Patria, septembrie 1921 (Anul 3, nr. 194-219)
1921-09-01 / nr. 194
Cluj # Joi 1 Septemvrie 1921 UN LEU EXEMPLARUL Anul 111. % Numărul 194 UN GUVERN OPTIMIST Guvernul Averescu nu vre să rs-| cunoască criza politică internă, con-! tinuă să sa lai da cu „marile reforma“ • pe care le-a adus, cea agrară ş! cea| financiară, uitându şi eu totul partea! opoziţiei la legiferarea acestor re-| forme. Dl general Averescu continuă sa spună satelor că şi a ţinut cuvân-tul, a făgăduit pământ şi l-a dat, uitându-şi că reforma agrară pentru vechiul Regat fusese votată în parlamentul din Iaşi şi că îmbunătăţirile aduse ei se datorase stiminţelor şi luptei parlamentare a partidelor din opoziţie, iar caa pentru Ardeal erai votată dn 1919, August, de către Marele Sfat naţional. Guvernul care s’a remersat prinţ abuzurile şi ilegalităţile cela maii grave vrea să creadă că se hodineşte pe pat de flori, şi face combinaţii pentru viitoarea cârmuire a ţării Premierul se întoarce din concediu şi membrii cabinetului se grăbesc să-i aducă paanele şi să-l asigure că rămânerea lor la putere e sinonimă cu fericirea ţării. Singur ziarele apropiate de dl Tacha Ionescu, recunosc o „uşoară criză politici internă*, care s’a produs prin retragerea opoziţiei din actualele corpuri legiuitoare. Ziarele dlui Argetoianu, din potrivă, văd încă mulţi şi lungi ani de stupoare averescană. Desigur că nime nu se mai miră de optimumul guvernului actual. Complet lipsit de simţul de autocritică, sau poate, ceea ce e şi mai rău, disposiderând complet şi acest simţ precum şi opinia publică, cabinetul] Aviretou nu a obişnuit, chiar dulal liiflsmtul guvernării .»Îs, la acest] optimism al său. Când la cele dintâi] mari acte da ilegalitate, — faimoasele decrete legi — opinia publică întreagă s’a revoltat, da? mai des populaţia din noile provincii, guvernul a răxus foarte senin, şi, milităreşte, a bătut din picior să se meargă mai departe pe drumul iac -put. Şi la fiecare bităe de călcâi eşia câte un deceleg?, erau câte un jurnal al consultului de miniştri, care revolta opinia publică şi care a produs dezorganizarea grozavă din nou ne provincii, — în vremp ce guvernul a rămas mereu optimist. Când va muri desigur tot optimist va muri guvernul dlui general Av3- rescu. Proba este evidenţii Ţara in- treagă se pregăteşte de îngroparea lui, in vreme ce membrii guvernului visează la măsurile cu care vor mai ferici ţara, fără a voi să cerceteze situaţia reală general nemulţumitoare pe care a produs o guvernarea lui de până azi. Vom aminti un singur rezultat al guvernării averescane care ssro tuturor în ochi şi pe care totuşi guvernul nu îi vede sau nu voesta să vadă. Venit la putere în numele armoniei de clasă şi al unui partid numit al poporului, într’un an şi jumătate guvernul Averescu a reuşit să sapa o grozavă prăpastie chiar între claselea de o parte reforma agrară se execută în cele mai multe părţi ale ţîrii necompiet sau favorizând marea proprietate, lăsând la o parte faptul că în vechiul Regat pentru populaţia dela munte nici nu există o reformă Eg^asă, pa de altă parte în vrema ce cu o mână para că *i se dă ţăranului, cu cealaltă i so ea in sst.t. Cercetaţi starea materială a populaţiei satα,şti şi veţi vedea cât de îngrozitor a sărăcit în decursul unui an, mai ales în nouile provincii. Prin felul C'jm s’au retras coroanele și rublele, prin oprirea exporturi de vite, prin neluarea de măsuri ca a- C631 expert să se poată face după ce cdină a fost admis, prea târziu se’nțelege — guvernul a cauzat pauperizarea populaţiei săteşti într’o is'fel