Patria, aprilie 1922 (Anul 4, nr. 71-93)
1922-04-01 / nr. 71
Cluj, Sâmbătă 1 Aprilie 1922 Mulțumesc... Inchinându-mă cu zmerenie în fața forțelor instinctive și în fața forțelor conștiente, cari au ajutat acest neam de martiri și de luptători să răzbească prin toate urgiile vremurilor întunecate — mulțumesc cu sinceră frăție românească tuturora, cari au stat neclintit la postul de onoare și de jertfă, dându-ne atâtea și atâtea prilejuri de înălțare sufletească, în mijlocul noianului de neleguriri, întâi de toate mulțumesc, bunului Dumnezeu, că nu ne-a lăsat cu totul pradă nelegiuirilor, ci măcar în 24 de colțișoare de țeară a făcut să iasă biruitoare sfânta dreptate. Nădejdea de îndreptare ne este tot în puterea Celui-de-Sus, care — cine poate să aibă vre-o îndoială? — nu a creat România unită drept pedeapsă pentru neamul românesc și nici pentru a face un „hatâr“ lui Brătianu-fiul și cortegiului său de flămânzi. . Mulțumesc eroilor, cari au suferit bătăi și închisori, pentru binele și dreptatea tuturor fără de a se „muta“ o singură clipă oricât era de turbată prigoana acelora, cari sunt mânați numai de mărirea lor și de profitul lor propriu. Mulțumesc destituiților, transferaților, concediaților, nicazarmaților, aruncaților pe drumuri și făcuților de batjocură, fără de număr, mulți mulți, atât de mulți, încât azămâne nu-i mai încape nici zece liste de victime. Mulțumesc candidaților noștri, respinși sau nerespinși, proclamați sau neproclamați pentru noi până într’anul aleși; se mulțumesc lor și tovareșilor lor, pentru că au alergat, s’au sbuciumat, au luminat, au organizat, neobosiți, nemâncați și neînfrânți, biruitori peste toate pedecile ce li s’au pus în cale. Mulțumesc unui fiecărui alegător, că în ciuda tuturor făgăduelilor, momelilor, amenințărilor, bătăilor, fărădelegilor și tuturor tâlhăriilor, ce nu s’au mai pomenit, decât doar’ pe vremea întâilor creștini, au mărturisit cu votul lor neclintita lor credință către partidul național, dând astfel, dovada unei pregătiri politice mult superioare acelora, ce-și fac unmonopol ridicol din „pregătirea“ politică. „ Mulțumesc ,studentului necunoscut“, excortat, trântit la examene, oprit de a pleca di ln Universitate, stegarul zilelor de mâine, însuflețit cum se cuvine să fie tinerimea în zilele de Mait. Mulțumesc preotului și învățătorului păstrător al tradiției strămoșești, înconjurat de ispite mai multe și mai mari decât oricare categorie de cetățeni, biruind totuși aceste ispite. Mulțumesc funcționarului împins fără milă la crime ordinare, refuzând — vai, adesea, atât de timid! — a săvârșit crima suferind mai bine să fie scos din slujbă. Mulțumesc ofițerilor — vai, atât de puțini! — și soldaților și jandarmilor, — din norocire pentru țară atât de mulți! — cari au refuzat să săvârșească crima, fie din inițiativă, fie „din ordin“, ba, au împiedecat-o dar adesea, nepăsători pentru „urmări“. Mulțumesc femeii, care, tresă prind din somn în puterea nopții, înălțat o rugăciune ferbinte pentru partidul național. Mulțumesc streinului, care numai în zorii zilei a îndrăznit să vină la mine să-mi spună cuvintele : „cât mai grea e lupta, atât mai dulce este biruința“. Mulțumesc frânarului, care nechemat de nimeni s'a oferit să ducă ziarele noastre în fiecare zi, cu trenul pe care-1 frâna. Mulțumesc agentului de poliție, care ne-a prevenit de atâtea ticăloșii, ce se pregăteau în ascuns. Mulțumesc prietenilor, care din îndemnul lor propriu ne-au dat hârtie, trăsuri, tipar, curieri, mașini de scris, etc. etc. etc., protestând cu toții când voiam ,să achităm prețul lor. Mulțumesc tuturor, celor știuți și celor neștiuți, mulțumesc cu simplicitatea acestor cuvinte, că ni-au dat prilej să putem vorbi, din când în când, de oameni buni și fapte frumoase, căci de oameni ticăloși și de fapte mârșave zide zi ne sunt pline coloanele ziarelor. Le mulțumesc și îi păstreze neatins sufletul rog să lor de luptători. Căci lupta încă nu s’a sfârșit. Lupta cea mare abia acum începe. Sever Dan. ) Frontiera românoungară Comisiunea interaliată