Patria, septembrie 1921 (Anul 3, nr. 194-219)
1921-09-01 / nr. 194
! Adunarea generală a ,Astre!‘! (Urmare din pagina I-a) rată vitalitatea poporului nostru din cest colţ da ţară, precum şi ar moral ia care există între popor şi condu-în âtorii lui. I se Comieiunea propune premierea, te,ca onduot, a comunelor în ordinea de?ai jos: 1. Comuna Borşe, care a t îl .ratst întreaga vieţi de sat fruntaş,:şti. comuna Sârbi, 3. comuna Vad, şti . comuna Ssissău. ; s’s La expoziţie, care a fost aranjată !m în foarte mult gust, s’a remarcat un* * iovor grandios, cu un vultur cu ghia- 16 ele înfipte într’o cetate, proprietatea ro Mitropoliei din Blaj. S’au propus pentru premii: 1. Văroduva Iustina dr. Mihali, 2 dna preom teasM Elena B’rlean, 3 preotul Artei miu Ardes.o din Jena, 4 Biserica Ici greso-cftolivâ din Potrova, 5. preotul Vasile Danea. fm P închiderea AdunSrei la Generare ei Dl dr. George Preda, în numele V dlui preşedinta Andrei Bârseanu, multăţumeşte organizatorilor frumoaselor serbări şi participanţilor la şedinţele tr „Asociaţiei“, declarând închisă Adapnarea Generală. Iei şi După amiază, la orele 4 au avuţi şi loc conferinţele avarjate, ca în toţi anii, la comitetul „ Asociaţiei.“ . La aceste conferinţa a asistat un public foarte numeros, care a răsplătit , cu aplauze călduroasa pe conferenţiari, şi Conferinţa dlui I. Lupaş Dl profesor I. Lupaş a ţinut o in-teresantă conferinţă, vorbind despre :„ „Momente însemnate din istoria ro-românilor maramureşeni " ‘ casa arată, că românii din Mara-10 mureş au avut în trecutul neamului ag nostru o întreită însemnătate: aici a foat cuibul dessărăcâtorilor Moldovei,tatei ni s’a păstrat dovada istorică si-i ţâ gură despre începuturile organizărei a noastre bisericeşti şi de aici au porcnit, sub înrâurirea husitismului, ată- ti ruinţele culturale pentru coborâre*, ci scripturilor sfinte în cuvintele graiului nostru strămoşesc ! Un scriitor ungur spune, cî româ-l(nii la Maramureş se simt acasă, căci ia' aici înafară da hotarul oraşelor dels obârşia germană şi de văile locuite la de ruteni, toţi mantii sunt ai lor. AMmn au putut să facă servicii folositoarei ţârei, pâzindu-i graniţele ... Voivozii lor au la&î parte la riz-l. bosle împreună cu regate, s’au Im-| prietenii cu nemeşii maghiari, au pri-j mit obiceiurile acestora, uneori chiar şi credinţa lor; patria cea nouă i-a preţuit într’atăla, încât la diplome li i s’a dat numele de comiţi; la 1378 , Bate şi Drag erau comiţii supremi ai comitatelor Maramureş şi Satmar." Vorbeşte apoi despre însemnătatea genezilor şi voivozilor maramureşeni, analizează datate cronicilor ungureşti şi moldovene, privitoare la descălecarea Moldovei, arată apropierea vădită , întră vânarea zimbrului de către Dra- goş şi vânarea unui cerb da către textendarul nicabru. In legătură cu a ceastă consistă, că tradiţia păstrată ţ In cronici nu este decât încercarea dă a explica marca Moldovei. Iar vâna- f tul zimbrului reaminteşta tradiţia pă- i sîrstă î i promaete ungureşti despre legendarul Nimrod, care nu vânează f ua zimbru ei un cerb. Ştirile din cronici şi cuprinsul do- j cumintelor contemporane arată deotesebirea însemnată între felul cum sporisit Dragoş Maramureşul şi între plecarea lui Bogdan. Primul a fost lăsat de regele