de măsură încât szl între acesstă populaţia şi cea dela oraş s’a văzut o adevărată prăpastie! Când preţul unei vaci a scăzut la 4—5 sute de lei, dela patru-cinci mii, iar artîolii pe eu‘3 ţăranul ii cumpără dela oraş sunt tot aşa de smmpi, dacă nu mai mult, ca înainta cu un an, e foarte logic gândul şi sentimentul care predominează azi la ţărănimea română: totala desiluşte şi neîncredere în domnii care sa îngrijeai de destinele ţări. Şi în cumplita lipsă de bani decare suferă acum tiranii, au mai veinit acum impositeîe dlui Titulascu... ! Prin nefasta politică economică a ■guvernului &’a objinut un singur rsizulist: toţi artid'd interni de consum Iau scăzut enorm în preţ şi tot aşa fac crescut cei importaţi. Şi totuşi guvernul partidului „poporului" crede că a fericit ţara şi în special pe ţîrani, i se pare că e pe pat de flori şi visează lungi ani de guvernare. Dacă el n’are simţul ne-I pessr de autocritică sau îl dîsprsţueşte, ţara trebue să deschidă ochii şi să-i arate c’a adus o la sapă de lemn. luptă. Congresele ţărăniştilor basarabeni Lupta între ineu şi Halipa In ziua de ,8. c. a avut jos la Chîinau congresul partidului ţărănesc, grupul Inouioţ, la care au participat delegaţii din partea tuturor organizaţiilor de judeţe, afară de CuhuL Congresişti au aprobat activitatea tactică a parlamentarilor acestui grup hotărând să se păstreze independenţa şi pe viitor. S-a ales următorul comitet central: dnii Pelivan preşedinte, Barca şi Cazachia vice-preşedinţi, Crihan secretar gineral, Joncu casier, Poatea, Valuta şi Dambrovă membrii. Concomitent cu congresul fracţiuinei Inculeţ, dl Pan Hălipa, care a fuzionat cu partidul ţărinesc din YBîliuî Kîgut, adrese&zâ o scrisoare* prin care se consideră tot dsa Preşedintele Comitetului Central al Partidului Ţărănesc Basarabean, prin care convoacă un nit congres, contra dlui Inculeț. Vom vedea ca va ieşi din această EFEMERIDE! Posta aeriană I _Teligranule venita din Bucureşti ne aduc Ijttirei, că a sosit acolo primul aeroplan, care .i va face curse poştale între Bucureşti şi Paris. Desigur, că acestei prime încercări, li va urma o adevărată organizaţie poştală, care să transmită corespondenţa şi mesageriila r ’ uşoare pe calea aerului. i) Utilitatea noului sistem de transport postail'nu o posta nimeni contesta. 1. Dar dacă ne uităm puţin înapoi, vedem cu oarecare regret, cum strică îndrăcită asta de» . civilizaţie toate tradiţiile, cu care ne obişnuisem de mici copii. In Dela vechile poştalioane, cari mai existău şi astăzi în regiunile pe unde nu este cale ferată şi până la transmiterea corespondenţei pe cale aeriană, este o mare deosebire, o adevărată revoluţie, care nu poate lăsa neapăsător tradiţionalismul nostru. ■I Cele mai avantajate corespondenţe prin noul sistem poştal, vor fi desigur scrisorile de dragoste: vor zbura, luându-se la întrecere cu săgeţile lui Cupidoa. ARISTâBO A COMPPI1SKBILAPOICT Un prieten, om de inimă şi cu frica lui Dumnezeu, emite părerea că ar fi nimerit să deschidem o listă de subscripţie publică pentru colectarea sumei de 100 lei, care să se dea sărmanului invalid de război, Teodor Butb, cârciumar de comuna Peceiu jud.Sălaj. Se ştie că bietul cârciumar a fost înşelat cu această sumă de dl deputat Aurel Mitrea, care nu i-a plătit rachiul ce l’a dat alegătorilor cu prilejul alegerei din Crasna (vezi Patria 193.) Noi supunem această propunere cetitorilor noştri generoşi, cari şi-ar putea trimite obolul lor direct pe adresa păgubaşului.9 Dl ministru Groza a fost în intimpinarea dlui Averescu. Un act de mare politeţă, pe