Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)

1922-06-23 / nr. 133

23 'Me­lli D­E MICA PUBLICITATE e vânzare 2 m­aşini nouă de făcut ţigle mare „Hornyod" cu aranja­ment tompierr, cu preţ conve­nabil, tot acolo se găsesc ţigle betonate formatul ţigli Eternit. Mozsa Comp. Intreprenori zugravi Cluj, Str. laşilor (Szamos, No. 18. 686 6­ 12 am Andrei Szálmán zugrav şi văpsitor de case şi mobile. Lustruitor de amantă. M am mutat în case­ s­taia proprii din St . Muzeu­lui Nr. 6 674 4­­6 F­ermă sau moşii­, cu conac se caută spre cumpărare. A se adresa la „Reclama“, Piaţa Unirei 4, sub „Moşie“. S­tudent în drept caută 1 post înainte da masă. Ad­resa la administra­ţia ziarului. 685 2—2 e d­ata un FUNCŢIONAR DE BIRSU, care sa ştie şi nemţeşte. — Adresa S la ziar, est 1-1 D 673 4- 4 P e vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa. 615 16-h­o­ălării din Viena în de­pozit, primesc refor­marea şi pregătirea. I)e­pozitul de mode RAGÁNYI, Cluj, Str. N. lorga 6. 149 09-100 Direcţiunea Institutului Pasteur Nr 408/922 Publicaţiune Pentru furnizarea alor 800 m3 lemne de foc calitatea 1, pe baza Art. 72—82 a legii contabilităţii publice, Direcţiunea Institutului Pa-­ steur din Cluj, publică concurs. Reflectanţii vor înainta prin poştă ofertele timbrate în plic închis, pe dosul plicului va aminti în modul următor: Oferta lui X­X pentru furnizarea­ lemnelor. Supraofertele nu se iau în con-] siderare, reflectanţii care a înaintat; ofertele nu se pot detrage de la li-­ citaţie. Licitaţia se va ţine în şedinţa publica la 15 iulie ora 3 p. m.­­ în biroul administrativ a Institutului Pasteur. Ofertele, sosite până în 14 iulie sunt valabile, iar cele mai târziu sosite nu se vor lua în considerare. I Direcţiunea Institutului ers 8 -12 Pasteur De vânzare în apropierea oraşului sunt: A Pomărie mare, loc de fânaţ , cu mai multe edificii econo­mice şi de locuit. — A se adresa în str. Bartha Miklós 3. 1­984 1-3 — Cel® mal­­.»Timoaea toija« terii şi cele mai bune ceasor­­nice se află la clasornicăria loan liCaţlui Cluj. Calea Regele Ferdi­­nad 3. Nr. 1186 38-54­ ­ Stocă doreşti sa cumperi (Mobile ^ piane ! sâ nu-ţi pari iftu de chel­­tuelile unui dram până la Târgul-Mureş, şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele 873 49—300 saloane de mobile e Iul­­ Székely și Réti ! Fabrică de mobile transil­­­­văneanft, Societate pe AcțiL uiojd s® ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cum­pără ieftin la pră­­văl­a da sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porcelanuri de Karlsbad veri­­ifi­aili pentru mi­rase Preţurile sunt fixe , se pot va lea, în ga­ 1 544 lantar. h 50 .KRISTÁLY* CLUJ Văpseşte şi cu­răţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi­­ conştiincios. .. 699 16-100 Opara Naţiona­l$ „PAGLIACCI De Leoncavallo Dismă muzicală în două acte şi şi un prolog de reprezentaţie de gală, în cinstea Alteţei Sale Regale, Opera Naţională a ţinut să dea pe lângă un act d­e Tann­häuser, o premieră, ceea ce ar constitui desigur o intense lăudabilă dacă n'ar interveni unele amgnur­te, cari au făcut din această frumoasă intenţie o lamen­tabilă exhibiţie, cu totul neartistică. „Paglia­ci,o dramă muzicală a lui Leoncavallo, este una din cele mai ce­lebre şi mai populare opere. Alături de Mascagni, Leoncavallo este unul din precursorii „verismului a continuat cu a­­tâta succes de Puccini. De obicei „Pag­­liacci“ este o operă de succes datorită atât subiectului care concentrează cât şi a muzicalităţii compoziţiei, întrucât priveşte „Pagliacci“ operei clujane, de­sigur că n’avem nimic de spus contra montării făcute cu mult gust de subtit­lul regisor, care este dl Constantin Pa­vel, fireşte că n’avem nimic de spus contra conului şi orchestrei, care şi-a făcut toată datoria şi mai ales contra dlui Nicu Apostolescu, care a cântat foarte frumos prologul şi rolul lui Silvio. A mai rămas restul distribuţiei, care nu a fost mulţumitoare In primul rând dra Dicescu, de la care aşteptam mult mai mult şi ca e a fost o prea slabă „Nedda", atât ca joc de scenă, cât şi ca resurse vocale. Apoi dl Constantin Pavel, fie din cauza obosalii, fie din alte cauze, asupra cărora nu e locul să insistăm aici, deşi a fost foarte bine ca joc de scenă, nu am putea spune acelaş lucru despre vocea dsale. In fine rolul lui Tonio a fost cu mult mai presus de resursele vocale ale dlui T. Gavrilescu. O revizuire a distribuţiei actuale poate că nu se mai poate face, ţi­nând seamă de apropierea sfârşitului stagiunii. Pentru viitoarea stagiune însă, direcţiunea Operii va trebui să fie mai cu multă grija la stabilirea distribuţiei rolurilor şi aceasta ln inte­­resul prestigiului Operii clujane atât­­de strălucit susţinut la Bucureşti de membrii ai Operii ca Grozăvescu şi Aca de B­rbu sau Lia Pop. — .IM „BUFSÎUL CENTRAL"’ ] toată ist«» ss servește mân­care proaspete și tot fteifdl rfr j băuturi. Priituri moderai«. IJuyd 68 Primu­l concurs de automobilism Sosirea cocurenţiior la Cluj — Manifestaţia u­z simpatiei pentru A. S regală prin Ipete Carol — Recepţia de la Automobil-Club Cursei® de coastă Am anunţat la timp programul con­cursului internaţional de automobile şi primul ia acest gen din România. Au participat la acest concurs 14 maşini, împărţite în patru categorii după n­u­­mărul cilindrelor şi greutatea maşinei. Concursul nefiind de viteză ci de re­zistemă şi consumaţie, viteza maxi­mală a fost stabilită la 55 km. Concu­renţii au plecat Luni 19 Iunie din Bu­cureşti la orele 5 dim. Pr­ma etapă a fost la Timişoara. Din Timişoara con­curenţii au plecat spre Cluj, ieri, înce­pând de la orele 7,15 la interval de 5 minute. Un nume os public aştepta la Cluj sosirea concurenţilor încă da la orele 10 dimineaţa. Plecarea din Timişoara fiind întârziată, primul automobil (Nr. 5) soseşte abia la orele 12 45 fiind În­delung ovaţionat pe tot timpul par­cursului prin oraş , o maşină. Merce­des proprietatea dlui Schmiedt, con­dusă de dl Werner, care făcând peste viteza reglementară (în medie 80 km.) e nevoită să aştepte intrarea in start până la ora 13 59. Werner bate şi re­cordul de viteză de la Timişoara—Cluj, întrucât a făcut acest parcurs în 4 ore şi câteva minute. Iată ordinea sosirei celorlalţi concurenţi: No. 9. — Rakoviţă (Howlins III) ora 14 Nr. 3. — Macavei (Mercedes IV) , 14.10 Nr. 4. — Bibesou (Cadillac IV) , 14.15 Nr. 13. — Leonida (Fiat I) . 14.22 Nr. 11. — Mendel (Steier II) , 14.35 Nr. 12. — Dobon (Steier II) .. 15.01 Nr. 14. — Simon (Opel I) „ 15.45 Nr. 7. — Serghescu (Deimler IV) . 17.01 Nr. 1. — Prințul Carol (Vox­hall II) . 17.25 Nr. 10. — Vilon (Ford II) . 17.31­­ Nr. 6. — Poly Varos (Ford IV) „ 17.45 . Dou­ă mașini concurente au rămas pe­­ drum, una fiind expediată chiar cu tre-­ nul întrucât s’a deter­ior­at.