Patria, aprilie 1922 (Anul 4, nr. 71-93)

1922-04-01 / nr. 71

Cluj, Sâmbătă 1 Aprilie 1922 Mulțumesc... I­­nchinându-mă cu zmerenie în fața forțelor instinctive și în fața forțelor conștiente, cari au ajutat acest neam de martiri și de lup­tători să răzbească prin toate ur­giile vremurilor întunecate — mulțumesc cu sinceră frăție ro­mânească tuturora, cari au stat neclintit la postul de onoare și de jertfă, dându-ne atâtea și atâ­tea prilejuri de înălțare sufle­tească, în mijlocul noianului de neleguriri, întâi de toate mulțumesc, bu­nului Dumnezeu, că nu ne-a lă­sat cu totul pradă nelegiuirilor, ci măcar în 24 de colțișoare de țeară a făcut să iasă biruitoare sfânta dreptate. Nădejdea de în­dreptare ne este tot în puterea Celui-de-Sus, care — cine poate să aibă vre-o îndoială? — nu a creat România­ unită drept pe­deapsă pentru neamul românesc și nici pentru a face un „hatâr“ lui Brătianu-fiul și cortegiului său de flămânzi. . Mulțumesc eroilor, cari au su­ferit bătăi și închisori, pentru bi­nele și dreptatea tuturor fără de a se „muta“ o singură clipă ori­cât era de turbată prigoana ace­lora, cari sunt mânați numai de mărirea lor și de profitul lor propriu. Mulțumesc destituiților, tran­sferaților, concediaților, nicazar­­maților, aruncaților pe drumuri și făcuților de batjocură, fără de număr, mulți­ mulți, atât de mulți, încât ază­mâne nu-i mai încape nici zece liste de victime. Mulțume­sc candidaților noștri, respinși sau nerespinși, procla­mați sau neproclamați pentru noi până într’anul aleși; se mul­țumesc lor și tovareșilor lor, pen­­tru că au alergat, s’au sbuciumat, au luminat, au organizat, neobo­siți, nemâncați și neînfrânți, bi­ruitori peste toate pedecile ce li s’au pus în cale. Mulțumesc unui fiecărui ale­gător, că în ciuda tuturor făgă­duelilor, momelilor, amenințărilor, bătăilor, fărădelegilor și tutur­or tâlhăriilor, ce nu s’au mai pome­nit, decât doar’ pe vremea întâilor creștini, au mărturisit cu votul lor neclintita lor credință către partidul național, dând astfel, do­vada unei pregătiri politice mult superioare acelora, ce-și fac un­­monopol ridicol din „pregătirea“ politică. „ Mulțumesc ,studentului necu­noscut“, excortat, trântit la exa­mene, oprit de a pleca di ln Uni­versitate, stegarul zilelor de mâine, însuflețit cum se cuvine să fie tinerimea în zilele de Mait. Mulțumesc preotului și învăță­torului păstrător al tradiției stră­moșești, înconjurat de ispite mai multe și mai mari decât ori­care categorie de cetățeni, biruind to­tuși aceste ispite. Mulțumesc funcționarului îm­pins fără milă la crime ordinare, refuzând — vai, adesea, atât de timid! — a săvârșit crima sufe­rind mai bine să fie scos din slujbă. Mulțumesc ofițerilor — vai, a­­tât de puțini! — și soldaților și jandarmilor, — din norocire pen­tru țară atât de mulți! — cari au refuzat să săvârșească crima, fie din inițiativă, fie „din ordin“, ba, au împiedecat-o d­ar adesea, ne­păsători pentru „urmări“. Mulțumesc femeii, care, tresă p­rind din somn în puterea nopții, înălțat o rugăciune ferbinte pentru partidul național. Mulțumesc streinului, care nu­mai în zorii zilei a îndrăznit să vină la mine să-mi spună cu­vintele : „cât mai grea e lup­ta, atât mai dulce este biruința“. Mulțumesc frânarului, care ne­chemat de nimeni s'a oferit să ducă ziarele noastre în fiecare zi, cu trenul pe care-1 frâna. Mulțumesc agentului de poliție, care ne-a prevenit de atâtea