Patria, iunie 1922 (Anul 4, nr. 116-139)
1922-06-23 / nr. 133
23 'Melli DE MICA PUBLICITATE e vânzare 2 maşini nouă de făcut ţigle mare „Hornyod" cu aranjament tompierr, cu preţ convenabil, tot acolo se găsesc ţigle betonate formatul ţigli Eternit. Mozsa Comp. Intreprenori zugravi Cluj, Str. laşilor (Szamos, No. 18. 686 6 12 am Andrei Szálmán zugrav şi văpsitor de case şi mobile. Lustruitor de amantă. M am mutat în case staia proprii din St . Muzeului Nr. 6 674 46 Fermă sau moşii, cu conac se caută spre cumpărare. A se adresa la „Reclama“, Piaţa Unirei 4, sub „Moşie“. Student în drept caută 1 post înainte da masă. Adresa la administraţia ziarului. 685 2—2 e data un FUNCŢIONAR DE BIRSU, care sa ştie şi nemţeşte. — Adresa S la ziar, est 1-1 D 673 4- 4 P e vânzare o casă, Stada Izabella Nr. 4. In caz de cumpărare se poate prelua locuinţa. 615 16-hoălării din Viena în depozit, primesc reformarea şi pregătirea. I)epozitul de mode RAGÁNYI, Cluj, Str. N. lorga 6. 149 09-100 Direcţiunea Institutului Pasteur Nr 408/922 Publicaţiune Pentru furnizarea alor 800 m3 lemne de foc calitatea 1, pe baza Art. 72—82 a legii contabilităţii publice, Direcţiunea Institutului Pa- steur din Cluj, publică concurs. Reflectanţii vor înainta prin poştă ofertele timbrate în plic închis, pe dosul plicului va aminti în modul următor: Oferta lui XX pentru furnizarea lemnelor. Supraofertele nu se iau în con-] siderare, reflectanţii care a înaintat; ofertele nu se pot detrage de la li- citaţie. Licitaţia se va ţine în şedinţa publica la 15 iulie ora 3 p. m. în biroul administrativ a Institutului Pasteur. Ofertele, sosite până în 14 iulie sunt valabile, iar cele mai târziu sosite nu se vor lua în considerare. I Direcţiunea Institutului ers 8 -12 Pasteur De vânzare în apropierea oraşului sunt: A Pomărie mare, loc de fânaţ , cu mai multe edificii economice şi de locuit. — A se adresa în str. Bartha Miklós 3. 1984 1-3 — Cel® mal.»Timoaea toija« terii şi cele mai bune ceasornice se află la clasornicăria loan liCaţlui Cluj. Calea Regele Ferdinad 3. Nr. 1186 38-54 Stocă doreşti sa cumperi (Mobile ^ piane ! sâ nu-ţi pari iftu de cheltuelile unui dram până la Târgul-Mureş, şi să vezi uriaşele, splendid aranjatele 873 49—300 saloane de mobile e Iul Székely și Réti ! Fabrică de mobile transilvăneanft, Societate pe AcțiL uiojd s® ATENŢIUNE!! A scăzut leul — totuşi se cumpără ieftin la prăvăla da sticlărie SOMLYAI din Cluj, Calea Victoriei Nr. 4. Porcelanuri de Karlsbad veriifiaili pentru mirase Preţurile sunt fixe , se pot va lea, în ga 1 544 lantar. h 50 .KRISTÁLY* CLUJ Văpseşte şi curăţă lână, tort şi blăni. — Comenzi prin poştă se execută prompt şi conştiincios. .. 699 16-100 Opara Naţional$ „PAGLIACCI De Leoncavallo Dismă muzicală în două acte şi şi un prolog de reprezentaţie de gală, în cinstea Alteţei Sale Regale, Opera Naţională a ţinut să dea pe lângă un act de Tannhäuser, o premieră, ceea ce ar constitui desigur o intense lăudabilă dacă n'ar interveni unele amgnurte, cari au făcut din această frumoasă intenţie o lamentabilă exhibiţie, cu totul neartistică. „Pagliaci,o dramă muzicală a lui Leoncavallo, este una din cele mai celebre şi mai populare opere. Alături de Mascagni, Leoncavallo este unul din precursorii „verismului a continuat cu atâta succes de Puccini. De obicei „Pagliacci“ este o operă de succes datorită atât subiectului care concentrează cât şi a muzicalităţii compoziţiei, întrucât priveşte „Pagliacci“ operei clujane, desigur că n’avem nimic de spus contra montării făcute cu mult gust de subtitlul regisor, care este dl Constantin Pavel, fireşte că n’avem nimic de spus contra conului şi orchestrei, care şi-a făcut toată datoria şi mai ales contra dlui Nicu Apostolescu, care a cântat foarte frumos