Patria, septembrie 1921 (Anul 3, nr. 194-219)

1921-09-01 / nr. 194

Cluj # Joi 1 Septemvrie 1921 UN LEU EXEMPLARUL Anul 111. % Numărul 194 UN GUVERN OPTIMIST Guvernul Averescu nu vre să rs-| cunoască criza politică internă, con-! tinuă să sa lai da cu „marile ref­orma“ • pe care le-a adus, cea agrară ş! cea| financiară, uitându şi eu totul partea! opoziţiei la legiferarea acestor re-| forme. Dl general Averescu continuă­ sa spună satelor că şi a ţinut cuvân-t­­ul, a făgăduit pământ şi l-a dat, uitându-şi că reforma agrară pentru vechiul Regat fusese votată în parla­mentul din Iaşi şi că îmbunătăţiri­le aduse ei se datorase stim­inţelor şi luptei parlamentare a partidelor din opoziţie, iar caa pentru Ardeal erai votată dn 1919, August, de către­ Marele Sfat naţional. Guvernul care s’a remersat prinţ abuzurile şi ilegalităţile cela maii grave vrea să creadă că se hodineşte­­ pe pat de flori, şi face combinaţii pentru viitoarea cârmuire a ţării Premierul se întoarce din concediu şi membrii cabinetului se grăbesc să-i aducă paanele şi să-l asigure că rămânerea lor la putere e sinonimă cu fericirea ţării. Singur ziarele apropiate de dl Tacha Ionescu, recunosc o „uşoară criză politici internă*, care s’a pro­dus prin retragerea opoziţiei din ac­tualele corpuri legiuitoare. Ziarele dlui Argetoianu, din potrivă, văd încă mulţi şi lungi ani de stupoare avere­­scană. De­sigur că nime nu se mai miră de optimumul guvernului actual. Complet lipsit de simţul de autocri­tică,­ sau poate, ceea ce e şi mai rău, dis­posiderând complet şi acest simţ precum şi opinia publică, cabinetul] Aviretou nu a obişnuit, chiar dulal liiflsm­tul guvernării .»Îs, la acest] optimism al său. Când la cele dintâi] mari acte da ilegalitate, — faimoasele decrete legi — opinia publică în­treagă s’a revoltat, da? mai des po­pulaţia din noile provincii, guvernul a răxu­­s foarte senin, şi, milităreşte, a bătut din picior să se meargă mai departe pe drumul iac -put. Şi la fie­care bităe de călcâi eşia câte un dec­e­leg?, erau câte un jurnal al consu­ltului de miniştri, care revolta opinia publică şi care a produs dez­organizarea grozavă din nou n­­e pro­vincii, — în vremp ce guvernul a ră­mas mereu optimist. Când va muri desigur tot optimist va muri guvernul dlui general Av3-­ rescu. Proba este evidenţii Ţara in-­ treagă se pregăteşte de îngroparea­ lui, in vreme ce membrii guvernului visează la măsurile cu care vor mai ferici ţara, fără a voi să cerceteze situaţia reală general nemulţumit­oare pe care a produs o guvernarea lui de până azi. Vom aminti un singur rezultat al guvernării averescane care ss­ro tu­turor în ochi şi pe care totuşi gu­vernul nu îi vede sau nu voesta să­­ vadă. Venit la putere în numele ar­moniei de clasă şi al unui partid nu­mit al poporului, într’un an şi jumă­tate guvernul Averescu a reuşit să sapa o grozavă prăpastie chiar între clasel­ea de o parte reforma agrară se execută în cele mai multe părţi ale ţîrii necompiet sau favorizând marea proprietate, lăsând la o parte faptul că în vechiul Regat pentru populaţia dela munte nici nu există o reformă Eg^asă, pa de altă parte în vrema ce cu o mână para că *i se dă ţăranului, cu cealaltă i so ea in sst.t. Cercetaţi starea materială a popu­laţiei satα,­şti şi veţi vedea cât de în­grozitor a sărăcit în decursul unui an, mai ales în nouile provincii. Prin felul C'jm s’au retras coroanele și rublele, prin oprirea exportu­ri de vite, prin neluarea de măsuri ca a- C631 expert să se poată face după ce cdină a fost admis, prea târziu se’n­­țelege — guvernul a cauzat pauperi­zarea populaţiei săteşti într’o i­­s'fel de măsură încât szl între acesstă po­pulaţia şi cea dela oraş s’a văzut o adevărată prăpastie! Când preţul unei vaci a scăzut la 4—5 sute de lei, dela patru-cinci mii, iar artîolii pe e­u‘3 ţăranul ii cumpără dela oraş sunt tot aşa de smmpi, dacă nu mai mult, ca înainta cu un an, e foarte logic gândul şi sentimen­tul care predominează azi la ţărăni­mea română: totala desiluşte şi ne­încredere în domnii care sa îngrijeai de destinele ţări.