Patria, octombrie 1920 (Anul 2, nr. 210-232)

1920-10-01 / nr. 210

Pagina 2 De vânzare urgent un restaurant cu aranjament de popice pentru vară şi iarnă în Calea Dorobanţilor Nr. 58. 1343—1­ 2 Se caută soţ eventual finanţier pentru comerţ cu venit extraordinar cu cca 100 000 lei capital, care poate asi­gura şi locuinţă Doritorii să se adreseze la administraţia ziarului sub Centrum. 1238-1­ 2 Izvorul­ Maria din Málnás apă minerală, medicinală, naturală alcalică­­sărată. Cel mai bun leac pentru disol­­varea scuipatului. Vindecă i­mediat arzu­­riile. Se poate căpăta ori şi unde. — Direcţiunea Izvorului, Braşov, Târgul grâului 9. 1232 1-6 G­onours Pentru postul de Controlor sau Cont­­roloară la şcoala de moaşe şi spital de femei din Oradea-Mare se publică concurs. Reflectanţii au să-şi înainteze cererea adresată către Secretariatul General al Salubrităţii şi Asistenţei publice la direc­ţiunea Institutului din Oradea-Mare până in 10 Octomvrie. Retribuţiunile conform statului de salarizare pentru funcţionarii de Stat. Oradea-Mare, la 28 Sept. 1920. Direcţiunea. N. B. Postul este corespunzător pentru o femeie singură, care poate primi casă şi v­asă în Institut contra plată. 1137 1—1 Concurs Atelierul de Rep. C. VI. arm. Cluj, Str. Dorobanţilor Nr. 10 are nevoie pentru iarnă de următoarele cantităţi de alimente şi furaj: 8000 kg. cartofi, 3000 zarzavat, 1500-2000 fasole, 2000 z­ varză, ceapă, 1000- 8000 fân, 8000­ paie, 5000 c ovăs. Oferte în scris se vor înainta până în ziua de 5 Octomvrie la acest Comanda­ment. Str. Dorobanţilor Nr. 10. Comandamentul Atelierului de Rep. 1233 1—3 Căpitan Papadopol (ss.) Nr. 287- 920. p. m. Concurs In baza articolului 217 se publică concurs pentru ocuparea postului de medic­­de circumscripţie a oraşului Satu-Mare. Reflectanţii vor înainta cererile până la 10 Octomvrie 1920 alăturând următoarele documente: Copie de diplomă, certificat de cetăţenie, Extras de botez şi Atestul de sănătate, adresate Ministerului de Interne Secretariatul general a Sănătăţii şi asis­tenţei publice prin oficiul medicului primar al oraşului. Satu-Mare, la 24 Sept. 1920. Dr. Vajdy, 1230­­—3 şef. medicul oraşului. Nr. 579—920. Lie 1TJVTIE Comuna Feneşul-Unguresc aduce la cunoştinţă, că în ziua de 3 Octomvrie ora 10 a. rrs. licitează dreptul de vânat de pe proprietatea comunei şi a fostelor domenii. Dreptul se extinde dela 1 Octom­­vrie 1920 până în 1926 Octomvrie­­. Lici­taţia va avea loc la primăria comunală, începând cu 500 lei. Condiţiunile se găsesc la secretariatul comunal, în orele oficioase. Feneşul-Unguresc, la 18 Sept. 1920. 1244 î­i Martin Varad), primar. Ministerul Agriculturei şi Domeniilor Secretariatul General din Cluj. Direcţia Regională Zootehnică şi Sanitară Veterinară Nr. 13306 - III. PUBLICATIUNE I­­ Secretariatul General al Agriculturei din Cluj vâ­nd a reîn­fiinţa Depozitele de armă ari şi hergheliile învită pe toţi acei funcţionari superiori şi personalul inferior, care ,au servit în trecut la depozitele de armăsari (cum sunt Dej, Hom­orod, Sft. George, Satul-Mare, Silonta-Mare etc.) sau la hergheliile statului (de ex. Făgăraş Mezőhegyes, Kisbér etc.) a-şi înainta de urgenţă cererile la Direcţia Regională Zootehnică şi Sanitară Veterinară din Cluj (Piaţa Cuza Vodă Nr. 6) cel mai târziu până la 10 Octomvrie 1920 pentru a putea fi preluaţi în serviciul statului. Cererile vor fi însoţite afară de actele prevăzute în Art. 28 din­ Normativul pentru salarizarea funcţionarilor de stat (Gazeta Oficiala Nr. 69 — 70 din 25 Noemvrie 1919) şi de un