­­ La sosire A. Sa regală principele Carol a fost obiectul unei manifestaţii I de simpatie din partea mulţimii care ţ i-a arm­cat flori. I Dl T. Mihály, preşedintele Automobil­­Clubului din Cluj şi pe urmă primarul­­oraşului dl I. Pop şi prefectul judeţului , I. P. Meteş au salutat p­e A. Sa, care i s’a supus formalităţilor concursului, vi­­zându şi cartea de automobil, mergând la cântărire şi apoi la garage. A. Sa şi toţi concurenţii s’au arătat entuziasmaţii de şoselile Ardealului şi primirea frumoasă ce li s’a făcut de populaţi în Ardeal. Până şi în cele mai muite sate a­ ieşit poporul aclamând şi acoperind cu flori pe concurenţi. Tot asemeni şi autorităţile au luat toate măsurile încât nu avem de înregistrat nici un singur accident. * La orele 6 d. m. o intimă reni­une a avut loc în saloanele Automobil Clubu­ lui din str. Regina Marin. Au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile şi mi­litare, concurenţii precum şi publicul în­vitar. Altîţa Sa îşi face apariţia în uni­formă de amiral, pe la orele 8, întreţi­nându-se amical cu cei p­ezerţi. La orele 9 seara Alteţa Ss participă la re­prezenţi­ţ­a de gală a Operii, de care ne ocupăm în altă parte a ziarului. Astăzi la orele 8 d. m. a avut loc la dealul Feleacului cursa de coastă între Km. 156—159 de pe şoseaua Cluj— Turda. La orele 16 seara o masă cu mimă va fi oferită da Automobil Club în parcul oraşului. Cu această ocazie se va preda premiul Ardealului câştigă­torului cursei de coastă. Mâine Vineri, orele 5 dim., concu­­­­renţ­i vor continua cursa. Plecarea de la Startul din faţa Teatrului, pe­ şrseaua Turda spre Târgul-Mureş, etc. O lămurire Primim următoarele In legă­tură cu oale scrise de noi despre dl Primpretor din Gi'ău: Onorată Redai­­le! In numărul 126 din 15 Iunie a c. & z'anu'lui dvoastră sub titlul „Isprăvile unui primpretor“ aţi binevoit a aduce la adresa mea cele mai gra­ve acuze, ce numai se pot imputa unui oficiant administrativ, ro­han. După ce a­cele­­ acestea la adresa mea nu corespund adevărului, în înţelesul legii de presă, am onoare . Vă ruga să binevoiţi a-mi­ publica în ziarul dvoast­ă rectificarea ce urmează mai jos­ Şi până când mă va justifica rezul­tatul cercetării oficioase declar solemn, că nu este adevărat aceia, că aşi fi sus­tras ceva din alimentele plasei, precum nu e adevăr nici cela­ltă acuză a dvoastră că cu cerealele astfel sustrase mi-aşi fi îngrâşat boi la fabrica dospini din Gilău. Despre îngrăşarea boilor numai atâta : mi-a venit la cunoştinţă, că boii s’ar­ fi îngrăşat pe seama dlui primnotar judeţan, Vasile Gheţie şi pe a nepo-­ tului său, Ionel Pop primpretor în­ plasa Borşa. Se vede da dvoastră m’aţi confundat cu dl coleg acesta, fiind de credinţă, că în plasa mea nu­mai eu mi aşi fi putut îngrăşa boi. Informaţia dvoastră în privinţa aceasta însă a fost greşită, deoarece îngrăşa­­rea boilor de fapt s’a făcut cu incun­­jurul meu, ceiace de altcum e şi o întreprindere privată, care pe mine nu m’a interesat şi cel mult ar fi de dis­cutat, dacă astfel de ocupaţii sum compatibile cu funcţiunea susnumiţilor domni sau nuţ ■ Numiţii în mai multe­­rânduri au fost în inspecţia îngrăşării boilor la Gilău cu automobilul jude­ţului, dar nici câ­t nu s’au abătut pe la mine, ci au tras de una la fa­brica de spirt Aşa dar e evident, el boii nu s’au îngrăşat cu cerealele primite de mine pe seama plasei Gilău. Astfel stând lucrurile dl prim-nour Gheţie şi dl prim-pretor