tică­loșii, ce se pregăteau în ascuns. Mulțumesc prietenilor, care din îndemnul lor propriu ne-au dat hârtie, trăsuri, tipar, curieri, ma­șini de scris, etc. etc. etc., pro­testând cu toții când voiam ,să achităm prețul lor. Mulțumesc tuturor, celor știuți și celor neștiuți, mulțumesc cu simplicitatea acestor cuvinte, că ni-au dat prilej să putem vorbi, din când în când, de oameni buni și fapte frumoase, căci de oameni ticăloși și de fapte mârșave zi­­de­ zi ne sunt pline coloanele zia­relor. Le mulțumesc și îi păstreze neatins sufletul rog să lor de luptători. Căci lupta încă nu s’a sfârșit. Lupta cea mare abia acum în­cepe. Sever Dan. ) Frontiera româno­­ungară Comisiunea interaliată alcătuită din col. C. S. Dumitrescu și Popovici, ro­mâni, col. Pauleti italian, col. Rusei englez, maior Sano, japonez, col. Coli Aladár și căpitanii Siller și Haid­er, unguri; membrii administrativi; căp C. Roseti, român și Szent Miklosy, un­gur, și-a terminat lucrările în ziua de 24 e. ln Satu-Mare, și au plecat spre Oradea-Mare. Lucrările vor fi supuse în curând aprobării guvernului. Rectificările ce s’au făcut sunt de mică importanță la hotarul Sătmarului în spre Ungaria; nu s’a făcut nici un schimb de comune. krmmmi­ll—— ——» Martirii model Inventatorii­, mai cu seamă în timpurile vechi, culegeau foarte adeseori nemulțu­mirea contimporanilor în loc să primească recunoștința lor. Acelaș lucru s’a întâmplat și cu descoperitorul ploierului. Se crede că englezul Iosif Hanvay a adus cel dintâi ploier în Europa. Când s’a ivit pe străzile Londrei cu ploierul deschis s’a strâns o mul­țime gălăgioasă în jurul lui și era aproape să umblu l­tut. Timp îndelungat a fost obiect de râs și du batjocură bietul Haaway. Prin ce an s’a întâmplat aceasta nu știm ln anul 800 după Hristos, episcopul din Tours, Alcuin, trimise episcopului din Salz­burg prin curier spațial un ploier și urmă­toarele rânduri: „Vi­ trimit aci un acoperiș pentru că să vă ferească cinstitul cap de udă­­tura ploii“. Di vreme ce b­ărânul episcop din Salzburg până la vârsta lui înaintată n’avea nică ploier și a primit un astfel de exemplar prin trimis special de la episcopul din Tours, se poate presupune că la acele vremi pl­oierul era încă foarte puțin cunoscut Răsplată și mai rea decât englezul Hannay a avut neguțătorul John Hetherington când s’a arătat prima oară cu’n cilindru pa cap Nu numai o’a fost batjocorit și l­­at la goană, dar a trebuit bietul om să mai zac­ și în închisoare pe motiv c’a provocat iritație ’n public și a fost supus la o amendă de 500 pfunzi. Amară mulțumită pentru o fantă ca tra­ește și azi inc» în istoria modei,, pentru o podoabă a capului care­ a devenit­­ cu tim­pul cea mai distinsă și cea mai elegantă. Contrar acestor inventator de lucruri folo­sitoare, cari însă au fost primite cu dușmă­nie din pertea publicului, mai norocos a fost olandezul van dar Briele, primul purtător de monoclu. El a apărut înarmat cu sticla ro­­tundă la ochi în anul 1815 la congresul din Viena și moda introdusă de el a aflat numai­decât aprobare printre aristocrații din toată lumea. ARISTARC & COMP >N LEU EXEMPLARUL destăinuirile dlui Cudalbu­ Ziarul „Lupta“ comentează de­stăinuirile dlui Cudalbu, făcute cu prilejul unei consfătuiri la clubul partidului poporului, privitoare la oarecari declarațiuni ale M. S. Regelui. Fostul ministru de domenii, relatând o convorbire avută cu guvernul într’o audiență, a afir­mat că