certificat, din care să reiasă func­ţiunea îndeplinită în timpul petre­ct la instituţiunile de­ mai sus. Retribuţiunile urmează a se fixa ulte­rior conform budgetului. Cluj, la 23 Septemvrie 1920. Direcţia Regională Zootehnică şi Sanitară Veterinară. Ghete pentru Autoritate şi Funcţionari, înştiinţez pe toţi func­ţionarii Statului, Oraşului, că de azi mijlocesc fabri­carea ghetelor după mă­sură, din materialul adus, ca şi în sezonul trecut, cu un preţ favorabil. Ghete din depozit dau la funcţionari care să le limitează cu 10% rabat. Preţul ghetelor gata sunt de la­ 180—570 Lei. Fabrica de Ghete „ROLA“ Cluj, 12411­2 Str. I. C. Brătianu 21. Serviciul Edil Cluj. I Nr. Jd 685—1920. Concurs de întreprindere Pentru asigurarea executării de circa 167 m2 tavan de beton armat în edificiul Prefecturei Cluj se publică concurs. Formularul de ofert şi caietele de sarcini se pot vedea resp. primi la servi­ciul edil în oarele oficioasa. Ofertele sunt de înaintat închise la serviciul susnumit. Ca radiu se va­­ anexa o chitanţă despre depunerea de 5 % din sumă. Deschiderea ofertelor se va ţinea la 5 Octomvrie la orele 11 în localul servi­ciului edil. 1221 1—1 Serviciul edil Cluj. Nr. 781—920 sepr. Publicaţiune In comuna Crişeu la primăria co­mu­­nală cu 18 Octovrie 1920 se va ţinea lici­tare publică pentru teritoriul de vânat din comuna Crişeu. 1) Preţul strigătei 30 lei. 2) Să licitează pe timp de 3 ani. Condiţiunile de licitaţie se pot vedea la biroul secretariatului din Crişeu Crişeu, la 22 Sept. 1920. Gal Samu Antal Georghe secr. cerc. primar. 1233 1­1 Nr. 781 1 920, secr. Publicaţiun® In comuna Saula la primăria comu­nală cu 15 Octomvrie 1920 se va tinea li­citare publică pentru teritoriul de vânat din comuna Saula. 1) Preţul de strigare 10 lei. 2) Să licitează pe timp de 3 ani. Condiţiunile de licitare să pot vedea la biroul secretariatului din Crişeu. Saula, la 22 Sept. 1920. Gál Samu Penter loan secr. cerc. primar. Nr. 781—920 secr. Publicaţiune In comuna Nearsoa la primăria co­munală cu 15 Octomvrie 1920 se va ţinea licitare publică pentru teritoriul de vânat din comuna Nearsoa. 1) Prețul strigătei 10 lei. 2) Să licitează pe timp de 3 ani. Condiţiunile de licitare să pot vedea la biroul secretariatului din Crişeu. Nearsoa, la 22 Sept. 1920 Gál Samu Kovács loan secr. cere. primar. ___ Serviciul Edil, Cluj_____ Nr. St. 786—1920. Concurs de întreprindere Ministrul de lucrări publice a apro­bat prin nr. 3660­ 920 F. lucrările de be­ton armat de la partea carosabilă a podului nr. 2 de pe şoseaua naţională Ciucea— Cărei km. 1—2 cu lucrările accesorii. Pentru asigurarea executării prin în­treprindere a lucrărilor amintite se va ţi­nea în 2 octomvrie a. c. la oarele 11 a. m. în localul serviciului edil Cluj un concurs la oferte închise. Planurile şi antimăsurătoarele, caie­tele de sarcini şi formularul de oferte pre­cum şi condiţiile valabile pentru lucrări de beton şi beton armat se pot vedea resp. primi la serviciul în oarele oficioase. In ofert se vor scrie preţurile de uni­tate în cifre arabe şi în litere, deasemenea se va scrie şi suma finală. Acei aferenţi cari nu au evalifeata pretinsă de lege, trebuie să numească pe un încredinţat cvalificat şi să dovedească aceasta cvalificaţie. Acei concurent cari încă nu au lucrat Serviciului Edil Cluj, trebuie să adevereas­că capacitatea lor prin un atestat a com­petenţei Camerei de comerţ şi industrie. Ca radiu se va anexa o chitanţei de la Perceptorat despre depunerea alor 5% din suma de întreprindere. Ofertele şi anexele se vor timbra după lege şi se vor prezenta oficiului până la care 101/* în plic lipit şi sigilat. Concurenţii rămân cu ofertele lor în obligo timp de 60 zile. Cluj, la 20 Septembre 1920. 