Pop sunt ru­­gaţi, ca prin o declaraţia potrivită pu­blicată în ziarul­­Patria“ să binevoiască a mă justifica, că eu nu am avut n­oi o parte la îngrăşarea boilor aşa ca po­pulaţia din plasa Gilău să poată fi li­niştită, că eu nu am prescurtat o cu nimic. Referitor la alimentaţi­a prisei observ, ca deşi e locuită în cea mai mare parte de soţii lipsiţi de cereale, eu în decurs de un an şi jumătate, cât timp am ad­ministrat-o numai 2 vagoane şi jumă­tate de grâu am primit de la judeţ pen­tru alimentaţie publică. Cantitatea a­­ceasta apoi eu am şi distribuit-o popu­laţiei conducând conspect nominal des­pre toţi­­ aceia cari au cumpărat din grâul acesta. Desp­e distribuire am raportat subprefecturii şi astfel dl prim­­notar ca referent a chestiilor de ali­mentaţie mă poate justifica şi în pri­vin­ţa aceasta. Pentru ca să fiu precis mai amintesc, că în anul 1920 când am preluat administraţia plasei Gilău, pretura a fost avizată, că i­ s’au asem­­nat 7 vagoane de cereale şi când m'am prezentat pentru preluarea lor, mi s’a spus, că antecesorul meu dr Şerban a dispus dej­a, ca cerealele acestea să nu se mai deie plasau Că pentru că a luat astfel de dispoziţ­i şi ce s’a ales din ce­realele acestea, va lămuri populaţia pla­sei dl dl Şerban. Dlui primnotar îi va sta apoi în pu­tinţă, ca să justifice şi înaintea opiniei judeţului, că din ce fel de cereale s’au îngrăşat boii la fabrica de spirt din Gilău. Va lămuri totodată dl primnotar şi chestia, că de ce nu se pot preve­dea plasele cu cerealele necesare, şi cum se poate întâmpla, ca în judeţul nostru cerealele ajung numai la mâna fabricanţilor de spirt şi a speculanţilor, cr.nu despoaie f.Uă suflet pe bieţii Moţi, ca şi cum e cazul mai recent cu un Pentru teatrul sătesc — Un apel al par. I. Badu — După o experienţă îndelungată m’am ’convins că la ocaziuni de dferite ser­­­­bări nu numai la oraşe, dar chiar şi ■ la sate, şi în unele cercuri familiare­­ ; — pentru glorificarea serbării — adese­ori sunt dorite de a se ţinea şi un­oi producţiunî dramatice şi nu ţară scop, sper­­tus că trebue să recunoaştem ce a­­ zis un fruntaş a! neamului nostru, că la oricare popor, pe lângă şcoală şi biserică, numai teatrul îi poate câştiga î mândria naţională şi e un puternic­­ factor educativ moral ] în el se laudă cu efect datinile bune ■şi se pot biciui slăbiciunile. Foloasele materiale şi morale ce le poate aduce teatrul, nu sunt mici şi acolo unde preotul şi învăţătorul în­­ unire, stau în fruntea afacerei, se poate­­ajunge la rezultate foarte îmbucură­toare. • O piedecă mare ce ne stă în cale în aranjarea reprezentaţiilor teatrale la sate, este că literatura noastră drama­tică e cam săracă in astfel de piese; avem până acum puţine piese teatrale potrivite pentru popor. Ne trebuesc piese c­ici să propage moralitate în popor şi piese cari sa­­ lumineze des­pre adevăruri istorice din trecutul nea­mului nostru. De aceea în dragostea de a contribui şi eu cât de puţin — după modestele mele puteri la înavuţirea literaturii noastre de acest soiu, — încă pe când eram în parohia Şoimuş,­ am început să public unele încercări dramati­c spre a fi predate, de diletanţi şi de pruncii şcolari din parohia­ mea, aşa ca piesele: .