Patria, aprilie 1920 (Anul 2, nr. 71-92)
1920-04-01 / nr. 71
Psügl B II Un institut da studii chineza în Paris Lim. —• Consiliul Valvaraifiti din Paris intrunininsa in e pt m na treibt* a bon rit îni ktare* enni institut da fashe studi chineza pa la gt Unis,ers tatea din Paris, i'O dat din mtati»a rapi bliiei chine e, on sprijinul itrănse* și ajutorai fittwtaiar al arabelsr trate. I | ! Inaugurarea Conservatorului — Cuvântările dîor G. Dim», T. Dr«d?08«nu «1 primenii Pop - Producfiunil« artistic® oi«» «iovilor — Reci« progr«»« munci in 6 luni Dumineaă a avut Uz inaugorraf«« Conservatorului ds muzică fi artă dramatici, Ia iooelil testului consirvator iraguress, and* Iti orireizi cursurile dala ta «pului anului şaolar. Stea a test ne Începătoare pentru numeron! pnb io oara are dl mvadă şcoala româaeasol de artă dnmstio*. Soni de feţi dl Rector a* Universitiţii, Sextil Pajparin ca stai, d. GraeruS Petala ou dna, dl Sei de Rort T. bariu Brediceaaa, care este pralatorul acestei imitaţii. Primarei Oraşului, dl Pop, dnii profesorii ai Conservatorului şi alţi doi profesori din localitate. Asiatina urmăreşte ca o vie admiraţie pe maştera Duna, care la milocul elevilor a outat vârsta şi clooacala din unchiaorile maghiare şi împrăştie numai tinereţe suflete şapă ţi finiţe. Programul artistic al inaugurării a fost premers de sfinţirea apei celebrata de Rav. domn protopop dr . Diian şi M. O. domn asesor censătorist Nator. După sfinţirea intertotului de eth de scria cuvinurilor dl director al Conservatorului, Oh D ma, care printr’o vorbire splendida pe care o dă mai la vale, schiţează calea noului soare al artei fiântecului rom&neta. Acestei vorbri li răspunde dl ș*f al r*sortului ostolirei sociale, Tib. Bredumnu, ratata vorbire m*i langi, plină de drsgoete pentra arta si musica rom&neaaeâ. Sirul diaaorsurilor se insheie cu cuvântarea dini primar Pop, oare ea de obiceiu se degsjeasă fatriun mod c&t se pote* de pDout de sarcina sa. Arată in f ral discursului, că factorii sari au contribuit la desihderea Conservatorului de muzică și artă dramatică nu sunt numai primăria, ci şi consiliul comunalprecum şi Consiliul Dir gatte, profesorii şi elevii şi tot Asemenea obiect al artei şi cântecului naţional F.ca apoteoza muzicii, sare a produa n pro duce în lame minuni şi care a învăpăiat şi focul sarra n inima dorobanţului român Dupt voibri urmează programa artistică, durăcum a fost fixată dinnme eu o singură abaters regretabilă şi anume, buşirea punctatei dini Z.no Vancea, un tănftr ears dă promisiuni, pe care Insă sperim să-l asam c&t de om&ad. Corni conzervatorului a executat ea o finfţâ caracter atică *i cn o prsdivin» insuflat* de veuicio tinărul de măiestru Qh Dims, Imnul rrgal, atât de original și armoncs ar'i jat de m»i*atrnl Scarletsin, Heruvimi, Cuvine-să cu ndtvlrai Sfânt, * domnul 5 v rmot din Liturgia a 2 a a măietemtai Gh. Dima In contrast cu pârtiile din Largis, ceri au produs o impresie cinem'eă, sombrie Dnul de călători« de Gh* Dims, ni-a înviorat e »f e'.eîe. Ia piesa din ormi sta remarcat mai vid, că conservatorul dispune de pateri pret osse voosle blrbritefa