Ludovic să plece, al doilea a plecat pe ascuns, pentru a lupta apoi contra regelui. După lupte cari au ţinut peste 20 ani, Bogdan ia domnia împotriva lui Ludovic şi a lui Dragoş. Ca răsplată a credinţei lor, Ludovic a făcut comiţi pe Dragoş şi Baliţă, peste comitatele Maramureşului şi Sătmarului. Părinţii lui Baliţă şi Dragoş au zidit mănăstirea din Peri ln prima jumătate a secolului XIV. La sfârşitul acestui secol mănăstirea fa ridicată] te rangul de slăvi opîghie, iar eg a-] mersului Pahomie i s’au dat drepturi] Episcopeşti prin hrisovul patriarhului 3 Anoaie din 1391. Sub infioinţa hasi-] tismului preoţi români din Mira-* mureş a făcut începutul modast, în secolul XV, de a înveşmânta ade-'ă văcul scripturilor sfinte în graiul nostru, sub inflaiaţa învăţatului englez John Winalef şi a cehului Icrahua. In mănăstirea Voroneţului, zidită da Ştefan cel Mara sa păstrează fiagraenta de traduceri româneşti din vremea husismului. Mărturiile preţoasa ala trecutului Miaraureşului, sunt îndemnuri pentru maramureşeni ca să contribus la închegarea unităţii naţionale, la consolidarea Statului şi la înflorirea culturei româneşti. Conferinţa dlui V. Bogrea şi profesor V. Bogrea a ţinut o splendidă şi foarte aplaudată contefericii, vorbind de ce a dat şi poate ds Ardealul pestro lstrikcata. Intre diferitele popoare este natu-| ral să fia un contact sufletesc. Pot fi | ■întră noi ficţiuni confesionale, cari :se liniştesc imediat ce se restebdeşte l ’calmul. Dacă ne gândim la meritul pe care III are Ardealul în dezvoltarea consştiinţei naţionale, trebue să recunoaştem ci cel mai mare erie acela că s’a păstrat şi alături cu întreaga Românie şi-a păstrat laMnitatea. în rezoluţia festivă dela 16 Mai 1848 se cere ca românii să se cheme român şi nu valah sau oláh. De ca proseriau ungurii cuvântul | român ? Pentrucă amintea unitatea? naţională cu românii da dincolo. | I Cuvântul roman însemna complexul civilizaţiei în contrast cu barbaria. | I In fiinţa noastră naţională avem, mai întâi mimice de roman, român,| care s’a păstrat ca nume al întregu-| lui popor. Origina noastră latină o cunoşteau încă da pe vismuri, de la Vasile Lupu, cronicarii şi alţi cercetători şi călători strejgi. Fără a reedita nimic din greşelile trecutului, suntem datori să-l reparăm pentru a prepara viitorul. Noi suntem aşa cura suntem şi cu calităţi şi cu defacte şi trebue ca idealurile să fie cât mai departe de o fantaomagorie care le-ar putea compromite. înţelegem să ne părtrăm latinitatea şi legăturile cu Franţa, Spania şi Italia da unde putem avea şi lumraă şi cudură. „ După conferinţa dlui profesor V.Bagras», urmează o documentată conferinţă cu date şi cifre a dlui Folip- Iduc, primprator al plazei Vieu, tra- tând despre istorcul, populaţia, bligaţia şi viitorul Maramureşului. I Dl dl Kindriş preşedintele daspăr- Iţământului maramureşan al „Astrei“ aduce mulţumiri dlui prefest Codru?, care a stăruit pentru repararea palatului cultural şi a dat un mare concurs pentru reuşita acestor serbări. De asemenea mulţumeşte primarului oraşului şi tuturor maramureşenilor cari au dat un caracter atât destrălucitor adunărei graerate a „Astrei“, care a fost o dovadă desăvârşită a tăriei Buflatului şi culturei româneşti. Concertul I La ora 8 seara a avut