întoarcerea păgânilor La­­credinţa cea adevărată", „Răsplată pâ­căliii lui“, „Wiliam leii“ şi altele, prelucrate după autori streini. Odată micii diletanţi din parochia mea, jucând cu succes piesa „Wiliam Teil“ şi plăcând publicului, a fost re­petită în mai multe rânduri; la cea din urmă producţiune unul dintre fruntaşii satului îmi făcea observarea că ar fi bine ca diletanţii noştri să se producă şi cu câte o dramă istorică din trecu­tul nostru, am compus atunci piesa „Petru Rareş“ care a fost jucată cu succes nu numai pe sate, dar chiar şi în unele centre, la Bistriţa, Mediaş şi în alte locuri. Piesa a trecut până a­­cum în două ediţiuni. Mediaş s’a jucat această piesă de ţărani şi a rezultat de la aceea re­prezentaţie un venit curat de 6300 coroane. După penziamima mea, strămutân­­du-mă cu locuinţa în Lugoj, unde în unire cu mai mulţi intelectuali şi băr­baţi iubitori de progres am înfiinţat „Asociaţiunea Româna de teatru .Tha­lia“ care a dat în teatrul orăşenesc de aici mai multe reprezentaţiuni cu bun succes şi fiind ales eu ca director de scenă, mi s’a dat iar ocaziunea de a mă ocupa tot cu teatrul, la îndemnul unor amici şi sprijinitori zeloşi a che­­stiunelor teatrale, m’am decis de a pune sub tipar şi a scoate la lumină un ciclu de piese pentru diletanţi sub numirea de „Biblioteca amatorilor de teatr‘‘ retipărind şi piesa „Petru Ra­teşu în nouă ediţie, şi alt ciclu de piese sub numirea de „Biblioteca tea­trală pentru copii". Din cea dintâi a apărut până acum 6 numere iar din a doua patru, — toate piesele fiind de conţinut moral şi uşoare de predat, iar la piesele istorice, „Schitul din Carpaţi" şi „Petru Rareş“ — ca îmbrăcăminte nu se re­­per costume scumpe ci este de a se folosi aproape în toate rolurile portul ţăcănesc, ceea ce e o uşurinţă foarte mare­ v pentru diletanţi. îndată ce a eşit piesele de sub tipar, am trimis numeri de probă la mai mulţi învăţători, preoţi, protopopi şi prelaţi fără deosebire de confesiune, — şi cum că piesele mele sunt bine primite în tot locul, dovedesc, afară de număroasele comande — şi multele scrisori de apreciare sosite la adresa mea. (In scrisoarea dlui Baciu se dau textele scrisorilor de încurajare sosite dlui Baciu; din lipsa de spaţiu nu le putem reproduce N. R.) Încurajat deci de sprijinul material şi moral de până acum cu care am fost recompensat din partea onora­tului public românesc , cu dor de progres şi înaintare pentru popor, mai fac un pas înainte şi anumit: Biblioteca amatorilor de teatru precum şi Biblioteca teatrală pentru copii pe viitor se vor redacta de un comitet, dar sub conducerea mea şi vor apare din fiecare bibliotecă câte şase numeri la an.. Preţul abona­mentului pe an pentru ambele va fi numai 50 lei anticipative solvit. Colaboratorilor şi autorilor de piese originale se plăteşte din partea subscrisului câte 70 lei şi pentru piese localizate 50 de lei de coală tip. form, mare a 16 p. sau form. mic a 32 p. Piaţa se face odată pentru totdeauna oricâte ediţii se vor tipări. , Lugoj, la 18 Iunie 1922. Ioan Baciu preot pensionar în Lugoj, str. bis Nr. 4. Toate foile sunt rugate de a repro­duce acest apel. transport de 100 vagoane grâu sosit în judeţ, care avea preţul alt Cluj 31500 lei şi îndată s-a vândut mai de­parte cu câte 36000 lei şi cu câte 39000 lei iar restul aud, că se vinde cu câte 42000 lei. Tocmai de aceea aşi ruga Comisia de cumpărare a judeţului să intervină la înaltul Ministe­re Interne, să ordo­neze anchetă pentru a se constata o­­ficios: câte cereale au sosit la judeţ în scopul alimentării publice? ce s’a făcut cu