Dl Eugen Cutaru a eiewtit on pricepere și gust „Pi"*eiudinm și Allegro* ds Pogaani Keiteer. Si vada la ds* influința profararului Cteîopa, care numai la 6 luni de sile a moderat atât «le me$t*srg!t pe finest t&năr și sperăm, fi restul elevi©'. Doara Smaranda CoAttintînescu s declamat Fotm» s» F ogm nt d* Cobai, cu o attpâc’re ds sine, ca on paeent s'mpatic fi cu preatanță. Dl V. irddemu, declamând Santimla de Alecaradri, cea tm t să ne gândim I« ta irmmre* de de dama ie pe care o primesc «stv i Con^erva'orolai. Tâaârul dtbatant sre voce «onoră, dar lata In dioțiune, dar este îndrum» t greşit de profesor o&ud atr g’« poezia, drem&bsăod o până la exagerare. Cine a atzit pe Liveton, apaiad ace nti po’za, fie că ea se declamă liniştit totodat, n tarai, căt si poala de n&tarai. O observaţie ds care dera trebue să ţină «e»mt Doara Dimatica Dima, » extaziat pcred oft piese de Esth Dl Fanetis Balogh, a fost o »devlistă suprindere pentru and tr, ea e ft rămas uimit de ire'. 'diOaia d sate vase care a Îmbrăţişat tonurrie «u o s mortate farm »cit iar« Voce» d s«le ro s paractiriaati de nu tmbra cobii, încântător, regutrul de o ftptitudine lena jr. nunțată. Am avut pr'lrj il de a savtjra o Interpretare ireprocebili, atăt ca diotiace, c&t și ca tehnica a r&atului, sria celebră din mFw?ul mrpia* de klsart .0 Iz ia fă O tins*, piatra ce Inerears • tuturor basist lor. Viitorul bas Franslso B lgh este o creiatie a scoriei preozs și sănătoase a diai profkor I. nai Ouişan, care poate fi mândru de auoteml dl ui Balogh, erra in parte ts’e ţi al dgăle. Aîompanîamentul a fost ţinut de dl profesor L Tâmpe*. L i siâi’şîtaS t rogramdlai dat O m'eă agapă in elis ca oaspeţilor, care au onorat cu prezenţa ier, inaugurarea Conservatorului. Discursul dlui G Dima DomnWe Sf, ie resort, Domnul General, Onorat tsorp profesoral, iubiţi efect şi Onorat publici Poporul român, după multe şi grele suferinţe, In lupte puntimns pentru drepturile sae, a isato In picioare de opresorii săi seculari, cu voia lui Ozen şi prin viteja re^secDrntă ft ostîrei române, a »Jans să va'iă uf ptut visul s’c de veacuri nutrit. Unirea tuturor Bornă ador în ir'un ptairmd mănun hl R.mânia-mar*. Urda sutchiurile? Unde sunt suferinţele trecutului? Toate s’an «tine, prefâc&ndu-se In bucurie, voie de vieaţă şi energie. Pe toate terecete se simte o mişcare febrilă, iar şcoala românească, de veacuri prigonită, şi-a rupt lanţurile şi a înălţat ramura tricoloră, ca simbol al libssei gândiri şi *3 edu«aţiunei aerăţărits. Iată ne deci, o* prin firme«, la largai nostra la cuibul cel mai înverşunat şovinism msgh.sr, In Cluj an răsărit pe cerul artei româneşti — ea. şi f* poveşti — trei mândre stele: teatrul naţional, opera naţională şi Conservatorul de muzică şi artă dramaticâ. înfiinţarea acestor Instituţiuni de înaltă culturi o mulţtmim Consiliului Drigsut. I făptuirea lor — o grea problemă — a putut fi dezlegată Insă numai prin o muncă serioasă și istovitoare, iavantă din o nemă* ginită dragoste pentru car.st, din partea șefului dels despărț m&atul artelor. 