inv&ţă­­măntului superior, ia 1 O­c tom vne 1917 p­r­i­­meşte cea mai grea streină de viceregi.r al araremiei din Paris. Ca profesor da fisică, la fatalistea de ştiinţă era iubit de studenţi şi era cunoscut ca un profe­sor diallas prin claritatea expu­nerii, prin nşubrinţa cu care făcea să Înţe­leagă elevii cele mai grele probleme şi prin felul cum ştia să deştepte la studenţi gustul faţă de această ştiinţă. A LsM două opere importante publicate in »B bl­oîeca filosoîiei ştiinţifice*: Fisisa mo­derni, şi Electricitatea şi o introducere la opera „Ştiinţ* franazi*, menita să facă cunoscută in America opera savanţilor francezi. De ratat Învăţământului, a conîr.buit molt la organizarea şcoateior. Profesoru ,­ stimau, şi prin spiritul său d&r, tere* deli­cata a câştig&t iubirea at&t a atudecţ lor cât şi a profesorilor. Lucien Fein­raid a condus uaiveisteatea la cele mai grefa timpuri. A făcut parte din comisiile men,se să stabiîească kgfctufi cn sîsoLI» ţânlor «Late şt pria această cade să răspândessta cate­dra franceză. El a fost acela care a condus vara tre­­cută misiunea profesorilor universitari fran­cezi la România, ca suopul de a contribui la organisarea nouă a învăţământului la noi. A fost un mare prieten al poporului nostru. Na vom cuta niciodetă cuvravata frumoasa ce le a reted la adresa neamului nostru la sal» fe#t|V4 a Acaderaiei A teat şi î» Ardeal­­şi sta bnscraf şi el de reînvierea şi de ali* pirea Alsaciei noastre la ţara mamă. Ceremonia nmormlntarii sta țtant la Sorbonne la 12 Martie. Au vorbit: dl A. Hinnorat, min­etan al inatmeţiei peblc­e dl Brunot, decanul facultăţii de Utere, dl latora şi Paiuletd, relevând personalitatea defaneta* lai Persoane ies-muşte an luat pate* la această ctrenoție. Studenţii rinofini de la P­ass au depus o coroană cu trei culori pe acoru­l filoromfi­ului decedat, iar comitetul Asociaţi­i a exprimat deleacte familiei, stu­de­nţii români au luat parte un mare număr, exprimân­du-şi la felul acesta derer­ea ce o simtă neamul nouimn prin moartea apei spri­jinitor al cauzei noastre.* Publicul parizian a vo­tat pentru Întâia or& după cinci ani de risboin, defilând „miez ii port a m ior“ o frumoasă trad­ţie po­pular* fr­a not zi, care a «reiat obirfeorile, por­­tte vechiu al poporului frânez Tronuri re­­getei montate pe automoble, cu regina de M­iz, Turin şi revină, r­a nco”, îmbrăcata fie fa coteam national a proVine ei respective, fie fa m&tasă * b‘. Ave­a imprenia ci as şti la nişte scene îlaric«. Cavaleri medievali, trâmbiţaşi­, mu»­h .tari, trranii legeşti de pe timpul .regelui soare*, ai zice o scurtă de­filare a treiutului franitz. lată şi .vechiul Paris* cn ttranl superb al lui „Notae Dan­e*. Sigur nu lipsesc nisi­standle b«zlii: .or­sa de transporturi e repmientata prin o namilă de om, de ostean, pe care se tâşneşte a’o tragă un