221—1—1 Serviciul edil Cluj. „PATRIA“ In virtutea cărui principiu de drept s’a jucat farsa dela Cărbuneşti ? Cât de uşor guvernului iar fi fost, ca în cela 6 luni de zile să legifereze legea de expropriere şi împroprietărire, legea colonizării, cât şi introducerea unui cadastru. Fără aceste legi nu se poate analiza în mod cinstit legea agrară, ci se poate preia numai stare de nesiguranţă de drept în sânul ţărănimii cât şi a marilor proprietari, o nemulţumire, pe cât de profundă, pe atât de justificată şi o reducere inevitabilă a producţiei cu toată urmările ei funeste. Cuvântul dlui VAIDA promis­­ prin experienţele stângace şi simpliste de unificare pe cale centralizării; regatul nostru sbuciumat de lupta între conservatorismul recţionar şi slăbit în for­ţele sale şi între democraţia progresistă încă nesuficient încheagată, ar trebui cred să caute o înţelegere fiecare şi toate îm­preună cu antanta cea mare, au ajutorul căreia s’au putut naşte şi mări aceste ţări. A voi si solidarizezi asemenea ali­anţe în contra Rusiei, ar însemna să în­cerci imposibilul. Solidarizarea ţărilor cari s’au mărit prin teritoriile Ungariei în con­tra oricărei agresiuni maghiare, este atât de firească, în cât şi chiar ajutorul Polo­niei ori al Greciei s ar validita de la sine. Ironia cu care m’am pronunţat asupra Micei Antante în interviewul acordat zia­rului „Glasul Bucovinei“, observ că n’a fost înţelesă. Precizez că nu înţeleg rostul unei Mici Antante în contra Rusiei. Mica Antantă în contra unei Ungarii agresive există şi nu mai este nevoe de-a voi s’o creiezi prin reclama cotidiane. Tendinţele iluzia că serveşte o operă mare. Cred însă că s’a convins că efectul acelei pseudo-împre- j de“ apropiere" de’Unga’ria lui Horthy, după prietăriri a ţăranilor a fost chiar contrariul­­ imprwajtie ce le-am din p­esă, le găsesc celui aşteptat de dsa. Ţăranul român poate să fie analfabet, este cu toatea acestea deştept. — Ce efecte a imtit schimbarea co­­roanelor Ardeal? Situaţia externă premature şi exuberante. Fie pot uşor să se termine printr’un fiasco şi o decepţie a tuturor acelora cari fără a cunoaşte bine sufletul maghiar îşi fac iluzia că Regatul Român ar putea să-şi întemeieze combi­naţia politicei externe pe sinceritate şi pe comunitatea de interese a lui Horthy şi a conţilor maghiari ardeleni cari ne în­— Toate efaptele pe cari membrii^ partidului naţional român nu au întârziat jo înjură să le prevadă şi să le accentueze la discu-, _ După toate arestea m vHe pan­v­f ţiile parlamentare. (torul tarei foarte turbure?" Dar situaţia externa cum o apre- form TareL Ioane d­aţi ? Sunt din fire optimist Optimistul meu a găsit multă hrană nouă prin expe­­­­rienţele ce le-am făcut de un an de zile . Cred că dl Tache Iones­cu se găseşte­­ încoace. Ce vrei ? Intr’o ţară în care n’a într’o situaţie extrem de penibilă Mic a trecut anul, dl Brătianu a declarat de col antantă care sa afişează zi de zi cu acaiaş stăruinţă şi caractere tipografice, ca mica publicitate, mi se pare o antantă greu de realizat. Republica ţărănistă polonă, de prezent victorioasă, dar sleită prin situa­­ţiunea ei geografică, să rămână în vecină­tate cu Rusia , republica socialistă, Ceho­slovacia, stă rănită de sentimentul obștesc panslavist. Regatul iugoslav care se zbate pentru consolidarea internă pe care a com­­ patalitatea generalului Marea nenorocire e că