81 nu ne mirăm deci, daci școala noastră numai msi ti sin si a putut Începe | activitatea «a Abia In lOO'.tomvrie s'a flout, | din partea O. D, numirea profesorilor. Grea- I tiţile comunii avanei, lipsa da locanţe, | lucrările de restaurara şi adaptare a loualului I şcoalei şi Înscrierea tntirziată s elevilor an | adns os siae că cuncrile numai în vins Ini ! Decemvrie s’au putut incepei Conservatorul nostru este adăpostit în localul fostului Conservator maghar, care porta numele. Koks sván Zantkoniem tórium* E — pe româ nește — Consemtarul ds misioă ! al oraşului. Clij. Acesta Înființat in anul 1819, a fost cel dintâi Conservator din Vogskia. Dacă evenimentele politice nu s’ar fi «chimbat precum s’a schimbat, Conserva torul ma ghiar şi ar fi serbat în anul expirat, 1919, iubilelul de o sută de ani. Schimb&ndu-se vilietincea şi profesorii nevoind să depună triSmtetul de fidelitate, primăria rom&nă a olanului a preluat Conservatorul şi a oferit ' »talului român, oara l-a luat In stăp&nire. Sintem mulţămitori Onoratei Primării orăşeneşti şi o regi m, es, cât mai curând să ducă la ladaplinire lsudabia sa intenţîune, de a edifica In Cluj o cnsă naţională, care să adăpostească toate instituţiunile noastre enhriste. Conservatorul nostru, cere este cea dintâi şcoală românească de muzică tn părţile ardelene, va umplea en mare gol din viesţa culturală a poporului now. Câte talente nu a’au psrdet până acuma la noi, din curat că n’au avut posziune să se disvoalte. De aici Înainte nu va mai fi eşa! Aceesta nu dovedeşte faptul, că In anul Iutii, între Împrejurări foarte nefavorabile, un rmrar destul de considerabil de tineri de ambele sexe, dornici de a se dedica artelor, aţ alergat să se fascire la şcoala noastră, şi anume 100 la muzică şi 19 la doclamaţiere, cu tutui de ei 119. Cine a răsfoit la anterele difefte’.er şcoli de serii acesta, s’a pstut convinge că, la tnceputul activităţii, numărul elevilor a lor foit en mut mai mic ea la noi. Împrejurarea a-ea*ta mă Îndreptăţeşte si prezic seoa’ei noastre na viitor frumos. Pentru ca si patern ajarg* Insă ţinta cât mai curând, este neapărat de lipsă om să strâşim munca in condiţuni cât mai favorabile, iar fomile superioare competente aliante ca Conservatorul din Cluj să devie un adevărat forar al artei muzicale, care să atragă şcolari din toata ţinerile româneşti, precum atrage isvorul lemnii fixarea soarelui Ti de prisos să insist aici asupra fasemnatlţii şi necesităţii şcoalei coretre. Nu mă fadorss că toţi intelectualii Impirtăşsss părerea c£, cultura neamului notimn pretinde la mod imperes, o desrotare c ăt mai Înaltă pe toate termele, pr n n mire, şi pe terenul xnusicei şi al artei dramatice. Chemarea Consirvatoarelor este: să pregătească compoziori, cânt veţi da concerts şi de operă, atişti dramstici vrmoş’, dirig-nri, prabsor de mndoă şi instrument«kifti de or.histra. A opra fasemoitiţii acestor dia urme, afins bine să tpon câteva cuv nta. Oralele din Transilvana, Banat şi pările urgarene se vor româniza tot mai mult Sa vor kfinţa 'eala şi reonimii de muscă Avem deci lipsă mare de hatra meu tri işti Până acuma am fost avizaţi numii la străini. Trima experenţă ce am făcut, să ne