câine. Rigfaa rigfaelor, sprijiniţi pe sceptrul, face jurati de domn de onoare şi de fiori e încântătoare şi trapnode graţios prin gaatori delicate ovaţiunilor muţimii. Orginiz­­orii serborii şi reginele deseid­e la Emisen, la palatul prea­denţial, unde dl p D sihinel te primeşte en multa bucurie, zicând că an adna cu ele şi E.is­a ,rivale formeonloi şi tinereţi*. Z­aa de 12 Mat­e a fost o z' veselă la Párra. N. Tol­a. Răpitori de oameni . — Sălbăticii ungureşti — .Pacai Magyar Ujtag* aiuanţă din Vite*. Poliţia din Vişna a deţinut un crai ea­nn* i gnvarnatai Jugoslav pa mz oral Kloba­­esarics, care den «ra cetaţiau aussrioe, laua atrvicin teroarei alb*. El «ra eoaduisioini ofiâalm de parapotrte la Gras. A fancţionat «1 fa Visas, ds? mit ai*« pe liui» ferata Grai- Febrrag. Auria dttta t j.e refagiteul m*»hi«r, cU'josautQl agila or bufaevut băcăţrao, S ren­­gtr, pe esre ita executat fa fata smniatitUir auatriacL Prohibi, că guvernul j .‘goala i'ft cerat pentru crime cu asumenee caracter Poi.b 1, că K­oaoraarira a prosedat trate«! și an ref: gri­ți maghiari dt^Jjgoalevia. Stan grai» aaupe* mi atee, cari dârele«^ că vo e rai e&titorească la Evada, ia Prangias, m­ie tocma a extmpâ râtul O »rol. Informaţiuni Md afini ounaidniQi gintrai tte Aaosia­­ţi»! ta»atătoriior rom&ui din Ardeal Brate pâ­t-*e ung»rene aaut favte ti a ins paris ta eednt» !« ie va ţuica Ia 6 Ap.ilie ai. n. a o oi a 9 a m. la localul 1"0*iei pr.m.%ra de­­dat tam Ci»­, st­rada Avram lantsa. Ob ete: Clstemm urg.nts prnm­ sioteă, îcviţit r me şi diatrape Suu­pra parcoipirii la ooa^res­ te cin Baourea,ti «.ere *e va ț te la 14, 15 şi 10 April.« st. n Peatra »»oviada tfiViţ&torilor: Traian Şutau, preş adiate, Const. IeimiiA, «sraerar gr* ueraL• M:ttihii fondatoti fi toţi sprijinitorii eultutti romaneJt sunt invtUfi L cta dintâi Amnare gmereid a .Aioctajte cu&urate dvrt Bănui", care si va t.ma în Tmtfoara, în sala po­minei, JjI i t sl/15 Aprite 192­1 la o roi» fi dra Micrrri 81 Mtriie orale 6 d. a îi «ala IV deia Uarve?ail*««, a e Sas Conferinta po­­pcitrâ a nui Si ii ratam Gracgâ d«*pre (hutum NaftortM. 8i aduce la cunoştinţă Hor midi i ve­terinar» şi farmacişti din Cnj ci tn 31 Manie p. m ia ora 4 fi */i m ta i--nm 0°’ dinta .com ata» h'.gitniM* in sala faină a p*mat m­at în Urs.*" • Tf«g GUtflntfl nouă Kristály vipaeşte şi curăţă. Pttbi'îQâ şi pravalea la Sta. Mun­­kárai Nr. 32. Filialele: Piaţa Mihai Viteazul Nr. 6. (Se­raenyi té,­ Str. R»gina Maria Nr. S (Deák Ferenc), Str. Nicotee Iorga Nr. 2 (Jókai), Galea F«i«faaand lb (Wem­lányi U&m). Nr. SI* 9-10. Iffviz! Oosanma.. Faccționiaiicr Poli’iei Afh Ol­ J tUb«tt*a acmcatra te In crame» urautoaira: fa I Aptiba Na 1101-1600 . 2 . . 2109-2600 . 3 . * 1601—2100 .4 . . 1­600 . 5 . . 501-1100 . 6 . 2601-3100 . 7 . 8101-8600 .8 . „ 3601—4100 . 9 . . 4101-ds admimiraiUh

Next