M. Sa —­ la protestările fruntașului averescan împotriva modului cum s’au făcut alegerile, i-a replicat: „Ei bine și da, când vei veni la putere veți face ace­laș lucruri, adăugănd totodată că este foarte recunoscător dlui general Ave­re­scu pentru că a desființat so­cialismul din țara românească, precum tot așa va face al I. Brătianu ca țărănismul. Destăinuirile fostului ministru de domenii nu pot rămâne fără o lămurire categorică din partea dsale, cu atât mai mult cu cât „Lupta“ precizează a fi fost fă­cute în auzul a peste 100 de membri ai clubului averescan din București. Orice echivoc în această che­stiune trebue înlăturat. Asistența socială Lucrările subcomisiunei legi­slativa Subcomisiu­nea pentru studierea­­ anti­­proectelor de organizare a asistența sociale, continuă discuțiunile privitoare la reorganizarea asistenței. Luându-se în discuțiune chestiunea societăților de binefacere cu caracter de asistență, s’a hotărât modul de func­ționare și control, precum și acela al acordării personalității juridice și mo­rale. Direcțiunea I. O. V. și toate servi­ciile ei, care de la 1 Aprilie a trecut la ministerul muncii, vor fi întreținute din fondurile asistenței sociale. Prin trecerea I. O. V. la asistența socială bugetul Statului a fost degresat cu suma de 60 milioane lei, care re­prezintă cheltuelile anuale ale acestei direcțiuni. In cursul­­ sâptămânei viitoare, sub­­comisiunea va începe studierea ches­tiunii sănătăței publice. Viitoarea ședință se ține astă seară la orele 9 în localul ministerului mun­cii. S’a admis scumpirea MMM Dezbaterile comisiunei pentru fixarea noului preț al hârtiei, ținute sub aus­­p­ciile ministerului de industrie și co­­­mer­ț, s'au terminat. Cererea fabricelor de hârtie a fost admisă în parte, acordându-se o urcare a prețurilor cu 20% peste prețul de până astăzi. # Lăcomia fabricilor a fost redusă considerabil admițându-se acest spor, cu mult inferior celui pretins la înce­put. Dar dacă sporul de 500 1Q era o speculațiune odioasă și imposibilă de acceptat, nici cel admis de comisiunea ministerului de industrie și comerț, nu poate fi considerat decât ca un aten­tat împotriva ziarelor și a celorlalte publicațiuni periodice. Noul tribut impus ziarelor va face cu neputință vânzarea lor pe prețul de astăzi, destul de ridicat pentru cetitori. Ziarele vor trebui să-și mărească prețul vânzării sau să-și micșoreze formatul. Noua urcare a prețului hârtiei atinge de o­potrivă interesele ziarelor și ale cetitorilor. Și să ne mai mirăm că majoritatea ziarelor nu pot avea un tiraj mai mare de 20.000 exemplare! Interesant însă este că reducția ad­misă la cererea fabricelor de hârtie, s’a făcut în schimbul unor noui pri­vilegii acordate de Stat acestor fabrici. Prin urmare, lăcomia nejustificată a fabricelor privește nu numai pe ce­titori și ziare, ci și pe Stat. Faptul privit din punct de vedere comercial nu prezintă nimic neobișnuit. Fabricele de hârtie ca și cele de pos­tav­­— de pildă — sau de ghete, și-ar putea valorifica în orice măsură pro­dusele lor, atâta timp cât nu sunt constituite în monopol, fiind ferite de orice concurență. Cum însă fabricele de hârtie se bu­cură de­ intense privilegii acordate de "Stat, sub un regim special „Quasi" - monopol, scumpirile succesive ce s’au introdus la vânzarea produselor lor, sau aspectul unor speculațiuni vinovate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât printre celelalte