loc în adateatrului orăşenesc un concert cu ur-rmătorul program: Imnul regal: Rauaiunea de cântări; Verdi, Ouvartura din Oera ;Nabucodonosor, orhestra; Izidor Man: „Apothesou, dans poporal, solo de piano dra A. M.Kalyi; Rossini: Cavatino din opera Bărbierul din Sevilla, dna E Jurea acompaniată la pianoa di Shilethan ; Meyerbeer: marea fantazie din Opera „Prophet“, orhestra; A. Bena : Serenadă și Ima religios: Reuniunea de cântări; L. v. Bathovsa : aria din opera „Fidehi” şi Gosrban: Ultima dorinţă, dra I. Mihály, acompaniată la pian de dra A M ha’y; Grirg : Paar Gyut-Suito II partea II: orhestra; Mezetti: Ssrenadă şi T. Brediseanu: Ştii tu bade, dna E Jure», acompaniată la pian da dl S hathan ; I. Vidu: coimtet Rauniunea da eâatări sub conducerea dlui G. Németh’. Balul I După concert a avut loîîa salacea rasia a palatului cultural obişnuitul bal anual, ca închei re a sîduazri’o ! generale. I Lumea foarte multă s’a distrat ?c 1 m'jloaul unui entuziasm şi a unei bune dispoziţii de sebire. 1 S’a remarcat în special că doam- 1 nete au purtat cele mai multa aplen-1 dide costume naționale. * . Pentru adunarea generală din anu ' viitor s’au făcut două popuneri: Bai Mare și Ciachi-Gârbou. Comitetulesutrsl ara latitudinea de a alege ? localitate din acestea două. te __— t * 01 Septemvbe tül. i In turul asasinării lui Erzberger I Paris. — „Petit Parisien“ sprne eS resssinarea lui Erzberger o numai •. continuBraa senior nenumărate omoruri politice comise asupra persoanelor cari după închasrsa războiului au .luptat pentru polities paaifista. Cadavrele lui Liebkaenht Raza Luxemburg, Eisner Kurt şi Erzberger indică drumul plin da sînga pe care Inaintesză reacţiunea germană. . „Matin“ arată că dela închierei armistiţiului s-au comis în Germania , 358 omoruri politica şi că ucigaşii în , 309 cszri au rămas nspsdspsiţi. I * Btrlin. — Cu prilejul îngropării lui Erzberger cele trei fracţii ale munci- tatorilor germani pregătesc manifestaţii în toată ţara. «I La înmormântare va lua parte şi Fihrenbach fostul canceter al imperiului. (A.T.R.) Efortul hetlimic ! al Cehoslovaciei . !■ ------JEIS—p. Pentru a treia oară târgul internaţional din Praga Invită comercianţii din toată lumea de s vizite reuniu-1 «ea sa oara va avea loc data 1—83 Septemvrie 1921. Pentru comercianţii r români, târgul din Praga oferă oui ocazie splendidă de a fase cumpără-1 turila Tor, findică valuta coroanelor |, cehoslovaca nu este ridicată. Pantrul a atrsgs un număr cât mai mare ds. vizitatori târgul din Praga face tot|; ce’i stă îa putință pentru a înlesni | mntr’o serie da av.*ratage considera-1 bite. De exemplu: reducerea de 50 lei sută din tarifele căilor ferate ceho- s siovace, reducerea la taxele pentru viza paşapoartelor la concultilul cehoslovace, îngrijire de locuinţe, in- terpreţi gratuiţi etc. Pentru a participa la avantajelemai sus enumerate, trebue să sa procure o carta de participare şi in-? rigna târgului, eara se obţine tema, legaţiunea Cehoslovacă din Bucureşti, livada Episcopiei 9, sau la Consola- tete Cehoslovace de Gateţa, Cluj şi Comluţi. 9 Congresul este prezidat de dl Aurel Iliescu, biroul fiind format din i dnii L. Marţian şi M P. Floresau. 