care dl prim-ministru vai şti să-l aprecieze cum se cuvine. Ce frumoasă poză trebue să fi fostînsă întâlnirea între cei doui luptători. I de o parte dl general In minte cu vi- ziunea „Flămânziei“, de altă parte dl Groza „don ch’sote“ dela Deva care se luptă cu propria-i neputință. Reîntoarcerea primului ministru] Telegramele ne-au vestit înapoierea dlul general Averesat. Este desigur un „ad“ de mare importanță politică de vreme ce foile guvernamentale încearcă să prezinte acest simplu voiaj de „alier-retour“ l al dlui prim-ministru, drept un prilej de sinceră sărbătorire dn partea celtâtenilor români — şi poate şi mmno- t ricari — de pretutindeni. Rămâne de ştiat dacă şi poporul, ■ acest popor atât de „atace răbda- tor“ cu care dl general Averescu şi a împodobit şî tiu atura partidului său, dacă şi el a primit vestea cu aceiaşi exuberantă satisfacţie. Şi de ce s'ar fi bucurat poporul românesc din Transilvania şi de pretdindent că dl general Averesm nla frânele guvernului ? Din recunoştinţă ■ sau poate tu speranţa cd reîntoarce- rea dsi le va pune capăt tuturor fără-' dilegilor la care este supus de atâta vreme ? O, nu. . . ci l’a văzul la lucrul pe dl general A "* sau sî ştie cel poate aştepta dela dsa. I Cât priveşte recunoştinţa pe cărei şeful guvernului o aşteaptă dela popor, nu ştim cum ar putea-o valori-1, flea. [ Poporul nu se poate mulţumi cui formula Unul ziar guvernamental: „General! Averescu mai înainte ,« a fi şef de partid şi om politic, om român şi In această calitate dublată eu aceea de 3 soldat dsa şi a căşti-1 gat... etc. etc.“ Ţara ştie si aprecieze calităţile de, român şl soldat ale dial general Ave-\ rescu, dar nu poate uta că dsa este, şi şef de parid şi om poltic şi că neaceastă calitate a dat ţârii: abuzurile electorale, „ Reşiţa“, dezorganizarea administrativă, sărăcirea nouitor provincii, etc. etc. Acestea ţara nu le poate uita. Ş dacă nu ar ezita să salute pe soldatul şi pe românul întrupat în dl gineral Averesm, nimic nu o opreşte să întoarcă capul celuilalt general Averesen — omul poltic şl şeful de [partid. I însuşi dl prim-ministru cunoaşte [aceste sentimente ale ţării; şi etapa \ dsale în căt‘va oraşe din Ardeal — ■■ nu are alt scop decât de a ris’pl atmosfera de îndreptăţită repuhtum cil care este înconjurat guvernul în Transilvania. ) Reîntoarcerea dial general Averescu [nu a fost și nici nu putea fi primită (cu bucurie de către țară. ) Dacă însă dl prim-m nistru vrea săcunoască adevăr da bucurie a popom- lui, să plece. I I Adunarea generală a „Astrei“ --------- ■ r««^»caii------------- — Dela trimisul nostru special — Ziua II-3 S'ghet, 30 August.! Şedinţa se deschide la orele 10 di-] jalineat*» În cala cea mare a palatului- I cultural, sub prezidenţia dlui A. BSr. - seama. I ( Dl I. Giorgescu citeşte telegramele primite din diferite părţi ale ţarei şi îl degrama po orra „Adunarea generală a Asoeîsţiunei“ a trimis-o M. S. c Regelui. Bucureşti ! „întruniţi în adursara generală la Sighetul Marmaţiei, aducem omagiile lanoistre de neclintită credinţă, nemărginită dragoste şi el mai profund •devotament fiţă da M. Voastră, dezrobitorul acestor părţi frumoasa ale • Daciei străbune, protectorul ştiinţelor, artelor şî progresului în toate celebune şi nobile, Prezidentul da onoare , al imoţiiei noastre cultural. 1 Trăiască M. Voastră, Trăiască M.S.