privilegii, fabricele de hârtie din țară beneficiază de regimul prohibițiunii importului de hârtie din străinătate. Așa că, la adăpost de orice concu­rență, cu tolerența guvernului liberal și cu privilegii prejudicioase pentru Stat, aceste fabrici liberale speculează cu nerușinare necesitățile publicațiuni­­lor, ziarelor și ale tuturor tipăriturilor din țară. Și toate acestea se fac, spre a se mări dividendele acționarilor nesăturați. Nu știm ce justificare au adus fa­bricele de hârtie cererilor de urcare a prețului produselor de fabricație, dar bănuim că scumpirea materialor pri­me și a lucrului nu poate fi în mă­sura sporului admis de ministerul de industrie și comerț. Cele mai multe dintre cotidiane — prin noua sporire a prețului — își măresc cu sume de la 500.000 în sus tributul lor către fa­bricele de hârtie. Și liberalii numesc acea­sta naționalizarea industriilor din țară! RĂZBOIUL GRECO-TURC Turcii primesc mediațiunea — Granițele Turciei — Atitudinea trupelor grecești — Armistițiul în parlamentul grec — Avan­­tagiile acordate Turciei — Răspunsul la nota Aliaților Lafayette. — Din Constantinopol se anunță că guvernul din Angora a ac­ceptat propunerile de mediatiune a Alia­ților. Condițiunile armistițiului au fost co­municate generalism­ului trupelor care va trebui să răspundă în grabă. Paris.­­ In urma­­ evacuară Asiei­ Mici de către armatele grecești, impe­riul turcesc reconstituit va cuprinde întreaga Asia­ Mică de la Anatolia și coastele Mării Mediterane până la Ma­­rea­ Neagră și de la hotarele Persiei până la Transcaucazia; în Europa Constantinopolul și o bună parte a Traciei Orientale. Paris.­­ Presa franceză a în­registrat zvonul cum că trupele grecești din Smirna au proclamat autonomia, după ce au aflat că guvernul grec a acceptat armis­tițiul. Legațiunea greacă din Paris, care timp de 19 ore n’a primit nici o informație în această privință, n’a desmințit știrea. Atena.­­­ Guvernul a depus în Adu­narea Națională textele propunerilor de armistițiu și răspunsul guvernului grec. Dl Stratos a declarat că chestiunea este de competența exclusivă a Puterii executive și prin consecință nu ar tre­bui ca Adunarea să între în discuția a­­cestor documente. Dl Gunaris a declarat că este de a­­cord cu dl Stratos. * Nation. — Cu privire la hotărârile luate de conferință asupra apropiatului Orient se află că Turcia va putea să întrețină în loc de 50 mii prevăzute în tratatul din Sevres 85 mii jandarmerie și armată regulată. Sistemul capitula­­țiunilor va trebui revizuit de către o comisiune specială aliată în timp de 3 luni după intrarea în vigoare a tra­tatului de pace ocrotind în cea mai largă măsură independența economică a Turciei. Lafayette. — Sublima Poartă a răs­puns notei înalților comisari Aliați a­­supra armistițiului, că copia notei a fost comunicată guvernului din Angora potrivit dorinței exprimate de Aliați. Guvernul otoman adaugă că­ consideră evacuarea ca absolut indispensabilă si­guranței Traciei cu Adrianopol și Constantinopol. Anul IV * Numărul 71 Evaluările bugetare pe 1922—1823 Aproape la toate departamentele se prevăd sporuri la cît și­­în el­, față de bugetul actual Pe noul exercițiu financiar se va a­­plica bugetul anului expirat. Este ve­chiul sistem al 1­beralilor de a pune cât mai puțin control în încasări și veni­turi, întronând în finanțele Statului o adevărată anarh­ie bugetară. Pe baza bugetului exercițiului 1921 —1922, s’a