1 Dl Fiorescu, în editate de rapor tor, arată care era să fie întâiul pro-' iect da lega din August 1920, care fiind jignitor pentru corpul silvic, s’a atras atenţia Ministerului, că corpul i silvic nu poate accepts astfel da £ jîege. Proiectul a fost înlocuit cu al- 1 I tul, care a fost trecut prin Parla-f ment, fără s? se ţină seamă de amen-\\ idementele formulate ds „ProgrrsulU \ Silvic“. I ! Legea actuală de organizare, fiind împlină de lacume și împotriva intere-?] iselor corpului silvic, a fost pusă dini I nou în discuția congresului, ca ace-|i sta să hotărască asupra ei. fi La dssbateri s’au iscat multe dis-|i cuții, citindu-se și pisagii din lege. Apoi s’a votat următoarea mo- i țiune: 1. Sîntințde formulate da consiliul disciplinar să fie obligatorii. 2. Retragerea la pensie să se facă după normele serviciului francez, adică numid capacitatea de muncă să determina criteriul pentru pensionare. 3. Să sa suprime retrograd.-raa. 4 Să se suprime legea silvică în așa fel, ca inginerul după 3 luni de boală să nu fie pus îa disponibilitate. 5. Congresul silvic aderă îa proiectul funcţionarlior publici, adică le statutul unic al funcţionarilor. 6. Rnumerates şi chestiile desci-i plinire ale inginerilor şi cooducăto-| ril or silvici, sS fie, după cum se pre-j văd în legea da organizare a eorgu- lui taohuio. ‘ I Aceasta moţiune, sa va înainta Mi-I nisterului de domenii prin „Puigresall Silviu“.* Li ora 3 p. m. sa ia în discuţie chestia învâţâmlntului silvic. Dl Fiorescu, raportor arată, cum au putut fixa puacîe del , orientare pentru organizarea învăţă- mânialul, prin legaturile cu Asociaţia CFR Astfel congresul silvic din 1920 şi-a exprimat dorinţa, ca î nvţii®âa-l tal silvic superior să sa facă îate’o PoV’tihnică ca înv ţimânt special, rămânând pentru conductorii silvici i la vatmaitul mediu, iar cel inferior pentru brigadierii de poduri. Ministemi a angajat pe câţiva speeiatişti cu redactarea memoriului pentru Politehnică, dar nu s’a realizat tot dia csuza ministeru’ui care s’a resgindit. 3 Studenţii ş’oalei speriosre de? i slvicul ţară la adunarea generală a 11 inginerilor ?n Mri, au carat Inassdrarsa - învlțământului într’o Politehnică. .! Acestea dovedesc dretul de bine, joi la orice proect sau lega, trebunjeeonsultat și corpul silvic. Raportorul j ;oste apoi și sa atragă din nou aten-! jtîucna Mbricterului asupra acestor fapte, redaatând congresul un mei'mariu. I Dl C. /?. Qiorgisea, susţine să sa ?fac& urgent nou domes la Minister. Dl C. Dmetresia, pera o premanire în complectarea profesorilor silvici Dl G. A itonescu este pentru Poli-I tehnică. Dl V. Stinghe combate însa aceasta...dar nu se opens hotărârilor congre- I suini. Dl C. Siva Gou, este tot pentru Politehnică §5 arată al profesorii îşi fac datoria. Dl V. Stinghi doreşte să se dea mai mare sfisnţie cultului pădurilor. Dl C. Dmetrescu cere înfiinţari drnsurilor pentru complectarea studiilor şi ţinerea unor serii de conferenţe despre silvicultură. DI M. Manollescu este pentru o nouă intervenţie, întrucât în 1920 s’a hotărât definitiv încadrarea înviţărmântului în Politechnică. DI A. Iliescu face resumatul deabaterilor, aclamat da întreg congresul, şi astfel se hotăreşte intervenţia , minister în chistia învăţământului Se stabileşte apoi 120 Iei cotizaţie pentru ■ fiecare membru. I Dl V. P. Harşianu cere