fie da inv . Da aceia trebuie să ne creştem, fie bh *r cu jertfa, inetrumentaiişti români Am accentuat faetiviiâtitea unui forai potrivit pentru banul mers al faviţământului. Dar lopatul, fie el cât de pompos, este numai trupul. Sufletul şcoaei sunt profesorii şi elevii. Colegîalitatea Intre profesori, Cultura int mi Intre profesori şi elevi şi devotamentul lor p ntra dumoezo sics arts fomesză chiagul care cimentsasă anfietul ş codai. Membri corpului profesoral, cei din regat şi cei dela noi, on multă abnegations au părăsit situsţiunea ce şi-au cred la vechea lor poziţiont», ai en însufleţire şi dragosta au armat glasului ce i-a chemat. On dragostea cu oara sa venit işi implineea datoriţa îndrumând pe elevi la mino& şi progres. Sămânţa s’a avansat. Să dorm toţi din inimă, ca ea, ferită de vifore, să nncoţeassă, e& kflorească şi să adapă roade îmbelşugate. Aşa că ne-sfate Dzsn! „PATRIA* Crilueanu Meditatiuni religioase la Căminul Studenţesc A 4 a 1st rănire ■ »valîoe In sal» cea mwe a Comtnului Studenţesa 1% 21 Martie 1920 Iu kg,iu i en evanghelia z ei dl Pof. DrI Lupaş z vorbit despre petei** ce» fidtoare ds minuni s eredi, tai ară 4 d, i& cettitudinia religiosz& vine dsia Insss autoritat*a divină, pe când eerlit idiu»a ști n fifieâ noma! dela autoritatea osmanilor. D ;f seests două certitodini *i?nt reex • test* fn suflial omniai. Ecistert* n ae a nn fansmnefcă cx d»r»a celarisica, din contră se compieiletz» nn* pe alfa. Și numai svânda-ia pa a mai dat se poate divolta la mod smoala viaţa stfMfastâ. atlt eea Individa«!#, cât ţi cea coleciva. Fără »redinţă vieaţa ai Ostului devine imponbful Pantru »o*ti timpurile eits adevăr«t cuvântul ici Pletere : ,Priviţi pe fair«agă Inundarea pământului şi veţi afla press fără de ziduri, popoare firişti; ț* şi «*ta dar na veţi tffa ni i un nsem de oameni ftrâ trad nţă la Dcmnssm," îa h .ia en dorinţarde • vede* suflatul tir eriiRfi universitar» Împodobit cn toftie •esat* favoare ale virtuţii şi fericirii. Da Sanda dr Mtteiu, • ţine!o con firfats, rostita on o dioţiune deosebit da clară şi convirgitoere, • pas la evidenţă fumneta eterni ■ envîntsfor din evarghtlia M ntoitorolni, facifti&tiid senpra Imprejarârlor, ssri en contriboil oft sdevârni era dinţii creştine, reîevit prin aeeastă evanghelie să devină un baa roman pentru ocenirra fatresgâ. Arată, cât de greşită este concepţia celor ce caută si ftsoa-â la iveală numai virtuţile pasive dia pursonaUlatea Ini lina, cum sunt răbdarea, blindeţa, umilinţa şi tree en vede:ea damns încedîle forte active, prin cari a reuşit fini I Ivi Damnesen eă ftgndne, să prefaal și să fano'ftscă înfiatul omenirii. Nn fa chilia de mfinăstire, ea la vârtejul durerii este locul amiata, pe ssri I«ua îi chamă să și ia eramo șî et I urase*#. f Iasistă asupra datoriei ffecăraia da a răspândi ftvftpghelfa mai aks acums, când atltea poriri de patimi oarbă și dealsăbâlaros »orală cândrasta toate răspântiile vieţii. I Biudenţimea mnivsmlari, Inteecţii de mâce, ' m datoria să te pregheaana depa «cam pe?tra proprgsnds ral glosei at&t da necesară pentra faâltara» vieţii noastre a fl&tcs’L î Ia privinţa