Patria, septembrie 1921 (Anul 3, nr. 194-219)

1921-09-01 / nr. 194

! Adunarea generală a ,Astre!‘! (Urmare din pagina I-a) rată vitalitatea poporului nostru din cest colţ da ţară, precum şi ar mo­­ral ia care există între popor şi condu-­în âtorii lui. I se Comieiunea propune premierea, te,ca onduot, a comunelor în ordinea de?­­ai jos: 1. Comuna Borşe, care a t îl .ratst întreaga vieţi de sat fruntaş,:şti­­. comuna Sârbi, 3. comuna Vad, şti . comuna Ssissău. ; s’s La expoziţie, care a fost aranjată !m în foarte mult gust, s’a remarcat un* * iovor grandios, cu un vultur cu ghia- 16 ele înfipte într’o cetate, proprietatea ro Mitropoliei din Blaj. S’au propus pentru premii: 1. Vă­­ro­duva Iustina dr. Mihali, 2 dna preo­­m teasM Elena B’rlean, 3 preotul Artei miu Ardes.o din Jena, 4 Biserica Ici greso-cftolivâ din Potrova, 5. preotul­ Vasile Danea. fm P închiderea AdunSrei la Generare ei Dl dr. George Preda, în numele V dlui preşedinta Andrei Bârseanu, mul­­tă­ţumeşte organizatorilor frumoaselor serbări şi participanţilor la şedinţele tr „Asociaţiei“, declarând închisă Ada­­p­­narea Generală. Ie­i şi După amiază, la orele 4 au avuţi şi loc conferinţele avarjate, ca în toţi­­ anii, la comitetul „ Asociaţiei.“ . La aceste conferinţa a asistat un public foarte numeros, care a răsplătit , cu aplauze călduroasa pe conferenţiari, ş­i Conferinţa dlui I. Lupaş Dl profesor I. Lupaş a ţinut o in-­­teresantă conferinţă, vorbind despre :„ „Momente însemnate din istoria ro-­­ro­mânilor maramureşeni " ‘ c­asa arată, că românii din Mara-10 mureş au avut în trecutul neamului ag nostru o întreită însemnătate: aici a­ foat cuibul dessărăcâtorilor Moldovei,t­atei ni s’a păstrat dovada istorică si-i ţâ gură despre începuturile organizărei a noastre bisericeşti şi de aici au por­­c­­nit, sub înrâurirea husitismului, ată- ti ruinţele culturale pentru coborâre*, ci scripturilor sfinte în cuvintele graiu­lui nostru strămoşes­c !­ Un scriitor ungur spune, cî româ-­l(­nii la Maramureş se simt acasă, căci ia' aici înafară da hotarul oraşelor dels obârşia germană şi de văile locuite la de ruteni, toţi mantii sunt ai lor. AMmn au putut să facă servicii folositoarei ţârei, pâzindu-i graniţele ... Voivozii lor au la&î parte la riz-l. bosle împreună cu regate, s’au Im-| prietenii cu nemeşii maghiari, au pri-j mit obiceiurile acestora, uneori chiar­­ şi credinţa lor; patria cea nouă i-a­­ preţuit într’atăla, încât la diplome li i s’a dat numele de comiţi; la 1378 , Bate şi Drag erau comiţii supremi ai­­ comitatelor Maramureş şi Satmar."­­ Vorbeşte apoi despre însemnătatea g­enezilor şi voivozilor maramureşeni,­­ analizează datate cronicilor ungureşti şi­­ moldovene, privitoare la descălecarea­­ Moldovei, arată apropierea vădită , întră vânarea zimbrului de către Dra-­­ goş şi vânarea unui cerb da către te­­x­tendarul nicabru. In legătură cu a­­­ ceastă consistă, că tradiţia păstrată ţ In cronici nu este decât încercarea dă­­ a explica marca Moldovei. Iar vâna- f tul zimbrului reaminteşta tradiţia pă- i sîrstă î i prom­aete ungureşti despre­­ legendarul Nimrod, care nu vânează f ua zimbru ei un cerb. Ştirile din cronici şi cuprinsul do- j cumintelor contemporane arată deo­te­sebirea însemnată între felul cum s­­­porisit Dragoş Maramureşul şi între­­ plecarea lui Bogdan. Primul a fost lăsat