alcătuit totuși la ministe­rul de finanțe un proiect de evaluare a cheltuielilor și veniturilor. In ce măsură vor putea fi respectate aceste evaluări, se vă vedea la încheierea noului exer­cițiu financiar. Oficiosul guvernului publică câteva date cu privire la cheltuielile diferitelor departamente. Astfel la ministerul de prevăzut un 842.300.900 lei războiu s’a față de exercițiul în curs. S’au reintrodus în buget sumele destinate hranei soldați­lor, cailor, procurării de echipament, etc., cari fuseseră date din bugetul extraordinar. Bugetul de cheltuieli al ministerului de finanțe prevede un spor de 1 , 7 mi­lioane, care corespunde cu anuitatea datoriei publice în țară și străinătate plătibilă­ în lei. La ministerul de instrucțiune publică se prevede de asemenea un spor de 173 milioane, fiind destinat în cea mai mare parte pentru introducerea pe tot anul a încadrărei și sporurilor de lefuri ale personalului did«.«tic, precum pentru crearea a 2000 posturi »»și d« și învățători și institutori. La culte și arte sporul de­­ nuli«»«* este de asemenea destinat încadrărei preoților pe tot timpul anului. La ministerul de interne este un plus de 24 milioane, datorit faptului, să s’a* alocat jandarmeriei alocuțiunile nece­sare pentru solda trupei, hrana cailor, echipament, etc. La departamentul de industrie și ca­rnet­e sunt prevăzute sporuri de 125.790.000 destinate pentru înzestrarea stabilimentelor Statului cu sumele ne­cesare spre o mai bună exploatarea a lor. La căile ferate sporul la cheltueli este de 927.000.000 lei, din care cea mai mare parte era dată din credite extra­ordinare pentru combustibil, materiale de întreținere ale căilor și pentru alte nevoi de prima necesitate ale exploată­­rei curente. La datoria publică s’a prevăzut o sumă de aproape *00 milioane pentru diferențe de curs la cuponul datoriei publice de plată în străinătate. La cele mai multe dintre departa­mente, nouile evaluări la cheltueli sunt cu mult ridicate față de cele prevăzute în bugetul actual. La celelalte ministere se mențin ve­chile evaluări sau mici reduc­țiuni. ipa trece, pietrele rămân... Cine a urmărit cu atențiune evo­luția politică de dincoace de munți, este imposibil să nu se fi întrebat, cum se poate ca massa compactă în­șiruită sub drapelul partidului național înainte de unire, de atunci încoace se alimenteze toate partidele și grupările politice, cami sub diferite măști unele mai „altruiste“, „populare“, „cinstite“, „competente“ etc., ca altele au dat năvală asupra ■­ pământului nostru virgin? Răspundem, da se poate. In primele zile ale desrobirei noa­stre au apărut în Sibiu acele figuri obscure, ale căror ambițiuni nu au fost cunoscute și înțelese de membrii Consiliului Dirigent, cari dându-și aere de mari talente nerecunoscute și „aruncând vorbe mari, cleveteau și calomniau într’un mod nerușinat uriașa și cinstita activitate al Consiliului Di­rigent, încercând să ponegreze cinstea membrilor lui, care s’a dovedit după desființarea lui, fără a lăsa vre-o­dată în urmă. Aceste figuri clandestine și plus quavi catalinare, așteptau mo­mentul oportun, ca aruncându-se pe arena luptelor politice, bineînțeles speculând în mod josnic opinia pu­blică, să-și satisfacă dorul neclintit de lăcomie și căpătuială. I am zărit intâia­ oară în așa zisul partid țărănesc ardelean, pretinzând cu o cutezanță obraznică un număr de locu­i în Marele Sfat, cu motiva­rea că ei reprezintă