* Regina, trăiască întreaga şi mult dubita noastră Dinastie." Andrei Bârsianu, preced. „Asociaţiunei“. Dl I. Giorgistu citeşte apoi adeziunile despărţămîntilor Asociaţiei şi o telegramă primită de partea dlui I gecer şi Traian Moşoiu o frumoasă tele- gramâ prin care aduce omagii conducă- j i toriîor „Asociaţiei“ şi regretă că nujj f poate lua parte la acosstă mîreatâjj f manifestare culturală. Raportul general Comisiunea aleasă pentru examinarea raportului general şi a dârei de seamă, compusă din dnii: Vicar Ilario Boroş, dr Eleftsrescu, dr Flóránz Mihályi, dr Dumitru Man deputat, dr August Popa şi dr Emil Domide, a ales ca raportor pe dl deputat Dimitrie Man. D-sa dă citire raportului următor: „Asociaţia“ are în prezent 52 de despărţiminte, cu 29 mai multe pa 5e snul trecut, organizându-se complect despărţământul Georgîului. Sunt pa cala de organizare alte 31 de despărţăminte; 4 au rămas în Banatul ocupat de sârbi. S’au luat dispoziţii pentru înfiinţarea a 28 despărţăminte nouă, fiind proactate încă 18, astfel că în anul viitor vom avea un total de 130 de despărţiminte. S’au înfiinţat 300 de biblioteci, dintre cari 6 regionale şi 294 comunale. î Au contribuit mult în această direc-t jţie P. S. S Episcopul Hossu şi sub- I locotenent G. Crişan dala Deva. ţ S’au adunat mijloacele materiale pentru înfiinţarea da Oase Naţionale, |mai întâi la Nisăud şi Rodna-Veche,|| [s’au luat dispoziţii pentru zidire la Porceşti, s’au închiriat şi pus localuri ] la Zârneşti, s’au mai înfiinţat la Oral viţa română şi s’a oferit la Baia Sprie. Organizarea caselor Naţionale sal bucură de sprijinul frăţesc al dlui Colonel I. Mihorescu, întemeitorul lor d in vechiul Regat. Propaganda a fost făcută prin via gravi, prin conferinţe, prelegeri şi şeză- Itori, având concursul dlor general Rişcanu, N. Iorga, gen. Moşoiu, I. Agâbiceanu, general Vildescu, Al. Lepădatu, şi general Petala. Se aduce mulţumiri dl or. Nistor şi A. Cosma propagandişti conferenţiari. Propaganda prin scris a fost făcută prin broşuri, revista „Transilvaniei“ şi biblioteca „ Astra“. Muzeul central a fost sporit cu 112 obiecte; muzee regionale au fost în- fiinţate la Cluj, Sighet, Tg-Mureş, Arad şi Hunedoara. Sa va înfiinţaun muzeu „Avram Iancu“ in Vidra de jos. Boicotara centrală a fost sporită cui ‘563 volume. Se aduce apoi mulţumiri dlui A.Bâraeanu, preşedintele şi dlui I. Geor Ignscu secretarul literar al „Astrei“. Dl raportor trece apoi la o amănunţită dare de seamă a tuturor te-u rinelor da activitate a Asociaţiei. Ia urmă, dsa fsoa următoarele pro- punsri, cari suat primite cu inadmi-1 tata da adunare : Aprobarea cu mulţimită a raportu- ‘ lui general, Preacucernicia Sa Melodia livrai, abatele mănăstirii Strahov din Praga să fie proclamat membru de onoare al „Asociaţiei“ pentru prietenia dovedită în timpuri grele şi ca omagiu pentru un distins fiu al naţiunei cehoslovace cu care suntem astăzi vecini. Pentru colaborarea armonică oui celelalte societăţi culturale româneşti şi pentru evitarea pulverizării energiilor astăzi nu numai inutilă, ci dea dreptul primejdioasă, fiind să duce la haosul cel mai rău, cel cultural: comitetul central a rugat cu toată stăruinţa să caute in timpul cel mai scurt modalităţile acestei colaborări. Comitetul central e invitat să depună cea mai energică stăruinţă pentru evacuarea caselor centrale ale Asociaţiei din Sibiu, strada Şigma 6 şi 8, csra nu pot servi ca locuinţe de închiriat la particulari cu totul străini de Asociaţiune, ci în rândul întâi şi astăzi se poate zice că exclusiv pentru f adăpostirea celeoţianilor din ce în ce , mai bogata ale muzeului şi bibliote-: î cei centrale; j Să exprimăm prin ridicare îa pi-] .cioara doliul pentru membrii şi bina-] făcătorii „Asociaţiei“ trecuţi dini i viaţă; \ j Autorităţilor noastre de tot soiul ş şi calorlalţi binsfăcători ai Asociaţiei: ,si Ii se aducă cuvenitele mulţumiri. 