de regele Ludovic să plece, al doilea a plecat pe ascuns, pentru a lupta apoi contra regelui. După lupte cari au ţinut peste 20 ani, Bogdan ia domnia împotriva lui Ludovic şi a lui Dragoş. Ca răsplată a credinţei lor, Lu­dovic a făcut comiţi pe Dragoş şi Baliţă, peste comitatele Maramure­şului şi Sătmarului. Părinţii lui Baliţă şi Dragoş au zidit mănăstirea din Peri ln prima­ jumătate a secolului XIV. La sfârşitul­ acestui secol mănăstirea fa ridicată] te rangul de slăvi opîghie, iar eg a-] mersului Pahomie i­ s’au dat drepturi] Episcopeşti prin hrisovul patriarhului 3 An­oaie din 1391. Sub infioinţa hasi-] tismului preoţi români din Mira-* mureş a făcut începutul modast, în secolul XV, de a înveşmânta ade-'ă văcul scripturilor sfinte în graiul no­stru, sub inflaiaţa învăţatului englez John Winalef şi a cehului Icra­hua. In mănăstirea Voroneţului, zidită da Ştefan cel Mara sa păstrează­ fiagraenta de traduceri româneşti din vremea husismului. Mărturiile preţ­oasa ala trecutului M­i­araureşului, sunt îndemnuri pentru maramureşeni ca să contribus la în­chegarea unităţii naţionale, la conso­lidare­a Statului şi la înflorirea cul­­turei româneşti. Conferinţa dlui V. Bogrea şi profesor V. Bogrea a ţinut o splendidă şi foarte aplaudată conte­­fericii, vorbind de ce a d­at şi poate ds Ardealul pestro lstrikcata. Intre diferitele popoare este natu-| ral să fia un contact sufletesc. Pot fi | ■întră noi ficţiuni confesionale, cari­ :se liniştesc imediat ce se restebdeşte l ’calmul.­­ Dacă ne gândim la meritul pe care III are Ardealul în dezvoltarea con­­sştiinţei naţionale, trebue să recunoa­­­­ştem ci cel mai mare erie acela că­­ s’a păstrat şi alături cu întreaga Ro­­­­mânie şi-a păstrat laMnitatea.­­ în rezoluţia festivă dela 16 Mai 1848 se cere ca românii să se cheme român şi nu valah sau oláh.­­ De ca proseriau ungurii cuvântul | român ? Pentrucă amintea unitatea? naţională cu românii da dincolo. | I Cuvântul roman însemna complexul­­ civilizaţiei în contrast cu barbaria. | I In fiinţa noastră naţională avem, mai întâi mimice de roman, român,| care s’a păstrat ca nume al întregu-| lui popor. Origina noastră latină o cunoşteau încă da pe vismuri, de la Vasile Lupu, cronicarii şi alţi cerce­tători şi călători strejgi. Fără a reedita nimic din greşelile trecutului, sunt­em datori să-l reparăm pentru a prepara viitorul. Noi sun­tem aşa cura suntem şi cu calităţi şi cu defacte şi trebue ca idealurile să fie cât mai departe de o fantao­­magorie care le-ar putea compro­mite. înţelegem să ne părtrăm latinita­tea şi legăturile cu Franţa, Spania şi Italia da unde putem avea şi lu­­mraă şi cu­dură. „ După conf­erinţa dlui profesor V.­­Bagras», urmează o documentată con­­ferinţă cu date şi cifre a dlui Folip- Iduc, primprator al plazei Vi­eu, tra- tând despre isto­rcul, populaţia, bl­iga­ţia şi viitorul Maramureşului. I Dl dl Kindriş preşedintele daspăr- Iţământului maramureşan al „Astrei“ aduce mulţumiri dlui prefest Codru?, care a stăruit pentru repararea pala­tului cultural şi a dat un mare con­curs pentru reuşita acestor serbări. De asemenea mulţumeşte primaru­lui oraşului şi tuturor maramureşeni­­lor cari au dat un caracter atât de­­strălucitor adunărei graerate a „A­­­­strei“, care a fost o dovadă desăvâ­­­rşită a tăriei Buflatului şi culturei ro­­mâneşti. Concertul