­­ Şi în cumplita lipsă de bani de­­care suferă acum tiranii, au mai ve­­i­nit acum impositeîe dlui Titulascu... ! Prin nefasta politică economică a ■guvernului &’a objinut un singur rs­­izulist: toţi artid­'d interni de consum Iau scăzut enorm în preţ şi tot aşa fac crescut cei importaţi. Şi totuşi guvernul partidului „po­porului" crede că a fericit ţara şi în special pe ţîrani, i se pare că e pe pat de flori şi visează lungi ani de guvernare. Dacă el n’are simţul ne-I pessr de autocritică sau îl dîsprs­­ţueşte, ţara trebue să deschidă ochii şi să-i arate c’a adus o la sapă de lemn. luptă. Congresele ţărăniştilor basarabeni Lupta între i­­neu şi Halipa In ziua de ,8­­. c. a avut jos la Ch­îinau congresul partidului ţără­nesc, grupul Inouioţ, la care au par­ticipat delegaţii din partea tuturor­ organizaţiilor de judeţe, afară de CuhuL Congresişt­i au aprobat activitatea tactică a parlamentarilor acestui grup hotărând să se păstreze independenţa şi pe viitor. S-a ales următorul comitet central: dnii Pelivan preşedinte, Barca şi Cazachia vice-preşedinţi, Crihan se­cretar gineral, Joncu casier, Poatea, Valuta şi Dambrovă membrii. Concomitent cu congresul fracţiu­inei Inculeţ, dl Pan Hălipa, care a fuzionat cu partidul ţărinesc din YBîl­iuî Kîgut, adrese&zâ o scrisoare* prin care se consideră tot dsa Preşe­dintele Comitetului Central al Parti­dului Ţărănesc Basarabean, prin care convoacă un nit congres, contra dlui Inculeț. Vom vedea ca va ieşi din această EFEMERIDE! Posta aeriană I _Teligranule venita din Bucureşt­i ne aduc Ijttirei, că a sosit acolo primul aeroplan, care .i va face curse poştale între Bucureşti şi Pa­­­­ris. Desigur, că acestei prime încercări, li va­­ urma o adevărată organizaţie poştală, care să transmită corespondenţa şi mesageriila r ’ uşoare pe calea aerului. i) Utilitatea noului sistem de transport postai­­l'nu o posta nimeni contesta. 1.­ Dar dacă ne uităm puţin înapoi, vedem cu oarecare regret, cum strică îndrăcită asta de» . civilizaţie toate tradiţiile, cu care ne obişnui­­­­sem de mici copii.­­ I­n Dela vechile poştalioane, cari mai există­u şi astăzi în regiunile pe unde nu este cale ferată şi până la transmiterea corespondenţei­­ pe cale aeriană, este o mare deosebire, o­­ adevărată revoluţie, care nu poate lăsa ne­­a­păsător tradiţionalismul nostru. ■I Cele mai avantajate corespondenţe prin noul sistem poştal, vor fi de­sigur scrisorile de dragoste: vor zbura, luându-se la în­tre­­­­cere cu săgeţile lui Cupidoa. ARISTâBO A COMP­­­PI1SKBILAPOICT Un prieten, om de inimă şi cu frica lui Dumnezeu, emite părerea că ar fi nimerit să deschidem o listă de sub­scripţie publică pentru colectarea sumei de 100 lei, care să se dea sărmanului invalid de război, Teodor Butb, cârciu­­mar d­e comuna Peceiu jud.