înfiinţarea unui fond necesar educaţiei orfanelor îşi copiilor inginerilor silvici. Dl N. M. Iuiscu propune înfiinţarea unui cămin sau şcoli pentru pratorarea acestora. I Dl Itesea, în calitate da preşedinte al congresului, rezumi propunerile într’o moţiune, pe baza căreia să sîl aprsis379 un fond pentru orfanii şi co-t Ipii inginerilor silviei, ca cel existent la Ardeal, care se aprobă. Dl M. Boldor, inspectorul păduri- lor din Bucovina propune unificarea, codului silvic. I Dl V. Antonescu straga atenţia congresului asupra unificarei codului silvic, susţinând, ca pentru aceasta ss ce alcătuiască o comisie, îa care toate societăţile să fie reprezentate. Congresul aprobă necesitatea unificărei codului silvic, care ss va face pria comisii speciala. Terminându ss dssbsrierile, dl IHisca, preşedintele congresului închee congresul, exprimându-şi părerea de bine, asupra activităţii lui. I Congresiştii 850 plecat azi dimineaţă ,după ora 4 in exearskrae în. Munţii Nssiudului, unde sunt imense păduri Cu această ocazie, după cum suntem informaţi, ce vor faca şi films, pentru a 1« proiecta la diferitele cinemato-. .grafa din ţară. Dala excursiune sa vor j* reîntoarce mâine s?&r2 la Cluj, având o serbare câmpsnearcă la Academia , de Egriculturăi i ■ ii "ii ■ irr-r • nririiifiiniiFir-iT^^ I I CONGRESUL SILVIC I Modificarea lege! de organizare a corpului silvic — InvSI tâmSntul silvic — Mchiderea congresului — Excursiunea și serbările Telegrame Arestarea românilor Tn Ungaria — Măsurile guvernului român — Budapesta. — Consulatul românj a suspendat visarea paşapoarte-), lor. Aceasta s’a întâmplat la îns nmarea guvernului românesc, fi va fi ţinutâ până când guver- nul maghiar nu va libera pe cei 309 cetăţeni români pe care sub diferite pretexte i-a închis în teminite. Criza din Germania ! Viața. — Ştiri din Burn a anunţi că Germania se găseşte actualmente în faţa unei crize interne. La Potsdam au fost răniţi nu numai dintre manifestanţi ei şi dintre soldaţi. Muncitorii au început o propagandă vie contra reacţionarilor şi se adună într’o mare coaliţie a tuturor partidelor muncitoreşti. Comuniştii pretind ditatura proletară. (A. T. R) * Berlin. — Participanţii la manifestaţia dela Potsdam care s’a sfârşit cu înderuri şi victime, au fost în număr de 30.000. Ei au spintecat portretele lui Hindenburg. (A. T. R) Atentatul contra lui Erziberger Birlin. — D. Loske preşedintele Reichstagului german a declarat în cazul delibaraţiunilor dintre cancelar şi partidele politic© că atentatul contra lui Erzberger e un atentat contra păcii şi poate avea pentru Germania urmări incalculabile. (A. T R.) Războiul dirn Asia Mică Constantinopol — Armatele kemalista înaintează mereu, respingând forţele greşeşti, cari au pierderi nenumărate. (A. T. R ). Uitimeiri infermaţiuni — Dl Ion Agârbiceanu, directorul iaraiul nostru s! pwedintdle ,S’nâl ; ■Aulai Presei Romă ie din Ardeal* ii la Înapoiat dela T- tWrl ddoh |i — Peştera dela D. bjrna este în. | belrî. Focul nu se ştie cum a is-a menit. [; — Ştiri d n Geneva spun că Lîgniţ, Naţiunilor nu va fi în stare sa dea-|spus cristiisnea Silaziei supări oare | Ieşi mişcările reacţionare din Ger-!; nania ar da Poloniei perspective mai; ( )nne. I. — Inddactele sângeroase din Indiai! is