I La ora 8 seara a avut loc în ada­­teatrului orăşenesc un concert cu ur-­rmătorul program: Imnul regal: Rauaiunea de cântări; Verdi, Ouvartura din O­era ;Nabuco­­donosor, orhestra; Izidor Man: „Ap­othesou, dans poporal, solo de piano dra A. M.Kalyi; Rossini: Cavatino din opera Bărbierul din Sevilla, dna E Jurea acompaniată la pian­oa di Sh­ilethan ; Meyerbeer: marea fanta­­zie din Opera „Prophet“, orhestra; A. Bena : Serenadă și Ima religios: Reuniunea de cântări; L. v. Bathovsa : aria din opera „Fidehi” şi G­osrban: Ultima dorinţă, dra I. Mihály, acom­paniată la pian de dra A M ha’y; Grirg : Paar Gyut-Suito II partea II: orhestra; Mezetti: Ssrenadă şi T. Brediseanu: Ştii tu bade, dna E Jure», acompaniată la pian da dl S h­athan ; I. Vidu: coimtet Rauniunea da eâa­­tări sub conducerea dlui G. Né­meth’. Balul I După concert a avut loîîa salacea­­ rasia a palatului cultural obişnuitul bal anual, ca închei re a sîduazri’o ! generale. I Lumea foarte multă s’a distrat ?c 1 m'jloaul unui entuziasm şi a unei­­ bune dispoziţii de sebire. 1 S’a remarcat în special că doam- 1 nete au purtat cele mai multa aplen-1 dide costume naționale. * . Pentru adunarea generală din anu ' viitor s’au făcut două popuneri: Bai­­­ Mare și Ciachi-Gârbou. Comitetu­lesutrsl ara latitudinea de a alege­­ ? localitate din ac­estea două. te __— t * 01 Septemvb­e tül. i In turul asasinării lui Erzberger I Paris. — „Petit Parisien“ sprne eS resssinarea lui Erzberger o numai •. continuBraa senior nenumărate omo­ruri politice comise asupra persoane­lor cari după închasrsa războiului au .luptat pentru polities paaifista. Ca­davrele lui Liebkaenht Raza Luxem­burg, Eisner Kurt şi Erzberger indică drumul plin da sînga pe care Inain­­­tesză reacţiunea germană. .­ „Matin“ arată că dela închiere­­i ar­misti­ţiului s-au comis în Germania , 358 omoruri politica şi că ucigaşii în , 309 csz­­ri au rămas nspsdspsiţi. I * Btrlin. — Cu prilejul îngropării lui Erzberger cele trei fracţii ale munci- t­atorilor germani pregătesc manifestaţii­­ în toată ţara. «I La înmormântare va lua parte şi­­ Fihrenbach fostul canceter al impe­­­­riului. (A.T.R.) Efortul h­etlimic ! al Cehoslovaciei . !■ ------JEIS—p. Pentru a treia oară târgul interna­ţional din Praga Invită comercianţii din toată lumea de s vizite reuniu-1 «ea sa oara va avea loc data 1—83 Septemvrie 1921. Pentru comercianţii r­­ români, târgul din Praga oferă oui ocazie splendidă de a fase cumpără-1 turila Tor, fi­ndică valuta coroanelor |, cehoslovaca nu este ridicată. Pantrul a atrsgs un număr cât mai mare ds. vizitatori târgul din Praga face tot|; ce’i stă îa putință pentru a­­ înlesni | mntr’o serie da av.*ratage considera-1 bite. De exemplu: reducerea de 50 lei sută din tarifele căilor ferate ceho- s siovace, reducerea la taxele pentru­ viza paşapoartelor la concultilul cehoslovace, îngrijire de locuinţe, in-­ terpreţi gratuiţi etc. Pentru a participa la avantajele­­mai sus enumerate, trebue să sa­ procure o carta de participare şi in-? rigna târgului, eara se obţine te­ma­, legaţiunea Cehoslovacă din Bucureşti, livada Episcopiei 9, sau la Consola-­ tete Cehoslovace d­e Gateţa, Cluj şi Comluţi. 9 Congresul este prezidat de dl Au­rel Iliescu, biroul fiind format din i dnii L. Marţian şi M P. Floresau. 