­­Sălaj. Se ştie că bietul cârciumar a fost înşelat cu această sumă de dl deputat Aurel Mitrea, care nu i-a plătit rachiul ce l’a­ dat alegătorilor cu prilejul alegerei din Crasna (vezi Patria 193.) Noi supunem această propunere ce­titorilor noştri generoşi, cari şi-ar putea trimite obolul lor direct pe adresa pă­gubaşului.9 Dl ministru Groza a fost în intimpi­­narea dlui Averescu. Un act de mare­ politeţă, pe care dl prim-ministru vai şti să-l aprecieze cum se cuvine. Ce frumoasă poză trebue să fi fost­­însă întâlnirea între cei doui luptători. I de o parte dl general In minte cu vi-­­ ziunea „Flămânziei“, de altă parte dl­ Groza „don ch’sote“ dela Deva care se luptă cu propria-i neputință. Reîntoarcerea­­ primului ministru] Telegramele ne-au vestit înapoierea dlul general Avere­sat. Este desigur un „ad“ de mare im­portanță politică de vreme ce foile guvernamentale încearcă să prezinte acest simplu voiaj de „alier-retour“ l al dlui prim-ministru, drept un prilej­­ de sinceră sărbătorire dn partea ce­l­tâtenilor români — şi poate şi mmno- t ricari — de pretutindeni. Rămâne de ştiat dacă şi poporul, ■ acest popor atât de „a­tac­­e răbda-­ tor“ cu care dl general Averescu şi a împodobit şî tiu atura partidului său, dacă şi el a primit vestea cu aceiaşi exuberantă satisfacţie. Şi de ce s'ar fi bucurat poporul românesc din Transilvania şi de pre­­tdindent că dl general Averesm nla frânele guvernului ? Din recunoştinţă ■ sau poate tu speranţa cd reîntoarce-­ rea dsi le va pune capăt tuturor fără-' dilegilor la care este supus de atâta­­ vreme ? O, nu. . . ci l’a văzul la lucrul pe dl general A "* sau sî ştie cel poate aştepta dela dsa. I Cât priveşte recunoştinţa pe cărei şeful guvernului o aşteaptă dela popor, nu ştim cum ar putea-o valori-1, flea. [ Poporul nu se poate mulţumi cui formula Unul ziar guvernamental:­ „General! Averescu mai înainte ,­­« a fi şef de partid şi om politic, om român şi In această calitate dublată­­ eu aceea de 3 soldat dsa şi a căşti-1 gat... etc. etc.“ Ţara ştie si aprecieze calităţile de, român şl soldat ale dial general Ave-\ rescu, dar nu poate uta că dsa este, şi şef de pari­d şi om pol­tic şi că n­eaceastă calitate a dat ţârii: abuzurile electorale, „ Reşiţa“, dezorgan­izarea administrativă, sărăcirea nouitor pro­vincii, etc. etc. Acestea ţara nu le poate uita. Ş dacă nu ar ezita să salute pe solda­tul şi pe românul întrupat în dl gi­­neral Averesm, nimic nu o opreşte să întoarcă capul celuilalt general Ave­resen — omul pol­tic şl şeful de [partid. I însuşi dl prim-ministru cunoaşte [aceste sentimente ale ţării; şi etapa \ dsale în căt‘va oraşe din Ardeal — ■■ nu are alt scop decât de a ris’pl at­mosfera de îndreptăţită repuhtum cil care este înconjurat guvernul în Tran­silvania. ) Reîntoarcerea dial general Averescu [nu a fost și nici nu putea fi primită (cu bucurie de către țară. ) Dacă însă dl prim-m nistru vrea să­­cunoască adevăr da bucurie a popom- lui, să plece. I I Adunarea generală a „Astrei“ --------- ■ r«­«^»caii-------------­ — Dela trimisul nostru special — Ziua II-3 S'ghet, 30 August.! Şedinţa se deschide la orele 10 di-] jalineat*» În cala cea mare a palatului- I cultural, sub prezidenţia dlui A. BSr­. - seama. I ( Dl I. Giorgescu citeşte telegramele primite din diferite părţi ale ţarei şi îl degrama po or­ra „Adunarea gene­­­rală a Asoeîsţiunei“ a trimis-o M. S. c Regelui. Bucureşti ! „întruniţi în adursara generală la­­ Sighetul­ Marmaţiei, aducem omagiile l­anoistre de neclintită credinţă, nemăr­­­­ginită dragoste şi el mai profund •devotament fiţă da M. Voastră, dez­robitorul acestor părţi frumoasa ale • Daciei străbune, protectorul ştiinţelor,­­ artelor şî progresului în toate cele­­bune şi nobile, Prezidentul da onoare , al imoţiiei noastre cultural. 1 Trăiască M. Voastră, Trăiască M.­­S.