ftieseH urmând exemplul pe caee-l dau organizaţiile religiose« als stadeni basii universiiftre din țările mai fasintzte la Ionitiuri, va patra să gisesacă draprai cele adevărat spre împlinirea datoriei Cl'fi». I Inaugurarea societăţii studenţilor In Agricultură Studenţii români din toate teritoriile ro- I arâreşli veniţi la Academia ds Agriculură din Ciol, au luat frumoaia iniţialivâ de-a ai donatitui în solistate. Ca no deosebit fast e’a sexbat insugurarea aosatei societăţi In sica de S8 Hârtie. Un eericiu divin celebrat de profesorul loan Oţoin întreţesut on o rogi ciune solemn* petaioua!9, a fost drept Inosput dt mi al srbiee; după "nare, prsiedtnsele societăţii, iuideatal 8«fia Iran, salută la numala eoerctiţii pe nomsro|U oaspeţi care veniseră l fi, tn cnrinle puține, arată motivele pnier * dae care a determinat pe «tudenți de-a al- Oâtni e«S8tâ *poni t*. Domnul O Martinovici, diradorul ta vifământoioi asri ol spune cum aceaata Berbere poale fi • «notită chiar, ca aărbitoarea faepgmnăral A a’emiri. Prin venirea studenților drna Hristrin, aa dă on impuls frames pentru manai ro nici M as va face aiei, iar venirea s nd«n t iar dfa toate ținulurile Rimftuiei mei porie fi oonaidarati ca o fală pentru imiorient* enitorală ce șî-a creat această snoalt. T st« agr st» s'an fâcut prin jertfe, laprionl i&»d a lop ător lor pentra aptrarea rar zei rrmâ naști, fa fruntea stmra a f it R gve Urii Se trimite o teligrami, fn *a-ti s«na vorteaao apoi «ra multă d'd’râ ztidenții O. Minim** din partra atilentifar dm Ragst, api a® d a nn iara! de a fapta pentru tata ti rea snfiriesstlSs a *omâoHor uniți. Student ?l 1 B ă s*m din partea «tadeoţilor din B*s*rabi» spune că nu ne ai p*?n •inceritate cnirta st fl tekr se geale face e&t mai grabnic 8tnd«nfal AU» Mim în numele studenţilor dfa Ard*ai erată importanţa enltmrală şi nsti .*iuan a sonietstai la ridicarea economică a Româmi«! mari, Stud ratul Gh. B' jor&znu, vorbeşte tn numrle studenţilor'd n Bscovina şi arată tum aîetas suflet rora&pete eare domneşte te toate noghiarils țirti va sacale !» iveală intrefgă pater* da muncă raa&niîor, S a-nict* se îasbefa când es salami trimeters« următoarei telegrame citea M. 8. Ragele. „Tiassrii din toata unghiurile pim&riu* .lei rom&sesc, drsrobît prin vitejia MajoR s li țel Voastre — veniţi să zfaifess ia „Ae&demia- Agronomie din 01® j —• faan.garindu ii «stesi vodetetea literară — m „netirmuril devotaminl își fadceasjtă g&u- Bdorne sp’s AmI», s*re prin tnteleapta „obladnire a Îndrumat cgrionitora română .»pra era de pro;*isire. 8#. trăiţi Msj state, .Triiască Argusta Diaratie”, a V. Armată daneză in Juttlanda Copenhaga. — Coxlot din«» ratarnațională și a dat «onsimţemântul, pesten ca Danemarea să o rape m literastt son» crini dfa J&HiseitS 1 Aprilie 1910 Scrisori din Paris Uf» post «ducător: A Lamarine - Debhil Larbennal, moartea vicaractorului Lidion Peiscaré, Miezul par«simitor Prin deciziunea ministerului ' fastracţionii publice, colegiile şi liceele franceza, ca prii«-joi centenrului dsk apariţie Mitituţiilr Ini Lamartine, an comacrat zioa de Simbăla 13 Marti« în »minl raa asestui