aceste cereale? şi cum se poate întâmpla şi că admis­e aşa ceva, ca cerealele destinate alimentării publice să fie aşa de scumpe, ca şi pe piaţă, eventual să aibă şi mai mare preţ deşi se cumpără pe preţuri maximale ? Iar dacă prin aceasta scumpire s’ar face ceva economie acelea unde se admi­nistrează, se adaug la fondul de eli­­m­entaţie, care mai înainte cu vre­un an şi jumătate ajunsese la suma de 300.000. Ancheta aceasta o pretinde chiar în­săşi buna reputaţie a administraţiei ju­deţene, ca astfel să se curme odată pentru totdeauna poveştile gurilor rele şi spre mândria noastră administraţia să iasă limpede din toată afacerea a­­ceasta, dovedindu-se că stă la culmea Chiemării sale şi e de model şi celor­lalte judeţe. Până când nu se vor constata toate acestea, nici eu ca dfi­riant nu pricep că pentru ce a trebuit să fiu transferat sub masca de politică din plasa Gilău în cea mai din urmă plasă deşi am studii universitara şi prasă administra­tivă încă pe vr­mea regimului maghiar în s­himb­ul Ionel Pop care a condus îngrăşarea boilor a fost numit de prim­­pretor în plasa Borşa cu sediul în Cluj, deşi e cu mult mai tânăr ca mine şi e fără studii universitare. O conducere lo­ială ar trebui să ţină cont de împreju­­rări de acestea şi la transferări, cari sunt a se face numai în canturi extreme, deoarece puterea principală a adminis­tra­ţiei în primul rând constă în stabili­tatea ei. Pricep transferarea mea pe timpul alegerilor, însă nu o mai pot­ în­­ţele acum în a treia lună după alegeri. Astfel un gând sinistru mă mistite nu cumva de aceea a trebuit să fiu tran­sferat, că nu mă pricep la supraveghie­­rea îngrăş­tului de boi şi nu cumva de aceea nu pot fi «transferat deşi Înaltul Subsecretariat de Stat prin ordi­nul său cu Nr. 1755 a ordonat «tran­sferarea noastră a celor detaşaţi in preajma alegerilor. Iată adevărul şi Onorata Redacţie acum poate vedea ce superficial a fost informată în chestia aceasta desigur din partea acelora, cărora nu le convine să fiu­­transferat la plasa Gilău. Cu deosebită stimă: Aurel Goşa primpref.or.­ cii Centrale şi a membrii­­ secţiilor literare şi ştiiţifice ale Asociaţiei. Exemplul lor ar putea determina şi pe celelalte despărţăminte ale Aso­ciaţiei cu intelectualii din diferitele centre să procedeze la fel. Până acum sau ţinut următoarele conferinţe: Dum­neeă In 28 Maiu a. c dl prof. Comşi a vorbit poporului din Şura­­mare despre gospodăria de câmp după comasare. In Hamba dl R. Simu despre ne­voia cooperativelor. In Slimnic dl dr L. Popovicia, mă­suri pentru păstrarea să­ătăţii. In Ruşi dl. N. Petra-Pe­trescu despre însem­ătatea meseriilor şi a nego­ţului. In Şeica-mare dl dr I. lancu, sfa­turi higienice pentru popor. A doua Duminecă de conferinţe a fost cea din 11* Iunie a. c când s’au ţinut următoarele conferinţe : In Şura­­mică dl R. S­au despre înaintarea economică culturală prin însoţiri. In Ocna Sibiului dl I. Georgesau despre chemarea fruntaşilor din ac­astă loca­litate de a înfiinţa un nou despărţă­mânt al Asociaţiei pentru plasa ad­ministrativă Ocna. In Alămor dl prof. D. Comşa despre economia da câmp şi creşterea vitelor. Tot acolo a citit dl dr H. P. Petrescu din lucrările sale, iar dl N. P. Petrescu a îndem­nat pe săteni să-şi dea copii la me­serii. In Armeni dr. N. Veperdea a vorbit despre reforma agrară iar dr L. Popoviciu cum să ne ferim de boale. A treia Duminecă a conferinţ­ei a fost 18 Iunie a. c., când s’au de­vol­tat aceste conferenţe: In Brad R. Simu cum poate înainta mai uşor un popor? In Avrig dr D. Gomşa, despre­­seceriş In Porumbacul de­ jos dr L.