alcătuită din col. C. S. Dumitrescu și Popovici, români, col. Pauleti italian, col. Rusei englez, maior Sano, japonez, col. Coli Aladár și căpitanii Siller și Haider, unguri; membrii administrativi; căp C. Roseti, român și Szent Miklosy, ungur, și-a terminat lucrările în ziua de 24 e. ln Satu-Mare, și au plecat spre Oradea-Mare. Lucrările vor fi supuse în curând aprobării guvernului. Rectificările ce s’au făcut sunt de mică importanță la hotarul Sătmarului în spre Ungaria; nu s’a făcut nici un schimb de comune. krmmmill—— ——» Martirii model Inventatorii, mai cu seamă în timpurile vechi, culegeau foarte adeseori nemulțumirea contimporanilor în loc să primească recunoștința lor. Acelaș lucru s’a întâmplat și cu descoperitorul ploierului. Se crede că englezul Iosif Hanvay a adus cel dintâi ploier în Europa. Când s’a ivit pe străzile Londrei cu ploierul deschis s’a strâns o mulțime gălăgioasă în jurul lui și era aproape să umblu ltut. Timp îndelungat a fost obiect de râs și du batjocură bietul Haaway. Prin ce an s’a întâmplat aceasta nu știm ln anul 800 după Hristos, episcopul din Tours, Alcuin, trimise episcopului din Salzburg prin curier spațial un ploier și următoarele rânduri: „Vi trimit aci un acoperiș pentru că să vă ferească cinstitul cap de udătura ploii“. Di vreme ce bărânul episcop din Salzburg până la vârsta lui înaintată n’avea nică ploier și a primit un astfel de exemplar prin trimis special de la episcopul din Tours, se poate presupune că la acele vremi ploierul era încă foarte puțin cunoscut Răsplată și mai rea decât englezul Hannay a avut neguțătorul John Hetherington când s’a arătat prima oară cu’n cilindru pa cap Nu numai o’a fost batjocorit și lat la goană, dar a trebuit bietul om să mai zac și în închisoare pe motiv c’a provocat iritație ’n public și a fost supus la o amendă de 500 pfunzi. Amară mulțumită pentru o fantă ca traește și azi inc» în istoria modei,, pentru o podoabă a capului care a devenit cu timpul cea mai distinsă și cea mai elegantă. Contrar acestor inventator de lucruri folositoare, cari însă au fost primite cu dușmănie din pertea publicului, mai norocos a fost olandezul van dar Briele, primul purtător de monoclu. El a apărut înarmat cu sticla rotundă la ochi în anul 1815 la congresul din Viena și moda introdusă de el a aflat numaidecât aprobare printre aristocrații din toată lumea. ARISTARC & COMP >N LEU EXEMPLARUL destăinuirile dlui Cudalbu Ziarul „Lupta“ comentează destăinuirile dlui Cudalbu, făcute cu prilejul unei consfătuiri la clubul partidului poporului, privitoare la oarecari declarațiuni ale M. S. Regelui. Fostul ministru de domenii, relatând o convorbire avută cu guvernul într’o audiență, a afirmat că M. Sa — la protestările fruntașului averescan împotriva modului cum s’au făcut alegerile, i-a replicat: „Ei bine și da, când vei veni la putere veți face acelaș lucruri, adăugănd totodată că este foarte recunoscător dlui general Averescu pentru că a desființat socialismul din țara românească, precum tot așa va face al I. Brătianu ca țărănismul. Destăinuirile fostului ministru de domenii nu pot rămâne fără o lămurire categorică din partea dsale, cu atât mai mult cu cât „Lupta“ precizează a fi fost făcute în auzul a peste 100 de membri ai clubului averescan din București. Orice echivoc în această chestiune trebue înlăturat. Asistența socială Lucrările subcomisiunei legislativa Subcomisiunea pentru studierea antiproectelor de organizare a asistența sociale, continuă discuțiunile privitoare la reorganizarea asistenței. Luându-se în discuțiune chestiunea societăților de binefacere cu caracter de asistență, s’a hotărât modul de funcționare și control, precum și acela al acordării personalității juridice și morale. Direcțiunea I. O. V. și toate serviciile ei, care de la 1 Aprilie a trecut la ministerul muncii, vor fi întreținute din fondurile asistenței sociale. Prin trecerea I. O. V. la asistența socială bugetul Statului a fost degresat cu suma de 60 milioane lei, care reprezintă cheltuelile anuale ale acestei direcțiuni. In