optimismul dlui Averesau este exploatat în mod cri­minal de sfetnicii din jurul său la alegerea cărora a avut ghinion regretabil atât pen­tru reputaţia sa cât şi pentru interesele superiora ale ţării Nu vreau să dubitez că dânsul s’a dus la Gurbăneşti cu toată în­sufleţirea cuvenită ce o poate da unui om mai detestabil trădător pe Averesau, iar acum cei doi îşi dau telegrame de la Gri­­băneşti, se poate ca omul să nu fie opti­­mist? Poporul acesta, care a supravieţuit epoca fanariotă, cine poate crede că orga­nismul sănătos al naţiuni române alcătuite din peste opt­zeci la sută din ţărani, nu va răsti să se vindece şi de ultimele re­sturi ale virusului bizantino-fanariot . După schimbul coroanelor Opera Naţională din Cluj Protestări în contra desfiinţării — Actul de desfiinţare al dlui Goga — Comitetul operei e în contra desfiinţării şi declină orice răspun­dere — Apelul profesorilor universitari — Sub oblăduirea averescană — mai întâiu circulă zvonurile despre orice act de guvernământ şi după ce lumea e zăpăcită şi nu mai ştie ce să creadă, vine şi hârtia care, durere, mai totdeauna corespunde zvo­nurilor. Aşa s’a întâmplat şi cu Opera din Cluj. Când cu congresul studenţilor univer­sitari dl Goga a fost la Cluj — se zice că în conversaţiuni private şi aici, şi colo­­­­a amintit, că va desfiinţa Opera din Cluj, dar oamenii serioşi nu credeau acestor vorbe, pentru că credeau, că Opera Naţio­nală din Cluj e o instituţiunea cu mult mai de mare importanţă, pentru că atât de uşor să fie desfiinţată. A sosit însă de câteva zile la Cluj­ul Popovici-Rasprent, directorul Operei şi a adus cu sine din Bucureşti şi hârtie prin care dl Goga îi face cunoscută hotărârea ce a luat-o privitor la fuziunea societăţii particulare de operă din Bucureşti cu Opera de Stat din Cluj, adică în cuvinte scurte, că dl Goga a hotărât desfiinţarea Operei din Cluj. Hârtia dlui Goga — deşi a semnată de dsa şi dl Cioflee directorul fieneral al dsale, este deci act oficial — totuşi n’are nici număr, nici dată, ceva ce arată în­deajuns seri­ositat­ea cu care se lucră la acel minister — chiar şi când se aduc ho­tărâri da o importanţă aşa da mare, cum e desfiinţarea unei inst. de Stat, a Operei Naţionale din Cluj. Comitetul Operei luând cunoştinţă de­spre actul desfiinţării— in şedinţa din 30 Sept. — a protestat în contra acesteia — care­ va avea ca rezultat nimicirea Operei din Cluj — fără speranţa înfiinţări alte Opere în Bucureşti. După părerea comitetului nu se poate îngădui ca o inst. de Stat, care are buget votat de parlament şi astfel dreptul de a exista la Cluj, printr’o sim­plă hârtie, fără număr oficios şi fără dată să fie scoasă din legalitate şi expusă unei experimentări ne­norocite. Comitetul Operei în hotărâre a rugat deci pe dl ministru Goga să revie asupra hotărârei şi să nu lase a fi informat rău, de oameni invidioşi şi rău­voitori, cari nu au ca scop binele public, ci binele lor propriu. Ca publicul românesc să înţeleagă ce revoltă a produs în suflete actul desfiin­ţării Opeii Naţionale din Cluj, dăm mai jos în întregime apelul prof- uni­versitari. Intr’un alt număr vom publica memoriul tinerimei universitare, protestul corului, etc. După cum am auzit, va protesta şi consiliul oraşului Cluj, asemenea şi Con­servatorul de muzică. Sperăm, că în curând, se va alătura la această acţiunea şi provincia. Apel! Una din datoriile noastre de frunte este grija de viitorul instituţiilor culturale din Cluj şi Ardeal. Cea mai tânără şi mai gingaşe dintre toate este Opera Română din Cluj. Opera Română