­­ Popoviciu, sfaturi higienice şi cultu­­­rale. In Porumbacul­ de sus I. Geor­­gescu, înaintarea culturală prin Aso­ciaţie. In Scorei N. Petra-Petrescu, daţi-vă copii la meserii in Arpaşul­­de­ jos dl H. P. Petrecu poveţe şi lecturi beletristice. Cei mulţi înainte ! Conferinţele Asociaţiunei Ca un timp încoace se petrece un fenomen unic în satele din jurul S­i­biului. Membri secţiunilor ştienţifice­­literare ale Asociaţiunii cu domiciul în Sibiu au luat de mai mult timp iniţia ■ tiva unor conferinţe la sate pentru popularizarea diferitelor cunoştiinţe în mijlocul poporului nostru. Iniţiativa rămânea stearpă, dacă Banca Centrală Sucursala Sibiu, n’ar fi înţeles însem­nătatea cauzei şi n’ar fi şi sprijinit-o efectiv prin punerea la dispoziţia Aso­ciaţiei în mod gratuit a unui autoca­mion pentru ducerea şi aducerea con­ferenţiarilor. Astfel într’o Duminecă pleacă auto­camionul cu conferenţiarii ntr’o direc­ţie, iar în altă Duminecă intraltă di­recţie, atingând tot alte şi alte puncte. Ia toate comunele pe unde trece auto­camionul lasă câta un conferenţiar sau chiar doi şi trei şi mai­ mulţi ospitanţi tineri dornici de a învăţa cum să ţ nă conferinţă şi cum să tra­teze cu poporul de la conferenţiarii mai bătrâni şi cu mai multă experienţă. Nu avem cuvinte de-ajuns pentru a lăuda şi încuraja nobila faptă a Băii- mm­ . Un Japonez prin Ardeal Cu acceleratul de inainte de masă a părăsit oraşul nostru dl Dr Chikao Fujisawa, secretarul delegaţiunii ja­poneza de la Liga Naţiunilor şi şeful secţiei de informaţiuni. Domnia Sa a venit din Tg.-Mureş, unde a vizitat colonia esperantis. Cu ocazia sosirei­­sale la Tg.-Mureş a fost primit din partea d­lui primar Dr. Harşia, care l-a salutat în nu­mele oraşului, iar dl Halasz în nu­mele esperantiştilor din acel oraş. După masă la ora 7 a ţinut o con­­ferenţă în sala cea mică a Palatului Cultural, înaintea unui public nume­ros. A vorbit despre patria sa Japo­nia şi despre mişcarea esperantistă din toată lumea. După această con­­ferenţă a urmat o masă comună. S’au rostit mai multe toasturi dintre cari e de ramarcat salutul d-lui primar. La gara din Cluj a fost aşteptat din par­tea d- lui Emil Isac, cu care are o prieten­e din străinătate şi din partea maii multor intelectuali, cărora şi-a exprimat admirarea sapt poporul, ţara şi cultura românească A mai avut o întreveder­e ocazională cu episcopii gr.-catolici, Dr. Freaţhi şi Dr.LiosU, cu cari a vorbit mai ales asupra si­tuaţiei sociale, culturale şi s a inf­r­­măt detaliat asupra problemelor bi­sericeşti. Episcopul Hossu i-a făcut o invitare pentru toamnă în reşedinţa sa. Este de admirat inteligenţa acestui tânăr foarte simpatic din extremul orient, care afară de limba sa maternă vorbeşte 7 limbi europene. Şi a expri­mat speranţa, că va putea să înveţe limba românească in timpul cel mai scurt, deoarece e probabil, că va veni la Bucureşti, ca ambasadorul Japoniei. Aceasta este cu atât mai de crezut, deoarece d-sa e dintr-o familie foarte veche aristocrată, a cărei membrii de la evenimentul Intrării Japoniei în legă­tură cu ţările apusene au fost dea rân­­dul în serviciul diplomaţiei Rep. pe câ veţi serviciu promt şi bune, faceţi la depozitul da Immn»

Next