1 .Deosebit să se mulţumească dlui N. ,N. Simion, proprietar în R. Vâlcei,]l care în amintirea fiului său Vaier, I mort în refugiul din Moldova la 1917,a făcut o bibliotecă regională aici în] «S ghst şi se va administra de deal părţîmântul acesta al „Asociaţiei“ după regulamentul special. Dl dr George Preda, ca o com-, plectare, a raportului dlui deputat I Dimitrie Manu arată că daspiiţimia Iţele cari eu rămas dincolo de gra- I niţa noastră, In Jugoslavia, au cerutca ai lucreze şi pe nm departe în rcadrels „ Ascrisţiei“, cerere care rămâne a fi rezolvată în legătură cu situaţia diplomatică dintre ambele ţări. Urmează apoi discuta generală la care ia cuvântul dl inginer Teodor Burzo, profesor I. Lupaş, care face propuneri relative la sărbătorirea lui Avram Iancu. Raportul financiar Comisiunea aleasă pentru examinarea situaţiei financiara şi compusă Idin dnii: deputat Balea, dr Titu Doiros, Emil Stoica, M. Şerban, Pericle Vernescu, deputat dr Sever Dan, Ion Lupşanu, a ales ca raportor pe dl deputat dr Sever Dan. Dsa dă citiră raportului următor: Averea „Asociaţiei" pe anul 1920 a fost: veniturile fondului general al „Asociaţiei“, lei 428.092 60; cheltuelile au fost de lai 394 374 93, dând deci un excedent de 34.317 67 lei, primul excedent bugetar al „Asociaţiei“, suma care s’a folosit ca dotaţiişi anume: pentru fondul general al „ Asociaţiei" lei 15.718 39 şi pentru fondul de pensiuni lei 18.599 28. Numărul total al fondurilor şi fon- ' daţiunilor administrate de „Asociaţiune“ se ridică la 60, dintre cari o parte creiate de însăşi „Asociaţia“. In cursul anului s’a mai primit în administrare şi fonduri nou?, anume: Fondul N. Iorga da lei 45.661.40, iniţiat în adunarea generală din Ianuarie 1920, în cinstea marelui învăţat al neamului nostru şi sporit prin contribuirile membrilor „ Asociaţiunei“, apoi fondului despărţământului Viştea, de lei 550, copis de despărţământ spre administrare la Centrală. Averea totală administrată da „Asociaţie“ (afară da imobile) se urcă la suma de lei 1,178.05212 din care, subatrigând poziţiile tranzitorii de lei 150.000, rămâne o avere curată de lei 1,028.05212. Pentru anul 1922 comitetul prezintă on. Adunarei generale două proeote da buget: a) ornantul de buget ordinar cu lei 560.000 la veniteşi cheltueli; fc) proeatul de buget extraordinar cu lei 2,950000 la venite şi tot atât la cheltueli şi capitalizări. La închierea anului de gestiune, „Aspaistiunea“ a avut 19 mambri (onorari, 71 membri activi şi 307 membri corespondenţi ai sesiunilor ştiinţifice literare, 51 membri fondatori ai Casei Naţionale centrale, 342 membri fondatori ai „Asociaţiei“ ,1044 membri pe viaţă, 3567 membri activi şi 1260 membri ajutători, în total 6600 de membri. Asa propune ca să se intervie pentru ca subvenţia acordată de Stat de 200.000 lei să fie sporită la 1 milion. Să se mărească salariile slujbaşilor „Asociaţiei“ în special ale conferenţiarilor ca o răsplată a muncei pe care o depun. Dse mai propune ca toate fondurile dinainte de război să fie deosebite de ceea ce se vor creia şi să se creeze din ele un fond sare să rănile istoric. Mai fase diferite propuneri şi dl profesor I. Lupaş. înscrierea (de membri noi Comisiunea deasă pentru înscrierea de membri noui, compusă din dnii dr Gavril Juga, dr Al. Balint, Gh Raşca, dr Al. Moldovan, dr V. Filipoius, dr Flaviu Gurca, dr George Dan, dr Iuliu Coman, alegând ca raportor pe dl dr Gavril Juga. Insa dă citire numelui nouilor membri