răspunde unor nevoi locale de ordin cultural şi naţional de cea mai mare importanţă. Ofiţerimea, profesorii, funcţionarii, publicul cel mare românesc, veniţi din (Urmare de pe pagina I-a)­larea cantităţei de sămânţă la hectar din diferitele specii de plante, după modul de sămânare prin mprăştiere sau maşină îa rânduri. Calcularea cantităţei de recoltă ob­ţinută la hectar. Păstrarea produselor di­feritelor plante cultivate. Prepararea şi conservarea fânului şi a oricărui fel de nutreţ în general. Descrierea maşinelor a­­gricole mai întrebuinţate. Cunoaşterea şi manipularea cu cele mai cunoscute aparate de fizică pentru constatarea stării timpu­lui. Cunoaşterea solului şi a subsolului prin diferite mijloace mai practice, 12 lecţii. Contabilitatea agricolă şi sistemele celor mai nouide măsuri ale pământului. Tran­sformarea măsurilor agrare vechi în mă­suri noi, 6 lecţii. Incercări pe teren făcute individual de fiecare elev asupra recunoaş­terei puterei de încolţire a diferitelor soiuri de seminţe şi notarea celor observate de ei în timpul experienţei. Adaptarea semin­ţelor din clime streine la clima noastră, 10 lecţii. Modul de cultură şi de întreţi­nere a pădurilor. Diferite sisteme de ex­ploatare a lor. Recunoaşterea copacilor după: coajă, frunză, fruct şi după imodul de aşezare a frunzelor în mugure, 8 lecţii. Recunoaşterea lemnelor după tăria lor, în­depărtarea paraziţilor arborilor prin mij­loacele cele mai întrebuinţate, 6 lecţii. Rolul cooperativelor şi al societăţilor de consum, al societăţilor pentru între­prinderile forestiere. Vânzarea în comun a produselor agricole ş. a., 10 lecţii. In total 52 de lecţii, iar pentru întreg anul şcolar sunt 113 lecţii. Când la o şcoală vor fi trei învăţă­tori, atunci va lucra fiecare cu câte o di­vizie, putând chiar face o rotaţie între ei. Daca vor fi patru învăţători, atunci se va descompune divizia a treia. Jumătate de materie se va preda în clasa­ a V-a, iar cealaltă jumătate în clasa a Vl-a. In acest caz aceste două clase vor căpăta instruc­ţiuni mai serioase, mai ales în ce priveşte partea practică la agricultură. Dacă o şcoală va avea 5 învăţători, atunci numai divizia I va fi predată de un singur învă­ţător Când va veni timpul ca şi şcoalele noastre primare rurale să aibă câte un în­­văţâtor de fiecare clasă, atunci instrucţiu­nea tinerilor generaţii se va face cu mai multă înlesnire spre progresul nostru în viitor. G. V. Sicrieriu, profesor 1 Octomvrie 1920 toate părţile vechiului Regat, şi din ora­şele cu un adevărat cult pentru muzică ale fostei monarhii simt o nevoie sufle­tească să guste din izvoarele veşnic nouă şi înălţătoare ale muzicei. Studenţii universitari, elevii Conser­vatorului, şi a celorlalte şcoli din Cluj nu pot fi lipsiţi de aceasta şcoală desăvâr­şită pentru complectarea culturilor gene­­rale, mai cu seamă aici, unde tocmai ele­mentul românesc a fost împiedecat, de a şi face educaţia muzicală până acum. Tradiţia de câteva decenii prezentase în acest oraş, arta muzicală numai în veşmânt unguresc, este prin urmare ne­apărată nevoie de a afirma din parte-ne aptitudinea şi chiar superioritatea neamu­lui şi graiului nostru pentru manifestaţiile musicale. Isvorâtă din aceste necesităţi Opera Română din Cluj a ştiut de la început să răspundă tuturor aşteptărilor, prezentăndu­­se în condiţii artistice absolut superioare. A dovedit, că îşi poate împlini cu desăvârşire sarcina şi menirea culturală pentru care a fost creată cu jertfe enorme de muncă stăruitoare şi pricepută. Înfăţişându-se ca o încoronare