ponte Dl A NI mnorot min stra al fmtracţiei publice a avut ideea fericită, ca pr n o desizie demnă de tot tilanda să evoce prin pamegincele tr f«*or kr în faţa ganerafii tinere persanei ute* sfelnie, care nta foit nu nai un geniu poetic, ai mai jrraos de toate cu ednoater şi iubitor al maise’or. Gaci nimeni n’a cântat cu mai multă putere, marile idei demorr&ttae, iubirea, fraternitatea popoarelor, nmaniamul la cel mai larg înţeles al casantului, ca Lamartine. Profesorii francezi părăsind pe-o oră enedita, recitând versuri de Lamartine, făcând apologia marelui poet, au mişcat derigar fibrei® sensible ale tinerilor, umplându-le miauie de sentimentele mari şi idxiie noble ce au desprind dia opera lui Lamartine. Căci niciodată Franţa şi en racelslalte popoare ale lumii, n’a avut mii mare lipăi de acumularea tuteror forţelor morale, de avânt, de iderism, ca în sina di azi, după patichismui ce 1» aufirit lumea faîreegA. Opera ini Limati na e un izvor nes« »t de idealem, de principii Înalta morale, de Iubire E singurul poet care dela cele dotei versuri stabileşte a «a t&'nisâ Iigăniră on petitoral, care face să fie poea » gustată şi înţeleasă. S au rostit sute de diauursuri. Fracare profesor a grait ceva deateblf de relevat din opera Ini Lama«tine. Unul arat» iarcraa cea mare a poetului faţă de temui rutei, de patrie, de naam. A iul inristi ta:pra iubirii poetului faţă de natură, vieaţa dela ţară, mnn-rarfâută ds câmp o*reia poetul li ieattâ imn fa .Muncitorii'’: ,0 ttiwnîd sfântă I gî a lumii,miiterul tău se va împlini". Ce adâaa înţeles capita aceste puv.n a protetici, b biice azi, e&nd regenerarea şi născarea lumii din împaaalta care a ozut nu se pore Uoodecât pre munaa bravă. De câte pilde nu presintă opera lui Lamartina ? Azi când vieaţa corială cere sacrificarea intereselor individuale pentru interesele societăţii, la favorul colectevitiţii, al patrei şi neamului .Jacobya“ al lui Lambhaeu si calcă la picioare plăceri legitime şi pasiuni« frumoase ale inimii zals peştera un scop mai inait va stârni îndemnări nobie în suflatul tiaerilor elevi. Dar veiaarileIui Lime rt na ne deivălesa credinţa pinterniita a poetelui în nemurire, fa providenţâi un optimism nn venal se desprinde dia fiecare p»g.n.,, inuoea de laudă a sterii, nn .sputeralism platonia" iată ce conține opera lui. Nici un poet n’a prizut mai melt in puteraa binelui, și nimeni nta n d jinte In trumfel principalor nzEUue ca Lumaiine. Daci și sab raportai acela« opera lui e un mijloc ban de eduaaţie, de mttrire morală. Liautiine a cântat mult suferatei * muşte* lor. L» 1848 a fost siiLtul mişuni care a tindea să înlonra* Înaltele prijipii faire oamini. Vorb.rite lai anat exemple ds iubire, de neam, de* ţ»ră. Z.ua da 13 Martie a fost un mijii,« de a cootrai la refacerea morala a Franţei. Aja înţeteg fraţii niştri dra Apus si facă educaţia in rttulte, si derviate îa suletul tinerilor coital croilo. vcnartţia faţă de trexut, ocniactul poiteuue ott al. et trsout, oaredupăcum spune Gustave dt B .m .ifatşte nu nu pun morţii iu.“, şi numai a estocut actpone «a gara evoluţia stnatoesi a unui popor, .