massele de țărani din Ardeal. Astăzi le vedem înrolați în partidul liberal, însă nu de un co­lorit radical, ei formând speța cuno­scută sub numele de Jid­ele din Ar­deal" . Am văzut injrebându-se gruparea politică Goga—Tăslăuanu—­Groza, în care am recunoscut o mulțime de „aventurieri politici“ cari de formă au umplut opinia publică de dincoace de munți cu cunoscutele fraze: unificare, cinste, legalitate, competință, ordine, î­n fond însă au ieșit din partidul na­țional, pentru că în sânul acestui par­tid nu se puteau face cariere orbi­toare, bazate pe demagogie, calom­­niări și neadevăruri. Un an și jumă­tate ne-au fericit acești „pitici în pu­tință și vrere“, îmbătând cu apă rece lumea naivă și credulă, jucând pe funii în murmurul înăbușit al masse­­lor exploatate. Au venit alegerile iar faimoasa grupare de „oțel“ s’a anga­jat în lupta pe două fronturi uimind chiar și pe talia Ludendorf. Insă opi­nia publică sătulă de acești fanfi și flecari, le-a aplicat o lovitură de moarte delăturându-i pentru totdea­una de pe arena politică. S’a făcut a doua î încercare dezastru­­oasă, care însă s’a născut murbundă Un partid istoric din vechiul Regat, cu indolența șefilor lui, care carac­terizează pe politicianii superficiali, a încercat să și formeze o platformă dincoace de munți, având ca avan­tgardă obscurități ori politiciani exe­­­­cutați de opinia publică ardeleană Reușita forțată al acestei încercări a împins 1 o extremă dreaptă pendulul încă mobil al evoluției noastre poli­tice. Prin cunoscutele apucături le-a succes să înjuge trecător o țară în­­treagă la un caz al cărui coducere • au politicianii exterminați de propria sa „muncă“ ? petru propășirea româ­nismului.* Pendulul evoluției politice infeptat la extrema dreapta, în urma regulilor naturii va trece la extrema stângă. Vântul iscat din aceasta balansare va sufla toate existențele dubii înșirate mai sus, într’o altă g­up­are indiferent cum se va numi, la care se vor ală­tura și obscuritățile, a căror „atitudini“ n’au fost recunoscute și răsplătite după cum ar fi dorit «L Suntem sortiți să trecem » peste acest rău al perioadei de Sturm und Drang al evoluției noastre politice, neai­­vor iază demagogii, oportuniștii, sine­­curiștii, învăluiți în fanatismul obligat al luptătorilor (?) pentru binele țărani­lor. Dar pentru ultima o oră împiedecă închiegarea vieții noastre p­­itice, va fi ultimul potop de apă, care va trece pe lângă pietrele, pe cari nu Îl poate afișea P. B. pisau PICT Guvernul a început să încaseze im­pozitele, a căror aplicare o suspendase înaintea alegerilor, pentru a-și creia o platformă electorală. Vorba proverbului: ,Fă- e frate eu... contribuabilii până trec alegerile.“ * La ministerul de externe s’au făcut economii, desființându-se mai multe le­gații și consulate. In același timp au fost rechemați în administrația centrală din­ Mitilineu, Trăsnea-Greceanu, etc. Liberalii, când dau cu o mână, sau cu alta: exact povestea anteriului lui Ar­vin­te** Guvernul are preocupări serios se — scrie oficiosul, „Viitorul“. Cea mai serioasă este­ însă validarea deputaților și senatorilor numiți sau a­­leși prin frauda, care se face cu o iu­­țeală i vertiginoasă. ¥ [UNK] Acelaș , z­ar se limiraj;— căutând să facă o ironie — că Parlamentul s'a deschis și încă n’a demisionat nici un ministru. Noi nu ne mirăm, știind că liberalii nu pot fi alungați — ca și răufăcătorii — decât luați de guler.

Next