* Regina, trăiască întreaga şi mult dubita noastră Dinastie." Andrei Bârsianu, preced. „Asociaţiunei“. Dl I. Giorgistu cite­şte apoi ade­ziunile despărţămîntilor Asociaţiei şi o telegramă primită d­e partea dlui I gecer şi Traian Moşoiu o frumoasă tele-­ gramâ prin care aduce omagii conducă- j i toriîor „Asociaţiei“ şi regretă că nujj f poate lua parte la acosstă mîreatâjj f manifestare culturală. Raportul general Comisiunea aleasă pentru exami­narea raportului general şi a dârei de seamă, compusă din dnii: Vicar Ilario Boroş, dr Eleftsrescu, dr Fló­ránz Mihályi, dr Dumitru Man depu­tat, dr August Popa şi dr Emil Do­­mide, a ales ca raportor pe dl depu­tat Dimitrie Man. D-sa dă citire raportului următor: „Asociaţia“ are în prezent 52 de despărţi­minte, cu 29 mai multe pa 5e snul trecut, organizându-se comp­lect despărţământul Georgîului. Sunt pa cala de organizare alte 31 de des­părţăminte; 4 au rămas în Banatul ocupat de sârbi. S’au luat dispoziţii pentru înfiinţarea a 28 despărţăminte nouă, fiind proactate î­ncă 18, astfel c­ă în anul viitor vom avea un total de 130 de despărţi­minte. S’au înfiinţat 300 de biblioteci, din­­­­tre cari 6 regionale şi 294 comunale. î Au contribuit mult în această direc-t jţie P. S. S Episcopul Hossu şi sub- I locotenent G. Crişan dala Deva. ţ S’au adunat mijloacele materiale pentru înfiinţarea da Oase Naţionale, |mai întâi la Nisăud şi Rodna-Veche,|| [s’au luat dispoziţii pentru zidire la­ Porceşti, s’au închiriat şi pus localuri ] la Zârneşti, s’au mai înfiinţat la Ora­l viţa română şi s’a oferit la Baia­ Sprie. Organizarea caselor Naţionale sal bucură de sprijinul frăţesc al dlui­ Colonel I. Mihorescu, întemeitorul lor d in vechiul Regat. Propaganda a fost făcută prin via gravi, prin conferinţe, prelegeri şi şeză- Itori, având concursul dlor general Rişcanu, N. Iorga, gen. Moşoiu, I. Agâ­biceanu, general Vildescu, Al. Lepădatu, şi general Petala. Se aduce mulţumiri dl or­­. Nistor şi A. Cosma propagandişti conferen­ţiari. Propaganda prin scris a fost făcută prin broşuri, revista „Transilvaniei“ şi­­ biblioteca „ Astra“.­­ Muzeul central a fost sporit cu 112­­ obiecte; muzee regionale au fost în-­ fiinţate la Cluj, Sighet, Tg-Mureş,­ Arad şi Hunedoara. Sa va înfiinţa­­un muzeu „Avram Iancu“ in Vidra­ de jos. B­oicotara centrală a fost sporită cui ‘563 volume.­­ Se aduce apoi mulţumiri dlui A.­­Bâraeanu, preşedintele şi dlui I. Geor­ I­gn­scu secretarul literar al „Astrei“. Dl raportor trece apoi la o amă­nunţită dare de seamă a tuturor te-u rinelor da activitate a Asociaţiei. Ia urmă, dsa fsoa următoarele pro-­ punsri, cari suat primite cu inad­mi-1 tata da adunare : Aprobarea cu mulţimită a raportu- ‘ lui general, Preacucernicia Sa Melodia livrai, abatele mănăstirii Strahov din Praga să fie proclamat membru de onoare al „Asociaţiei“ pentru prietenia do­vedită în timpuri grele şi ca omagiu pentru un distins fiu al naţiunei cehoslovace cu care suntem astăzi vecini. Pentru colaborarea armonică oui celelalte societăţi culturale româneşti şi pentru evitarea pulverizării ener­giilor astăzi nu numai inutilă, ci dea dreptul primejdioasă, fiind să duce la haosul cel mai rău, cel cultural: comitetul central a rugat cu toată stăruinţa să caute in timpul cel mai scurt modalităţile acestei colaborări. Comitetul central e invitat să de­pună cea mai energică stăruinţă pen­tru evacuarea caselor centrale ale A­­sociaţiei din Sibiu, strada Şigm­a 6­­ şi 8, csra nu pot servi ca locuinţe de închiriat la particulari cu totul străini­­ de Asociaţiune, ci în rândul întâi şi­­ astăzi se poate zice că exclusiv pentru f adăpostirea celeoţianilor din ce în ce ,­­ mai bogata ale muzeului şi bibliote-: î cei centrale; j Să exprimăm prin ridicare îa pi-] .cioara doliul pentru membrii şi bina-] făcătorii „Asociaţiei“ trecuţi dini i viaţă; \ j Autorităţilor noastre de tot soiul ş şi calorlalţi binsfăcători ai Asociaţiei: ,si Ii se aducă cuvenitele mulţumiri. 