confirmă. Missările revoluţionarei ia întind^spre Calcutta. — In 1910 erau 598 radiosteţiuni.1 [n 1920 acest număr e’a urcat lat L3 694 în toată lumea.I — Comisia sârbo-româsă în şedinţa finută îa Ministerul lucrărilor publice! i hotărât înfiinţarea unei linii feratei Sireeie îatra Buciîreşti şi Belgrad, prin Valea Nora—Biserica- Albă, trercând Dunărea la Simendria, nadei a b’daugă construiaasă podul peste Dunăre. S'a hotărât apoi legătura între Bsi-1 grad—Craiova prin Gruia şi construirea aeroporturilor îa ambele ţări, îrin vederea realizărei comunicaţiei aeriene! Paris—Praga — Belgrad—Bucureşti— Constantinopol. \ — Comisia pentru unificarea legi- slaţiei se va convoca în săptămâna viitoare. — „Monitorul Ofical“ va publica, la curând, că trupele de teatru, oari? trec peste 10 pers .sn?, întrucât vor merge In turneu, vor beneficia de 75% reduceri pe C.F R te trsn. sporturi, iar artiştii şi membri soaie-[ îiţii de scenă vor beneficia de 50%5 individual. — Socialiştii au hotărât să-şi tragi congresul pa la sfârşitul lunei" Saptemvre te Bucureşt!. — In vechiul Regat preţul vitelor scade oferea în schimb se ridică prsf ţurile produselor. — Ia Rusia este iminentă o nou in răscoala contra sovietiștilor, partidTM * âad in ea şi flota. — Cabinetul irlandez a acceptat invitaţia lui da Vaiere da a participa, la discuţiile de la Londra. — Lenia a invitat la Moscova pe agienslrii fostului guvern Kerenițki oa] si se sfâtuiască cu ei relativ la mâi- luirea firii. — Toate ziarele româneşti, carij ’trimit câte un exemplar onorat scrie-! ■tăţii noattre „Daria Traianu* Roma,! ](via Salvator dalie Gapete Nr. 72) "sunt regate sa 113 trimită datele referitoare la înfiinţarea lor, precara şi membrii actuali ai administraţiei şi redacţiei, servindu-ne ca informaţiuni asupra studiului ce vom face despre „Jurnalistica română !“ — Tuberculozs cristănd înspăimântător, în şcoli, medicii întruniţi la ministrul da iustracţi din Bucureşti, au hotărât înfiinţarea mai multor gimnazii, lîss şi şcoli lângă staţiunile climaterice în întreagă ţara, trade să se plaseze elevii ameninţaţi de tuberculoză. Dsf.semeniia fu hotărât să se numească la fiecare şcoală câte sm medic. — In vederea procur m locomo-, tireior s’au făcut mai multe oferte, dintre cari au fost primite cele străine cu cât. 60 Iei kgr, deşi Reşiţa a oferit cu 30 lei kgr. — Sinodul electoral pentru alegerea episcopului ortodox al Vadului şi Fleacului va fi convocat in luna Octomvrie. — La Cartea marţială din Sibiu s’a începe pertractarea procesului celor 82 studenţi maghiari din Arad, cari au fost definuţi fiind acuzaţi de crimă contra, siguranţei Sigilai, şi cari erau membri şi societăţii iredente mihiare. — Acceleratul Bucureşti-Mehedia va circula cu începere de la 1 Septemvrie până la Timişoara. — Conducătorii partidului socialist au avut o întrunire la Ploeşti îa care au luat paris fruntaşii socialişti din Bucureşti, şefii sindicatelor şi delegaţii tuturor centrelor din ţară. Adunarea a stabilit programul congresului ce Se va ţine în Septemvrie şi a discutat relativ la emifierea socialismului şi la viitorul pertidului, 1 Tutungerie |’J d|s^su¥ M i c u Nr. 1, prevăzută cu toate articlele în această branșă, ■alături o bodegă elegantă în stil parizian cu cele mai gu~stoase mâncări și băuturi. Rog ! sprijinul binevoitor al publicului. 