cursul sâptămânei viitoare, subcomisiunea va începe studierea chestiunii sănătăței publice. Viitoarea ședință se ține astă seară la orele 9 în localul ministerului muncii. S’a admis scumpirea MMM Dezbaterile comisiunei pentru fixarea noului preț al hârtiei, ținute sub auspciile ministerului de industrie și comerț, s'au terminat. Cererea fabricelor de hârtie a fost admisă în parte, acordându-se o urcare a prețurilor cu 20% peste prețul de până astăzi. # Lăcomia fabricilor a fost redusă considerabil admițându-se acest spor, cu mult inferior celui pretins la început. Dar dacă sporul de 500 1Q era o speculațiune odioasă și imposibilă de acceptat, nici cel admis de comisiunea ministerului de industrie și comerț, nu poate fi considerat decât ca un atentat împotriva ziarelor și a celorlalte publicațiuni periodice. Noul tribut impus ziarelor va face cu neputință vânzarea lor pe prețul de astăzi, destul de ridicat pentru cetitori. Ziarele vor trebui să-și mărească prețul vânzării sau să-și micșoreze formatul. Noua urcare a prețului hârtiei atinge de opotrivă interesele ziarelor și ale cetitorilor. Și să ne mai mirăm că majoritatea ziarelor nu pot avea un tiraj mai mare de 20.000 exemplare! Interesant însă este că reducția admisă la cererea fabricelor de hârtie, s’a făcut în schimbul unor noui privilegii acordate de Stat acestor fabrici. Prin urmare, lăcomia nejustificată a fabricelor privește nu numai pe cetitori și ziare, ci și pe Stat. Faptul privit din punct de vedere comercial nu prezintă nimic neobișnuit. Fabricele de hârtie ca și cele de postav— de pildă — sau de ghete, și-ar putea valorifica în orice măsură produsele lor, atâta timp cât nu sunt constituite în monopol, fiind ferite de orice concurență. Cum însă fabricele de hârtie se bucură de intense privilegii acordate de "Stat, sub un regim special „Quasi" - monopol, scumpirile succesive ce s’au introdus la vânzarea produselor lor, sau aspectul unor speculațiuni vinovate. Și aceasta cu atât mai mult cu cât printre celelalte privilegii, fabricele de hârtie din țară beneficiază de regimul prohibițiunii importului de hârtie din străinătate. Așa că, la adăpost de orice concurență, cu tolerența guvernului liberal și cu privilegii prejudicioase pentru Stat, aceste fabrici liberale speculează cu nerușinare necesitățile publicațiunilor, ziarelor și ale tuturor tipăriturilor din țară. Și toate acestea se fac, spre a se mări dividendele acționarilor nesăturați. Nu știm ce justificare au adus fabricele de hârtie cererilor de urcare a prețului produselor de fabricație, dar bănuim că scumpirea materialor prime și a lucrului nu poate fi în măsura sporului admis de ministerul de industrie și comerț. Cele mai multe dintre cotidiane — prin noua sporire a prețului — își măresc cu sume de la 500.000 în sus tributul lor către fabricele de hârtie. Și liberalii numesc aceasta naționalizarea industriilor din țară! RĂZBOIUL GRECO-TURC Turcii primesc mediațiunea — Granițele Turciei — Atitudinea trupelor grecești — Armistițiul în parlamentul grec — Avantagiile acordate Turciei — Răspunsul la nota Aliaților Lafayette. — Din Constantinopol se anunță că guvernul din Angora a acceptat propunerile de mediatiune a Aliaților. Condițiunile armistițiului au fost comunicate generalismului trupelor care va trebui să răspundă în grabă. Paris. In urma evacuară Asiei Mici de către armatele grecești, imperiul turcesc reconstituit va cuprinde întreaga Asia Mică de la Anatolia și coastele Mării Mediterane până la Marea Neagră și de la hotarele Persiei până la Transcaucazia; în Europa Constantinopolul și o bună parte a Traciei Orientale. Paris. Presa franceză a înregistrat zvonul cum că trupele grecești din Smirna au proclamat autonomia, după ce au aflat că guvernul grec a acceptat armistițiul. Legațiunea greacă din Paris, care timp de 19 ore n’a primit nici o informație în această privință, n’a desmințit știrea. Atena. Guvernul a depus în Adunarea Națională textele propunerilor de armistițiu și răspunsul guvernului grec. Dl Stratos a declarat că chestiunea