1 Dl Fiorescu, în editate de rapor­­­ tor, arată care era să fie întâiul pro-' iect da lega din August 1920, care­­ fiind jignitor pentru corpul silvic, s’a­­ atras atenţia Ministerului, că corpul i silvic nu poate accepts astfel da £ jîege. Proiectul a fost înlocuit cu al- 1 I tul, care a fost trecut prin Parla-f ment, fără s? se ţină seamă de amen-\\ idementele formulate ds „ProgrrsulU \ Silvic“. I ! Legea actuală de organizare, fiind î­mplină de lacume și împotriva intere-?] iselor corpului silvic, a fost pusă dini I nou în discuția congresului, ca ace-|i sta să hotărască asupra ei. fi La dssbateri s’au iscat multe dis-|i cuții, citindu-se și pisagii din lege. Apoi s’a votat următoarea mo- i țiune: 1. Sîntințde formulate da consiliul disciplinar să fie obligatorii. 2. Retragerea la pensie să se facă după normele serviciului francez, adică numid capacitatea de muncă să determina criteriul pentru pensionare. 3. Să sa suprime retrograd.-raa. 4 Să se suprime legea silvică în așa fel, ca inginerul după 3 luni de boală să nu fie pus îa disponibi­litate. 5. Congresul silvic aderă îa pro­iectul funcţionarlior publici, adică le statutul unic al funcţionarilor. 6. R­numerates şi chestiile desci-i plinire ale inginerilor şi cooducăto-| ril­ or silvici, sS fie, după cum se pre-j văd în legea da organizare a eorgu-­ lui taohuio. ‘ I Aceasta moţiune, sa va înainta Mi-I nisterului de domenii prin „Puigresall Silviu“.* Li ora 3 p. m. sa ia în discuţie ch­estia învâţâmlntului silvic. Dl Fiorescu, raportor arată,­ cum au putut fixa puacîe del , orientare pentru organizarea învăţă-­ mânialul, prin legaturile cu Asociaţia­ CFR Astfel congresul silvic din 1920­ şi-a exprimat dorinţa, ca î nv­ţii®âa-l tal silvic superior să sa facă îate’o PoV’ti­hnică ca înv ţim­ânt special,­­ rămânând pentru conductorii silvici i la vat­maitul mediu, iar cel inferior pentru brigadierii de poduri. Ministemi­ a angajat pe câţiva spe­­­­eiatişti cu redactarea memoriului­­ pentru Politehnică, dar nu s’a rea­lizat tot dia csuza ministeru’ui care­­ s’a resgindit. 3 Studenţii ş’oalei s­­periosre de? i slvicul ţară la adunarea generală a 1­1 inginerilor ?n Mri, au carat In­assdrarsa - învlțământului într’o Politehnică. .! Acestea dovedesc dretul de bine, joi la orice proect sau le­ga, trebunj­eeonsultat și corpul silvic. Raportorul j ;oste apoi și sa atragă din nou aten-! jtîucna Mbricterului asupra acestor­­ fapte, redaatând congresul un me­­i'mariu. I Dl C. /?. Qiorgisea, susţine să sa ?fac& urgent nou dome­s la Minister. Dl C. Dmetresia, pera o prema­­nire în complectarea profesorilor silvici Dl G. A­ itonescu este pentru Poli-I tehnică. Dl V. Stinghe combate însa aceasta.­­..dar nu se opens hotărârilor congre- I suini. Dl C. Siva Go­u, este tot pentru Politehnică §5 arată al profesorii îşi fac datoria. Dl V. Stinghi doreşte să se dea mai mare sfisnţie cultului pădurilor. Dl C. Dmetrescu cere înfiinţari d­rnsurilor pentru complectarea stu­diilor şi ţinerea unor serii de confe­­renţe despre silvicultură. DI M. Manollescu este pentru o nouă intervenţie, întrucât în 1920 s’a hotă­rât definitiv încadrarea înviţă­­rmântului în Politechnică. DI A. Iliescu face resumatul dea­baterilor, aclamat da întreg congresul, şi astfel se hotăreşte intervenţia , minister în chist­ia învăţământului Se­­ stabileşte apoi 120 Iei cotizaţie pentru ■ fiecare