a neştiinţelor noastre cultu­rale din Cluj. A mai avut şi darul să frângă cerbicia ceteţenilor de altă limbă, cam­ de astădată au ştiut să se încânte de frumuseţa eternă a muzicei, prezentate şi-’n vestmânt românesc ! Succesul ce îndreptăţeşte cele mai bune speranţe pentru desvoltarea viitoare a Operei Române din Cluj, se datoreşte norocoasei uniri şi împerecheri a mai multor împrejurări favorabile locale ! Publicul înţelegător şi educat în parte de­ Operele streine spijineşte cu căl­dură aceasta instituţie, ai cărei urzitori şi conducători muncesc cu o râvnă patriotică extraordinară. Corul alcătuit în mare parte din ele­vii şcoalelor noastre superioare, şi or­chestra, care a găsit aici un mediu priel­nic, s’au luat la Întrecere cu artiştii so­fişti, cari şi-au pus tot sufletul şi toată arta în slujba culturii naţionale, care tre­buie aici evidenţiată mai mult ca ori şi unde, localul potrivit, personal technic is­cusit, o zestre bogată de aranjamente şi material de note asigură reuşita Operei în acest oraş liniştit, sălaş al Muselor din vremuri vechi. Ar fi păcat, ca aceasta instituţie in­dispensabilă, a Clujului universitar, cen­trul cultural al României ciscarpatine, să fie nimicită de la începutul înfiripării chiar. Transferarea la Bucureşti ori transforma­rea într-o instituţie ambulantă a Operei din Cluj, înseamnă distrugerea ei sigură. Smulgându-o din mediul acesta priel­nic, unde toţi funcţionarii lucrează cu pu­teri unite la închegarea ei sub ochii patro­­nilor-mecenaţilor, a sprijinitorilor, a invi­dioşilor şi duşmanilor chiar, Opera Română din Cluj se va destrăma spre marea bucu­rie şi satisfacţie a duşmanilor, spre paguba culturii române şi artiştilor români. Sub­­scrişii facem deci un călduros apel către înaltul guvern să lase Opera Română la Cluj, singurul loc unde poate exista în cad­rele norocoase organizaţiei ei de astăzi, dându-i sprijinul moral şi material necesar ca să menţină la înălţimea artistică, unde vor toţi românii de bine s-o vadă. Să nu se lase dl ministru al artelor influenţat nici de consideraţii financiare exagerate, nici de informaţii unilaterale ori intrigi nedemne, când interese superioare culturale şi naţionale pretind imperios men­ţionarea Operei Române şi mai departe aici. Cerem în acelaş timp, ca toţi factorii să îndemne Opera culturală din Cluj, să lucreze în bună armonie şi cu însufleţire patriotică pentru cauza mare a neamului ce reprezintă, conştienţi de răspunderea ce an, cunoscând adevărul axiomei: „ Concor­dia parvae res crescunt, discordia maxi­­mae ditabuntur". Cluj, la 24 Sept. 1920. (Mai multe semnături) Memoriul comercianţilor ardeleni Comercianţii şi industriaşii ardeleni au înaintat un memoriu ministrului de co­merţ şi industrie Comercianţii noştri cer deplina libertate a comerciului, afirmând că numai prin libera concurenţă se poate realiza ieftinirea traiului şi nici decât prin metodul fixării de preţuri maximale. Cer mai departe suspendarea decretelor legi No. 67, 7 şi 2969 pentru fixarea preţurilor şi suspendarea regulamentelor. Protestează împotriva cursului 3 50:1 stabilit la mărfuri, şi pretind, pentru o periodă de transiţie cursul 2:1. Ministeriul de comerţ şi industrie a admis stab­lirea preţurilor pe cursul 2.1, cu condiţia să nu întreacă preţurile din vechiul Regat. Noi suntem siguri că desfiinţânduse preţurile maximale pentru mărfurile de comerţ vom vedea aceeaşi urcare vertigi­noasă de preţuri ca şi la alimentele de pe piaţă. Aici mulţi articoli se plătesc azi în lei cât se plăteau în coroane.

Next