1028 4—8 I — O BUCATARE A.SĂ pentru Mediaș să caută. A se adresa : Calea Victoriei 34, etajul I. 1050 1-1 Redactor responsabil s Mihail Mrr. Procepta «B—SBaaBSBaBBaBBBBKBBaaBga— j mtmm CINEMA«®»® I UNIVERSITÂŢil I Joi: Patima. !| Vineri şi Sâmbătă: Inimă de Mamă. I Duminecă: Feciora de Orleans. ^ maurI^a I Miercuri şi Joi: Spre o Noauă Patrie. I Vineri şi Sâmbătă: Deliciul Morţii. I Duminecă : Oraşul Cluj. I CÎN^ÂAPOLLO Sâmbătă şi Duminecă: Păunul Alb. Prăvălia mea de ghete din Calea Victoriei (fostă Kossuth Lajos) Nr. 20, ce funcţionează de 50 ani, din cauza împrejurărilor grele de azi, am mutat-o (transpus) în Sir. Muzeum 1, în casa mea proprie. — Rog și pe mai departe sprijinul Onorat, public Jun. Ferericzy Ignác 1082 2—15 1036 2—3 primar. . WHOM ^ ja(ttwnt.rasxfrg I Fondat KAROL NAGY I ÎNTREPRINDERE technica, CLUJ, STR. RESINA MARIA 9 IN CURTE. 976 Mare mas—10 gazin pentru becuri electrice. Primește reparări cu preţuri moderate. _______ Il ul.ua „„a.. Telefon Nr. 802, întreprinderea Electrotechnică ţi 8 Mecanică IM ^odor Illiator ^ din CLUJ, Calea Victoriei Nr. 7. Angajează imediat o domnişoară cu cauţiune care cunoaşte dactilografa şi în câtva conta b i l i t at e a, asemenea pe lângă limba română și cea maghiară. TELEFON 577. PATRIA Regia Monopolurilor Statului Direcţunea Fabricii de Chibrituri Cluj Publicaţiune Se aduce la cunoştiinţa generală că, Fabrica de Chibrituri din Cluj, are nevoe de 300 vagoane, a 10.000 kgr., buşteni verzi de plopi şi 100 vagoane, a 10 000 kgr, buşteni da S fag, pentru fabricaţia chibriturilor. I Pentru aceasta se va ţine o licitaţie publică în localul fabricii, înziua de 8 Septemvrie a. c. ora 9 dimineaţa. I Concurenţii vor depune ofertele închise şi sigilate până în ziua de 7 Septemvrie a. c. seara, la Direcţiunea fabricii, arutând preţul pe vagon adus în curtea fabricii. I Concurenţii vor depune la Cassieria fabricii o garanţie de 3% din valoarea ofertei, în numerar sau efecte de Stat, înainte de deschiderea licitaţiei. I Condiţiunile asupra dimensiunilor şi calităţii buştenilor precum şi a timpului de predare se pot lua dela Direcţiunea fabricii. 1040 2—2 Dela Primăria Oraşului Cluj. Nr. 3257—1921 pres. Publicatiune Subsemnata Primărie a Oraşului municipiul Cluj aduce la cunoştinţă publică cum că în baza legei din anul 1881 art. 41, § 34 şi în conformitate cu ordinul dlui Ministru a lucrărilor publice Nr. 41025 D. g./201 per 1921 prin care s’a aprobat exproprierea terenului aflător pe teritorul oraşului Cluj în cartea funciuară 2151 sub numerii top. 11486, 11487 şi 11488 în suprafaţă de 12 jugere 650 stângeni patraţi şi care formează proprietatea dlui Franc Kiss István. Pertractarea la faţă locului din chestie s’a prefipt pe ziua de 13 Septemvrie a. c. ore 10 a. m., unde se invită toţi cei interesaţi a se prezenta, cu observarea, ca comisiunea constituită spre acest scop şi în absenţa interesaţilor va aduce hotărâre în mod definitiv. Toate scriptele cu privire la chestie sunt puse la vedere publică la Primăria oraşului, camera 32, unde de ori şi cine se pot privi timp de 15 zile, adecă până la 9 Septemvrie a. c. Cluj, la 26 August 1921. Dr. Pops Tîjyngr*!fa MjjtfonaH!.. Chri Strinj» Pîțiiw Hr 4.