1 .Deosebit să se mulţumească dlui N. ,N. Simion, proprietar în R. Vâlcei,]­l care în amintirea fiului său Vaier, I­­ mort în refugiul din Moldova la 1917,­­a făcut o bibliotecă regională aici în] «S ghst şi se va administra de dea­l părţîmântul acesta al „Asociaţiei“­­ după regulamentul special. Dl dr George Preda, ca o com-,­­ plectare, a raportului dlui deputat I Dimitrie Manu arată că daspiiţimia Iţele cari eu rămas dincolo de gra- I niţa noastră, In Jugoslavia, au cerut­­ca ai lucreze şi pe nm departe în rcadrels „ Ascrisţiei“, cerere care ră­­­mâne a fi rezolvată în legătură cu situaţia diplomatică dintre ambele ţări.­­ Urmează apoi discuta generală la care ia cuvântul dl inginer Teodor Burzo, profesor I. Lupaş, care face propuneri relative la sărbătorirea lui­­ Avram Iancu. Raportul financiar Comisiunea aleasă pentru exami­narea situaţiei financiara şi compusă Idin dnii: deputat Balea, dr Titu Do­i­ros, Emil Stoica, M. Şerban, Pericle Vernescu, deputat dr Sever Dan, Ion Lupşanu, a ales ca raportor pe dl deputat dr Sever Dan. Dsa dă citiră raportului următor: Averea „Asociaţiei" pe anul 1920 a fost: veniturile fondului general al­­ „Asociaţiei“, lei 428.092 60; cheltue­­lile au fost de lai 394 374 93, dând deci un excedent de 34.317 67 lei, primul excedent bugetar al „Asocia­ţiei“, suma care s’a folosit ca dotaţii­­şi anume: pentru fondul general al „ Asociaţiei" lei 15.718 39 şi pentru fondul de pensiuni lei 18.599 28.­­ Numărul total al fondurilor şi fon- ' daţiunilor administrate de „Asocia­­ţiune“ se ridică la 60, dintre cari o parte creiate de însăşi „Asociaţia“. In cursul anului s’a mai primit în administrare şi fonduri nou?, anume: Fondul N. Iorga da lei 45.661.40,­­ iniţiat în adunarea generală din Ia­nuarie 1920, în cinstea marelui în­văţat al neamului nostru şi sporit prin contribuirile membrilor „ Aso­­ciaţiunei“, apoi fondului despărţă­mântului Viştea, de lei 550, copis de despărţământ spre administrare la Centrală. Averea totală administrată da „A­­sociaţie“ (afară da imobile) se urcă la suma de lei 1,178.05212 din care, subatrigând poziţiile tranzitorii de lei 150.000, rămâne o avere curată de lei 1,028.052­12. Pentru anul 1922 comitetul pre­zintă on. Adunarei generale două proeote da buget: a) ornantul de bu­get ordinar cu lei 560.000 la venite­­şi cheltueli; fc) proeatul de buget ex­­­traordina­r cu lei 2,950000 la venite şi tot atât la cheltueli şi capitalizări.­­ La închierea anului de gestiune, „Aspaistiunea“ a avut 19 mambri (onorari, 71 membri activi şi 307 membri corespondenţi ai sesiunilor ştiinţifice literare, 51 membri fonda­tori ai Casei Naţionale centrale, 342 membri fondatori ai „Asociaţiei“ ,1044 membri pe viaţă, 3567 membri activi şi 1260 membri ajutători, în total 6600 de membri. Asa propune ca să se intervie pen­tru ca subvenţia acordată de Stat de 200.000 lei să fie sporită la 1 milion. Să se mărească salariile slujbaşi­lor „Asociaţiei“ în special ale confe­renţiarilor ca o răsplată a muncei pe care o depun. Dse mai propune ca toate fondu­rile dinainte de război să fie deose­­­bite de ceea ce se vor creia şi să se creeze din ele un fond sare să rănile istoric. Mai fase diferite propuneri şi dl profesor I. Lupaş. înscrierea (de membri noi Comisiunea deasă pentru înscrie­rea de membri noui, compusă din dnii dr Gavril Juga, dr Al. Balint, Gh Raşca, dr Al. Moldovan, dr V. Filipoius, dr Flaviu Gurca, dr George Dan, dr Iuliu Coman, alegând ca raportor pe dl dr Gavril Juga. I­nsa dă citire numelui nouilor membri înscriși:­­ Dr Ion Lupaş, dr Ion Rodnic, dna dr loan Rodnic,­ dr Vasila Itea, dnii Emil Stoica, Leonard Pancherov, Const. Piarel, Aurel Lepădatu, Cornel Sângion, Gavrilă M­hali, dr Florentin Mihali, dr Const. Papuc, dr Gh. Bi­­laşcu membri pe vote, dnii Teodor Stroe, Aurel Vasilescu, Adrian Mar­­gineanu şi 30 de şcoale primare. Numărul membrilor noui înscrişi este mic din cauză că toţi intelec­tualii Maramureşeni sânt membrii „Asociaţiei“. Dr Hie Mareş, fost avocat în Si­gh­et, a lăsat întreaga sa avere pentru scopuri culturale. Decernarea premiilor Comisia păstra decernarea premii­lor conductului şi expoziţiei, compuşi dia­mnala Iustina Mihály şi Elena dr Presusu şi dalt profesor Lupoan Al., Aurel VasileBoji, L. Paushsrov, prof. Bistra R­us şi dr K­are Holou, au ales ca raportor pe dl Al. Lupescu. Dsa a făcut următoarele expuneri şi propuneri: Cea mai măreaţă manifestare a Maramureşului cu prilejul acestor serbări a fost conduita­ etnografic şi expoziţia. Conductul ne a dovedit cu priso­­(Urmare pe pagina n a) Telegrama către M. Sa Cancelariei M. S Regelui Libertatea importului Dezideratele comercianţilor asupra taxelor da împort Taxa „ad­ valorem“ este inaplicabili — Retragerea im­portului din cauza valutei La ministerul de industrie şi comerţ a avut loc o consfătiare sub preşe­­­­denţia dlui ministru Cudalbu în vederea­­modificării actualului regim al impor­tului.­­ Cu acest prilej delegaţii comercian­ţilor au prezentat şi susţinut un me­moriu deziderat, ale cărui puncte mai principale sunt următoarele: Comercianţii sunt de perfect acord­­ asupra necesităţii imediate a li­bertăţii importului — singurul mijloc de dezvoltare economică , care ar putea contribui la normalizarea comer­ţului, prin înlăturarea speculanţilor.­­ Cât priveşte aplicarea nouilor taxe de import ,ad-valorem este privită de către comercianţi ca inutilă şi ino­portună. ! Actualmente comerţul suportă asu­pra articolelor de lux, următoarele taxe: 5% asupra valoarei de vânzare a obiectelor; 5% pentru asistenţa so­cială; 2°/0 în folosul ministerului de industrie şi comerţ; impozitul de 10% asupra cifrei afacerilor; taxele vamale sporite etc. La aceste taxe se adaugă mărirea preţurilor de origină, valuta extrem de scăzută şi dificultăţile de aprovizionare şi transport.­­ Comercianţii — în afară de aceste­­motive — se opun la instituirea ta­­­­xei „ad valorem“ pentru motive de ordin moral, întru­cât aplicarea ei, ar da loc la fraude prin falsificarea factu­rilor de origină n’ar determina o ac­ţiune de corupţie. Sunt numeroşi spe­culanţii în comerţ , pe care nu-i leagă nimic de această branşă şi se vor preta la tot felul de combinaţiuni incorecte spre a eluda dispoziţiunile hotărârilor asupra importului, rămânând ca ele să fie suportate numai de comercianţii cinstiţi. In consecinţă comercianţii cer cu insistenţă a nu se aplica această taxă „ad valorem“ sau cea pe­ogram, care nu poate fi nici suportabilă, nici apli­cabilă. Cât priveşte importul câtorva arti­cole de lux, ei sunt dispuşi a primi o taxă de 10 la sută asupra tarifului va­mal.­­ Acestea sunt pincipalele deziderate­ ale comercianţilor importatori. Credem însă că înainte de a se lua măsuri pentru satisfacerea lor, ar fi nevoe de o bună chibzuială pentru se­lecţionarea importului. Una din cauzele scăderii valutei noastre a fost ieşirea a prea mari can-' tităţi de monetă printr’un import inutil. Astăzi când valuta este 'mai scăzută ca oricând, a se continua cu acest im-­ port dezechilibrat — culori câte taxe s’ar plăti către Stat — înseamnă a în­­f depărta orice posibilitate de echili­brare economică și în special valu-­ tară. I

Next