este de competența exclusivă a Puterii executive și prin consecință nu ar trebui ca Adunarea să între în discuția acestor documente. Dl Gunaris a declarat că este de acord cu dl Stratos. * Nation. — Cu privire la hotărârile luate de conferință asupra apropiatului Orient se află că Turcia va putea să întrețină în loc de 50 mii prevăzute în tratatul din Sevres 85 mii jandarmerie și armată regulată. Sistemul capitulațiunilor va trebui revizuit de către o comisiune specială aliată în timp de 3 luni după intrarea în vigoare a tratatului de pace ocrotind în cea mai largă măsură independența economică a Turciei. Lafayette. — Sublima Poartă a răspuns notei înalților comisari Aliați asupra armistițiului, că copia notei a fost comunicată guvernului din Angora potrivit dorinței exprimate de Aliați. Guvernul otoman adaugă că consideră evacuarea ca absolut indispensabilă siguranței Traciei cu Adrianopol și Constantinopol. Anul IV * Numărul 71 Evaluările bugetare pe 1922—1823 Aproape la toate departamentele se prevăd sporuri la cît șiîn el, față de bugetul actual Pe noul exercițiu financiar se va aplica bugetul anului expirat. Este vechiul sistem al 1beralilor de a pune cât mai puțin control în încasări și venituri, întronând în finanțele Statului o adevărată anarhie bugetară. Pe baza bugetului exercițiului 1921 —1922, s’a alcătuit totuși la ministerul de finanțe un proiect de evaluare a cheltuielilor și veniturilor. In ce măsură vor putea fi respectate aceste evaluări, se vă vedea la încheierea noului exercițiu financiar. Oficiosul guvernului publică câteva date cu privire la cheltuielile diferitelor departamente. Astfel la ministerul de prevăzut un 842.300.900 lei războiu s’a față de exercițiul în curs. S’au reintrodus în buget sumele destinate hranei soldaților, cailor, procurării de echipament, etc., cari fuseseră date din bugetul extraordinar. Bugetul de cheltuieli al ministerului de finanțe prevede un spor de 1 , 7 milioane, care corespunde cu anuitatea datoriei publice în țară și străinătate plătibilă în lei. La ministerul de instrucțiune publică se prevede de asemenea un spor de 173 milioane, fiind destinat în cea mai mare parte pentru introducerea pe tot anul a încadrărei și sporurilor de lefuri ale personalului did«.«tic, precum pentru crearea a 2000 posturi »»și d« și învățători și institutori. La culte și arte sporul de nuli«»«* este de asemenea destinat încadrărei preoților pe tot timpul anului. La ministerul de interne este un plus de 24 milioane, datorit faptului, să s’a* alocat jandarmeriei alocuțiunile necesare pentru solda trupei, hrana cailor, echipament, etc. La departamentul de industrie și carnete sunt prevăzute sporuri de 125.790.000 destinate pentru înzestrarea stabilimentelor Statului cu sumele necesare spre o mai bună exploatarea a lor. La căile ferate sporul la cheltueli este de 927.000.000 lei, din care cea mai mare parte era dată din credite extraordinare pentru combustibil, materiale de întreținere ale căilor și pentru alte nevoi de prima necesitate ale exploatărei curente. La datoria publică s’a prevăzut o sumă de aproape *00 milioane pentru diferențe de curs la cuponul datoriei publice de plată în străinătate. La cele mai multe dintre departamente, nouile evaluări la cheltueli sunt cu mult ridicate față de cele prevăzute în bugetul actual. La celelalte ministere se mențin vechile evaluări sau mici reducțiuni. ipa trece, pietrele rămân... Cine a urmărit cu atențiune evoluția politică de dincoace de munți, este imposibil să nu se fi întrebat, cum se poate ca massa compactă înșiruită sub drapelul partidului național înainte de unire, de atunci încoace se alimenteze toate partidele și grupările politice, cami sub diferite măști unele mai „altruiste“, „populare“, „cinstite“, „competente“ etc., ca altele au dat năvală asupra ■ pământului nostru virgin? Răspundem, da se poate. In primele zile ale desrobirei noastre au apărut în Sibiu acele figuri obscure, ale căror ambițiuni nu au fost cunoscute și înțelese de membrii Consiliului Dirigent, cari