•»oraţia creatoar«" cum ar mmio B rgsm. Fran.a ne Invaţi cum aă ne »intemn şi noi mjrn morţi. Numai de-un Înţelege ş; noi, ca coltul otmlor mari e un in jios tui efect v pentru evoluţia mateia, decât mii de Itgs, scotea 1* momeai am masena pulaiamexterna. S. e vremea, st trebui si intetagem 1 In 9 Mite e a murit viceraptorul academiei din tearia Ltdiui Feimme, fratele foteulcii preşed.me al republicii, usâad la mm* lm r gre.e adânci la lâuut it denţimii, şi il torp lm profraoral, T oaănd prin ţoale trepttee miniţâanataiu', Lucien Pain care după o monta ştiinţifica inpeiurgteâ, depăra a amare la servicii in organiz.rea fav&ţă* măotulai Luând pir ie din administraţia Inv&ţămăntului superior, ia 1 Oc tom vne 1917 primeşte cea mai grea streină de viceregi.r al araremiei din Paris. Ca profesor da fisică, la fatalistea de ştiinţă era iubit de studenţi şi era cunoscut ca un profesor diallas prin claritatea expunerii, prin nşubrinţa cu care făcea să Înţeleagă elevii cele mai grele probleme şi prin felul cum ştia să deştepte la studenţi gustul faţă de această ştiinţă. A LsM două opere importante publicate in »B bloîeca filosoîiei ştiinţifice*: Fisisa moderni, şi Electricitatea şi o introducere la opera „Ştiinţ* franazi*, menita să facă cunoscută in America opera savanţilor francezi. De ratat Învăţământului, a conîr.buit molt la organizarea şcoateior. Profesoru , stimau, şi prin spiritul său d&r, tere* delicata a câştig&t iubirea at&t a atudecţ lor cât şi a profesorilor. Lucien Feinraid a condus uaiveisteatea la cele mai grefa timpuri. A făcut parte din comisiile men,se să stabiîească kgfctufi cn sîsoLI» ţânlor «Late şt pria această cade să răspândessta catedra franceză. El a fost acela care a condus vara trecută misiunea profesorilor universitari francezi la România, ca suopul de a contribui la organisarea nouă a învăţământului la noi. A fost un mare prieten al poporului nostru. Na vom cuta niciodetă cuvravata frumoasa ce le a reted la adresa neamului nostru la sal» fe#t|V4 a Acaderaiei A teat şi î» Ardealşi sta bnscraf şi el de reînvierea şi de ali* pirea Alsaciei noastre la ţara mamă. Ceremonia nmormlntarii sta țtant la Sorbonne la 12 Martie. Au vorbit: dl A. Hinnorat, minetan al inatmeţiei peblce dl Brunot, decanul facultăţii de Utere, dl latora şi Paiuletd, relevând personalitatea defaneta* lai Persoane ies-muşte an luat pate* la această ctrenoție. Studenţii rinofini de la Pass au depus o coroană cu trei culori pe acorul filoromfiului decedat, iar comitetul Asociaţii a exprimat deleacte familiei, studenţii români au luat parte un mare număr, exprimându-şi la felul acesta dererea ce o simtă neamul nouimn prin moartea apei sprijinitor al cauzei noastre.