membru. I Dl V. P. Harşianu cere înfiinţarea­­ unui fond necesar educaţiei orfanelor îşi copiilor inginerilor silvici. Dl N. M. Iuiscu propune înfiinţarea unui cămin sau şcoli pentru pratora­­­­rea acestora. I Dl I­tesea, în calitate da preşedinte al congresului, rezumi propunerile într’o moţiune, pe baza căreia să sîl aprsis379 un fond pentru orfanii şi co-t Ipii inginerilor silviei, ca cel existent l­­a Ardeal, care se aprobă. Dl M. Boldor, inspectorul păduri-­ lor din Bucovina propune unificarea,­ codului silvic. I Dl V. Antonescu straga atenţia congresului asupra unificarei codului silvic, susţinând, ca pentru aceasta ss ce alcătuiască o comisie, îa care toate societăţile să fie reprezentate. Congresul aprobă necesitatea uni­­ficărei codului silvic, care ss va face pria comisii speciala. Terminându ss dssbsrierile, dl IHisca, preşedintele congresului închee con­gresul, exprimându-şi părerea de bine, asupra activităţii lui. I Congresiştii 850 plecat azi dimineaţă ,după ora 4 in exearskrae în. Munţii Nssiudului, unde sunt imense păduri Cu această ocazie, după cum suntem in­formaţi, ce vor faca şi films, pentru­ a 1« proiecta la diferitele cinemato-. .grafa din ţară. Dala excursiune sa vor j* reîntoarce mâine s?&r2 la Cluj, avân­d o serbare câmpsnearcă la Academia ,­ de Egriculturăi i ■ ii "ii ■ irr-r • nririiifiiniiFir-iT^^ I I CONGRESUL SILVIC I Modificarea lege! de organizare a corpului silvic — InvS­­I tâmSntul silvic — Mchiderea congresului — Excur­siunea și serbările Telegrame Arestarea românilor Tn Ungaria — Măsurile guvernului român — Budapesta. — Consulatul românj a suspendat visarea paşapoarte-), lor. Aceasta s’a întâmplat la îns­­ nmarea guvernului românesc, fi va fi ţinutâ până când guver-­ nul maghiar nu va libera pe cei 309 cetăţeni români pe care sub diferite pretexte i-a închis în tem­­i­nite. Criza din Germania ! Vi­ața. — Ştiri din Burn­ a anunţi că Germania se găseşte actualmente în faţa unei crize interne. La Potsdam au fost răniţi nu numai dintre mani­­festanţi ei şi dintre soldaţi. Muncitorii au început o propagandă vie contra reacţionarilor şi se adună într’o mare coaliţie a tuturor partide­lor muncitoreşti. Comuniştii pretind ditatura proletară. (A. T. R) *­­ Berlin. — Participanţii la mani­festaţia dela Potsdam care s’a sfârşit cu înd­eruri şi victime, au fost în număr de 30.000. Ei au spintecat portretele lui Hindenburg. (A. T. R) Atentatul contra lui Erziberger Birlin. — D. Loske preşedintel­e Reichstagului german a declarat în c­a­zul delibaraţiunilor dintr­e cance­lar şi partidele politic© că atentatul contra lui Erzberger e un atentat contra păcii şi poate avea pentru Germania urmări incalculabile. (A. T R.) Războiul dirn Asia­ Mică Constantinopol — Armatele kema­­lista înaintează mereu, respingând forţele greşeşti, cari au pierderi ne­numărate. (A. T. R ). Uitimeiri infermaţiuni — Dl Ion Agârbiceanu, directorul iaraiul nostru s! pwedintdle ,S’nâl­ ; ■Aulai Presei Romă ie din Ardeal* ii la Înapoiat dela T- tWrl ddoh |i — Peştera dela D. bjrna este în. | belrî. Focul nu se ştie cum a is-a menit. [; — Ştiri d n Geneva spun că Lîgniţ, Naţiunilor nu va fi în stare sa dea-|s­pus cristiisnea Silaziei supări oare | Ieşi mişcările reacţionare din Ger-!; nania ar da Poloniei perspective mai; ( )nne. I. — Ind­dactele sângeroase din Indiai! is confirmă. Missările revoluţionarei ia întind^spre Calcutta. — In 1910 erau 598 radiosteţiuni.1 [n 1920 acest număr e’a urcat lat L3 694 în toată lumea.I — Comisia sârbo-româsă în şedinţa­ finută îa Ministerul lucrărilor publice! i hotărât înfiinţarea unei linii feratei Sireeie îatra Buciîreşti şi Belgrad, prin Valea Nora—Bi­seri­ca- Albă, trerc­ând Dunărea la Simendria, nadei a b’d­au­gă construiaasă podul peste­ Dunăre.