dându-și aere de mari talente nerecunoscute și „aruncând vorbe mari, cleveteau și calomniau într’un mod nerușinat uriașa și cinstita activitate al Consiliului Dirigent, încercând să ponegreze cinstea membrilor lui, care s’a dovedit după desființarea lui, fără a lăsa vre-odată în urmă. Aceste figuri clandestine și plus quavi catalinare, așteptau momentul oportun, ca aruncându-se pe arena luptelor politice, bineînțeles speculând în mod josnic opinia publică, să-și satisfacă dorul neclintit de lăcomie și căpătuială. I am zărit intâia oară în așa zisul partid țărănesc ardelean, pretinzând cu o cutezanță obraznică un număr de locui în Marele Sfat, cu motivarea că ei reprezintă massele de țărani din Ardeal. Astăzi le vedem înrolați în partidul liberal, însă nu de un colorit radical, ei formând speța cunoscută sub numele de Jidele din Ardeal" . Am văzut injrebându-se gruparea politică Goga—Tăslăuanu—Groza, în care am recunoscut o mulțime de „aventurieri politici“ cari de formă au umplut opinia publică de dincoace de munți cu cunoscutele fraze: unificare, cinste, legalitate, competință, ordine, în fond însă au ieșit din partidul național, pentru că în sânul acestui partid nu se puteau face cariere orbitoare, bazate pe demagogie, calomniări și neadevăruri. Un an și jumătate ne-au fericit acești „pitici în putință și vrere“, îmbătând cu apă rece lumea naivă și credulă, jucând pe funii în murmurul înăbușit al masselor exploatate. Au venit alegerile iar faimoasa grupare de „oțel“ s’a angajat în lupta pe două fronturi uimind chiar și pe talia Ludendorf. Insă opinia publică sătulă de acești fanfi și flecari, le-a aplicat o lovitură de moarte delăturându-i pentru totdeauna de pe arena politică. S’a făcut a doua î încercare dezastruoasă, care însă s’a născut murbundă Un partid istoric din vechiul Regat, cu indolența șefilor lui, care caracterizează pe politicianii superficiali, a încercat să și formeze o platformă dincoace de munți, având ca avantgardă obscurități ori politiciani executați de opinia publică ardeleană Reușita forțată al acestei încercări a împins 1 o extremă dreaptă pendulul încă mobil al evoluției noastre politice. Prin cunoscutele apucături le-a succes să înjuge trecător o țară întreagă la un caz al cărui coducere • au politicianii exterminați de propria sa „muncă“ ? petru propășirea românismului.* Pendulul evoluției politice infeptat la extrema dreapta, în urma regulilor naturii va trece la extrema stângă. Vântul iscat din aceasta balansare va sufla toate existențele dubii înșirate mai sus, într’o altă gupare indiferent cum se va numi, la care se vor alătura și obscuritățile, a căror „atitudini“ n’au fost recunoscute și răsplătite după cum ar fi dorit «L Suntem sortiți să trecem » peste acest rău al perioadei de Sturm und Drang al evoluției noastre politice, neaivor iază demagogii, oportuniștii, sinecuriștii, învăluiți în fanatismul obligat al luptătorilor (?) pentru binele țăranilor. Dar pentru ultima o oră împiedecă închiegarea vieții noastre pitice, va fi ultimul potop de apă, care va trece pe lângă pietrele, pe cari nu Îl poate afișea P. B. pisau PICT Guvernul a început să încaseze impozitele, a căror aplicare o suspendase înaintea alegerilor, pentru a-și creia o platformă electorală. Vorba proverbului: ,Fă- e frate eu... contribuabilii până trec alegerile.“ * La ministerul de externe s’au făcut economii, desființându-se mai multe legații și consulate. In același timp au fost rechemați în administrația centrală din Mitilineu, Trăsnea-Greceanu, etc. Liberalii, când dau cu o mână, sau cu alta: exact povestea anteriului lui Arvinte** Guvernul are preocupări serios se — scrie oficiosul, „Viitorul“. Cea mai serioasă este însă validarea deputaților și senatorilor numiți sau aleși prin frauda, care se face cu o iuțeală i vertiginoasă. ¥ [UNK] Acelaș , zar se limiraj;— căutând să facă o ironie — că Parlamentul s'a deschis și încă n’a demisionat nici un ministru. Noi nu ne mirăm, știind că liberalii nu pot fi alungați — ca și răufăcătorii — decât luați de guler.