înscriși: Dr Ion Lupaş, dr Ion Rodnic, dna dr loan Rodnic, dr Vasila Itea, dnii Emil Stoica, Leonard Pancherov, Const. Piarel, Aurel Lepădatu, Cornel Sângion, Gavrilă Mhali, dr Florentin Mihali, dr Const. Papuc, dr Gh. Bilaşcu membri pe vote, dnii Teodor Stroe, Aurel Vasilescu, Adrian Margineanu şi 30 de şcoale primare. Numărul membrilor noui înscrişi este mic din cauză că toţi intelectualii Maramureşeni sânt membrii „Asociaţiei“. Dr Hie Mareş, fost avocat în Sighet, a lăsat întreaga sa avere pentru scopuri culturale. Decernarea premiilor Comisia păstra decernarea premiilor conductului şi expoziţiei, compuşi diamnala Iustina Mihály şi Elena dr Presusu şi dalt profesor Lupoan Al., Aurel VasileBoji, L. Paushsrov, prof. Bistra Rus şi dr Kare Holou, au ales ca raportor pe dl Al. Lupescu. Dsa a făcut următoarele expuneri şi propuneri: Cea mai măreaţă manifestare a Maramureşului cu prilejul acestor serbări a fost conduita etnografic şi expoziţia. Conductul ne a dovedit cu priso(Urmare pe pagina n a) Telegrama către M. Sa Cancelariei M. S Regelui Libertatea importului Dezideratele comercianţilor asupra taxelor da împort Taxa „ad valorem“ este inaplicabili — Retragerea importului din cauza valutei La ministerul de industrie şi comerţ a avut loc o consfătiare sub preşedenţia dlui ministru Cudalbu în vedereamodificării actualului regim al importului. Cu acest prilej delegaţii comercianţilor au prezentat şi susţinut un memoriu deziderat, ale cărui puncte mai principale sunt următoarele: Comercianţii sunt de perfect acord asupra necesităţii imediate a libertăţii importului — singurul mijloc de dezvoltare economică , care ar putea contribui la normalizarea comerţului, prin înlăturarea speculanţilor. Cât priveşte aplicarea nouilor taxe de import ,ad-valorem este privită de către comercianţi ca inutilă şi inoportună. ! Actualmente comerţul suportă asupra articolelor de lux, următoarele taxe: 5% asupra valoarei de vânzare a obiectelor; 5% pentru asistenţa socială; 2°/0 în folosul ministerului de industrie şi comerţ; impozitul de 10% asupra cifrei afacerilor; taxele vamale sporite etc. La aceste taxe se adaugă mărirea preţurilor de origină, valuta extrem de scăzută şi dificultăţile de aprovizionare şi transport. Comercianţii — în afară de acestemotive — se opun la instituirea taxei „ad valorem“ pentru motive de ordin moral, întrucât aplicarea ei, ar da loc la fraude prin falsificarea facturilor de origină n’ar determina o acţiune de corupţie. Sunt numeroşi speculanţii în comerţ , pe care nu-i leagă nimic de această branşă şi se vor preta la tot felul de combinaţiuni incorecte spre a eluda dispoziţiunile hotărârilor asupra importului, rămânând ca ele să fie suportate numai de comercianţii cinstiţi. In consecinţă comercianţii cer cu insistenţă a nu se aplica această taxă „ad valorem“ sau cea peogram, care nu poate fi nici suportabilă, nici aplicabilă. Cât priveşte importul câtorva articole de lux, ei sunt dispuşi a primi o taxă de 10 la sută asupra tarifului vamal. Acestea sunt pincipalele deziderate ale comercianţilor importatori. Credem însă că înainte de a se lua măsuri pentru satisfacerea lor, ar fi nevoe de o bună chibzuială pentru selecţionarea importului. Una din cauzele scăderii valutei noastre a fost ieşirea a prea mari can-' tităţi de monetă printr’un import inutil. Astăzi când valuta este 'mai scăzută ca oricând, a se continua cu acest im- port dezechilibrat — culori câte taxe s’ar plăti către Stat — înseamnă a înf depărta orice posibilitate de echilibrare economică și în special valu- tară. I