­­ S'a hotărât apoi legătura între Bsi-1 grad—Craiova prin Gruia şi construi­­rea aeroporturilor îa ambele ţări, îrin vederea realizărei comunicaţiei aeriene! Paris—Praga — Belgrad—Bucureşti— Constantinopol. \ — Comisia pentru unificarea legi-­ slaţiei se va convoca în săptămâna viitoare. — „Monitorul Ofical“ va publica, la curând, că trupele de teatru, oari? trec peste 10 pers .sn?, întrucât vor merge In turneu, vor beneficia de 75% reduceri pe C.­F­ R te trsn­. sporturi, iar artiştii şi membri soaie-[ îi­ţii de scenă vor beneficia de 50%5 individual.­­ — Socialiştii au hotărât să-şi tragi congresul pa la sfârşitul lunei" Sap­­­temvre te Bucureşt!. — In vechiul Regat preţul vitelor­­ scade oferea în schimb se ridică prs­­f ţurile produselor. — Ia Rusia este iminentă o nou in­ răscoala contra sovietiștilor, partidTM * âad in ea şi flota. — Cabinetul irlandez a acceptat­­ invitaţia lui da Vaiere da a participa, la discuţiile de la Londra. — Lenia a invitat la Moscova pe a­gienslrii fostului guvern Kerenițki oa] si se sfâtuiască cu ei relativ la mâi-­ luirea firii. — Toate ziarele româneşti, carij ’trimit câte un exemplar onorat scrie-! ■tăţii noattre „Daria Traianu* Roma,! ](via Salvator dalie Gapete Nr. 72) "sunt regate sa 113 trimită datele re­feritoare la înfiinţarea lor, precara şi membrii actuali ai administraţiei şi­­ redacţiei, servindu-ne ca informaţiuni asupra studiului ce­­ vom f­a­ce d­espre „Jurnalistica română !“ — Tuberculozs cristănd înspăi­mântă­tor, în şcoli, medicii întruniţi la ministrul da iustracţ­i din Bucu­reşti, au hotărât­ înfiinţarea mai multor gimna­zii, lî­ss şi şcoli lângă staţiunile climaterice în întreagă ţara, trade să se plaseze elevii ameninţaţi de tuberculoză. Ds­f.semeniia fu ho­­tărât să se numească la fiecare şcoală câte sm medic. — In vederea procur m locomo-, tireior s’au făcut mai multe oferte, dintre cari au fost primite cele străine cu cât. 60 Iei kgr, deşi Re­şiţa a oferit cu 30 lei kgr. — Sinodul electora­l pentru alegerea episcopului ortodox al Vadului şi Fl­eacului va fi convocat in luna Octomvrie. — La Cartea marţială din Sibiu s’a începe pertractarea procesului celor 82 studenţi maghiari din Arad, cari au fost definuţi fii­n­d acuzaţi­­ de crimă contra, siguranţei Sigilai, şi cari erau membri şi societăţii iredente m­ihiare. — Acceleratul Bucureşti-Mehedia va circula cu începere de la 1 Sep­temvrie până la Timişoara. — Conducătorii partidului socialist au avut o întrunire la Ploeşti îa care au luat paris fruntaşii socialişti din Bu­cureşti, şefii sindicatelor şi delegaţii tuturor centrelor din ţară. Adunarea a stabilit programul congresului ce Se va ţine în Septemvrie şi a discutat relativ la emifie­rea socialismului şi la viitorul pertidului, 1 Tutungerie |’J d|s^su¥ M i c u Nr. 1, prevăzută cu toate­­ articlele în această branșă, ■alături o bodegă elegantă în stil parizian cu cele mai gu~­­stoase mâncări și băuturi. Rog ! sprijinul binevoitor al publi­cului. 