* Publicul parizian a votat pentru Întâia or& după cinci ani de risboin, defilând „miez ii port a m ior“ o frumoasă tradţie popular* fra not zi, care a «reiat obirfeorile, portte vechiu al poporului frânez Tronuri regetei montate pe automoble, cu regina de Miz, Turin şi revină, ra nco”, îmbrăcata fie fa coteam national a proVine ei respective, fie fa m&tasă * b‘. Avea imprenia ci as şti la nişte scene îlaric«. Cavaleri medievali, trâmbiţaşi, mu»h .tari, trranii legeşti de pe timpul .regelui soare*, ai zice o scurtă defilare a treiutului franitz. lată şi .vechiul Paris* cn ttranl superb al lui „Notae Dane*. Sigur nu lipsesc nisistandle b«zlii: .orsa de transporturi e repmientata prin o namilă de om, de ostean, pe care se tâşneşte a’o tragă un câine. Rigfaa rigfaelor, sprijiniţi pe sceptrul, face jurati de domn de onoare şi de fiori e încântătoare şi trapnode graţios prin gaatori delicate ovaţiunilor muţimii. Orginizorii serborii şi reginele deseide la Emisen, la palatul preadenţial, unde dl p D sihinel te primeşte en multa bucurie, zicând că an adna cu ele şi E.isa ,rivale formeonloi şi tinereţi*. Zaa de 12 Mate a fost o z' veselă la Párra. N. Tola. Răpitori de oameni . — Sălbăticii ungureşti — .Pacai Magyar Ujtag* aiuanţă din Vite*. Poliţia din Vişna a deţinut un crai eann* i gnvarnatai Jugoslav pa mz oral Klobaesarics, care den «ra cetaţiau aussrioe, laua atrvicin teroarei alb*. El «ra eoaduisioini ofiâalm de parapotrte la Gras. A fancţionat «1 fa Visas, ds? mit ai*« pe liui» ferata Grai- Febrrag. Auria dttta t j.e refagiteul m*»hi«r, cU'josautQl agila or bufaevut băcăţrao, S rengtr, pe esre ita executat fa fata smniatitUir auatriacL Prohibi, că guvernul j .‘goala i'ft cerat pentru crime cu asumenee caracter Poi.b 1, că Koaoraarira a prosedat trate«! și an ref: griți maghiari dt^Jjgoalevia. Stan grai» aaupe* mi atee, cari dârele«^ că vo e rai e&titorească la Evada, ia Prangias, mie tocma a extmpâ râtul O »rol. Informaţiuni Md afini ounaidniQi gintrai tte Aaosiaţi»! ta»atătoriior rom&ui din Ardeal Brate pât-*e ung»rene aaut favte ti a ins paris ta eednt» !« ie va ţuica Ia 6 Ap.ilie ai. n. a o oi a 9 a m. la localul 1"0*iei pr.m.%ra dedat tam Ci», strada Avram lantsa. Ob ete: Clstemm urg.nts prnm sioteă, îcviţit r me şi diatrape Suupra parcoipirii la ooa^res te cin Baourea,ti «.ere *e va ț te la 14, 15 şi 10 April.« st. n Peatra »»oviada tfiViţ&torilor: Traian Şutau, preş adiate, Const. IeimiiA, «sraerar gr* ueraL• M:ttihii fondatoti fi toţi sprijinitorii eultutti romaneJt sunt invtUfi L cta dintâi Amnare gmereid a .Aioctajte cu&urate dvrt Bănui", care si va t.ma în Tmtfoara, în sala pominei, JjI i t sl/15 Aprite 1921 la o roi» fi dra Micrrri 81 Mtriie orale 6 d. a îi «ala IV deia Uarve?ail*««, a e Sas Conferinta popcitrâ a nui Si ii ratam Gracgâ d«*pre (hutum NaftortM. 8i aduce la cunoştinţă Hor midi i veterinar» şi farmacişti din Cnj ci tn 31 Manie p. m ia ora 4 fi */i m ta i--nm 0°’ dinta .com ata» h'.gitniM* in sala faină a p*mat mat în Urs.*" • Tf«g GUtflntfl nouă Kristály vipaeşte şi curăţă. Pttbi'îQâ şi pravalea la Sta. Munkárai Nr. 32. Filialele: Piaţa Mihai Viteazul Nr. 6. (Seraenyi té, Str. R»gina Maria Nr. S (Deák Ferenc), Str. Nicotee Iorga Nr. 2 (Jókai), Galea F«i«faaand lb (Wemlányi U&m). Nr. SI* 9-10. Iffviz! Oosanma.. Faccționiaiicr Poli’iei Afh Ol J tUb«tt*a acmcatra te In crame» urautoaira: fa I Aptiba Na 1101-1600 . 2 . . 2109-2600 . 3 . * 1601—2100 .4 . . 1600 . 5 . . 501-1100 . 6 . 2601-3100 . 7 . 8101-8600 .8 . „ 3601—4100 . 9 . . 4101-ds admimiraiUh