1028 4—8 I — O BUCATARE A.SĂ pentru­­ Mediaș să caută. A se adresa : Calea Victoriei 34, etajul I. 1050 1-1 Redactor responsabil s Mihail Mrr. Procepta «B—SBaaBSBaBBaBBBBKBBaaBga— j mtmm CINEMA«®»® I UNIVERSITÂŢil I Joi: Patima. !| Vineri şi Sâmbătă: Inimă de Mamă. I Duminecă: Feciora de Orleans. ^ maurI^a I Miercuri şi Joi: Spre o Noauă Patrie. I Vineri şi Sâmbătă: Deliciul Morţii. I Duminecă : Oraşul Cluj. I CÎN^ÂAPOLLO Sâmbătă şi Duminecă: Păunul Alb. Prăvălia mea de ghete din Calea Victoriei (fostă Kossuth Lajos) Nr. 20, ce funcţionează de 50 ani, din cauza împrejurărilor grele de azi, am mutat-o (transpus) în Sir. Muzeum 1, în casa mea proprie. — Rog și pe mai departe sprijinul Onorat, public Jun. Ferericzy Ignác 1082 2—15 1036 2—3 primar. . WHOM ^ ja(ttwnt.rasxfrg I Fondat KAROL NAGY I ÎNTREPRINDERE technica, CLUJ, STR. RESINA MARIA 9 IN CURTE. 976 Mare ma­­s—10 gazin pentru becuri electrice. Primește reparări cu preţuri moderate. _______ Il ul.ua „„a.. Telefon Nr. 802, întreprinderea Electrotechnică ţi 8 Mecanică IM ^odor I­lliator ^ din CLUJ, Ca­lea Victoriei Nr. 7. Angajează ime­diat o domnişoară cu cauţiune care cunoaşte dacti­lografa şi în câtva cont­a b i l i t at e a, asemenea pe lângă limba română și cea maghiară. TELEFON 577. PATRIA Regia Monopolurilor Statului Direcţunea Fabricii de Chibrituri Cluj Publicaţiune Se aduce la cunoştiinţa generală că, Fabrica de Chibrituri din Cluj, are nevoe de 300 vagoane, a 10.000 kgr., buşteni verzi de plopi şi 100 vagoane, a 10­ 000 kgr, buşteni da S fag, pentru fabricaţia chibriturilor. I Pentru aceasta se va ţine o lici­taţie publică în localul fabricii, în­­ziua de 8 Septemvrie a. c. ora 9­­ dimineaţa. I Concurenţii vor depune ofertele­­ închise şi sigilate până în ziua de 7­­ Septemvrie a. c. se­ara, la Direc­ţiunea fabricii, arutând preţul pe­­ vagon adus în curtea fabricii. I Concurenţii vor depune la Cassieria­­ fabricii o garanţie de 3% din va­loarea ofertei, în numerar sau efecte­­ de Stat, înainte de deschiderea lici­­­­taţiei. I Condiţiunile asupra dimensiunilor­­ şi calităţii buştenilor precum şi a timpului de predare se pot lua dela Direcţiunea fabricii. 1040 2—2 Dela Primăria Oraşului Cluj. Nr. 3257—192­1 pres. Publicatiune Subsemnata Primărie a Oraşului mu­­nicipiul Cluj aduce la cunoştinţă pu­blică cum că în baza legei din anul 1881 art. 41, § 34 şi în conformitate cu ordinul dlui Ministru a lucrărilor publice Nr. 41025 D. g./201 per 1921 prin care s’a aprobat exproprierea tere­nului aflător pe teritorul oraşului Cluj în cartea funciuară 2151 sub numerii top. 11486, 11487 şi 11488 în supra­faţă de 12 jugere 650 stângeni patraţi şi care formează proprietatea dlui Franc Kiss István. Pertractarea la faţă locului din chestie s’a prefipt pe ziua de 13 Septemvrie a. c. ore 10 a. m., unde se invită toţi cei interesaţi a se prezenta, cu observarea, ca comisiunea constituită spre acest scop şi în ab­senţa interesaţilor va aduce hotărâre în mod definitiv. Toate scriptele cu privire la chestie sunt puse la vedere publică la Primăria oraşului, camera 32, unde de ori şi cine se pot privi timp de 15 zile, adecă până la 9 Septemvrie a. c. Cluj, la 26 August 1921. Dr. Pops Tîjyngr*!fa MjjtfonaH!.. Chri Strinj» Pîțiiw Hr 4.

Next