prologul şi rolul lui Silvio. A mai rămas restul distribuţiei, care nu a fost mulţumitoare In primul rând dra Dicescu, de la care aşteptam mult mai mult şi ca e a fost o prea slabă „Nedda", atât ca joc de scenă, cât şi ca resurse vocale. Apoi dl Constantin Pavel, fie din cauza obosalii, fie din alte cauze, asupra cărora nu e locul să insistăm aici, deşi a fost foarte bine ca joc de scenă, nu am putea spune acelaş lucru despre vocea dsale. In fine rolul lui Tonio a fost cu mult mai presus de resursele vocale ale dlui T. Gavrilescu. O revizuire a distribuţiei actuale poate că nu se mai poate face, ţinând seamă de apropierea sfârşitului stagiunii. Pentru viitoarea stagiune însă, direcţiunea Operii va trebui să fie mai cu multă grija la stabilirea distribuţiei rolurilor şi aceasta ln interesul prestigiului Operii clujane atâtde strălucit susţinut la Bucureşti de membrii ai Operii ca Grozăvescu şi Aca de Brbu sau Lia Pop. — .IM „BUFSÎUL CENTRAL"’ ] toată ist«» ss servește mâncare proaspete și tot fteifdl rfr j băuturi. Priituri moderai«. IJuyd 68 Primul concurs de automobilism Sosirea cocurenţiior la Cluj — Manifestaţia uz simpatiei pentru A. S regală prin Ipete Carol — Recepţia de la Automobil-Club Cursei® de coastă Am anunţat la timp programul concursului internaţional de automobile şi primul ia acest gen din România. Au participat la acest concurs 14 maşini, împărţite în patru categorii după numărul cilindrelor şi greutatea maşinei. Concursul nefiind de viteză ci de rezistemă şi consumaţie, viteza maximală a fost stabilită la 55 km. Concurenţii au plecat Luni 19 Iunie din Bucureşti la orele 5 dim. Prma etapă a fost la Timişoara. Din Timişoara concurenţii au plecat spre Cluj, ieri, începând de la orele 7,15 la interval de 5 minute. Un nume os public aştepta la Cluj sosirea concurenţilor încă da la orele 10 dimineaţa. Plecarea din Timişoara fiind întârziată, primul automobil (Nr. 5) soseşte abia la orele 12 45 fiind Îndelung ovaţionat pe tot timpul parcursului prin oraş , o maşină. Mercedes proprietatea dlui Schmiedt, condusă de dl Werner, care făcând peste viteza reglementară (în medie 80 km.) e nevoită să aştepte intrarea in start până la ora 13 59. Werner bate şi recordul de viteză de la Timişoara—Cluj, întrucât a făcut acest parcurs în 4 ore şi câteva minute. Iată ordinea sosirei celorlalţi concurenţi: No. 9. — Rakoviţă (Howlins III) ora 14 Nr. 3. — Macavei (Mercedes IV) , 14.10 Nr. 4. — Bibesou (Cadillac IV) , 14.15 Nr. 13. — Leonida (Fiat I) . 14.22 Nr. 11. — Mendel (Steier II) , 14.35 Nr. 12. — Dobon (Steier II) .. 15.01 Nr. 14. — Simon (Opel I) „ 15.45 Nr. 7. — Serghescu (Deimler IV) . 17.01 Nr. 1. — Prințul Carol (Voxhall II) . 17.25 Nr. 10. — Vilon (Ford II) . 17.31 Nr. 6. — Poly Varos (Ford IV) „ 17.45 . Două mașini concurente au rămas pe drum, una fiind expediată chiar cu tre- nul întrucât s’a deteriorat. La sosire A. Sa regală principele Carol a fost obiectul unei manifestaţii I de simpatie din partea mulţimii care ţ i-a armcat flori. I Dl T. Mihály, preşedintele AutomobilClubului din Cluj şi pe urmă primaruloraşului dl I. Pop şi prefectul judeţului , I. P. Meteş au salutat pe A. Sa, care i s’a supus formalităţilor concursului, vizându şi cartea de automobil, mergând la cântărire şi apoi la garage. A. Sa şi toţi concurenţii s’au arătat entuziasmaţii de şoselile Ardealului şi primirea frumoasă ce li s’a făcut de populaţi în Ardeal. Până şi în cele mai muite sate a ieşit poporul aclamând şi acoperind cu flori pe concurenţi. Tot asemeni şi autorităţile au luat toate măsurile încât nu avem de înregistrat nici un singur accident. * La orele 6 d. m. o intimă reniune a avut loc în saloanele Automobil Clubu lui din str. Regina Marin. Au luat parte reprezentanţii autorităţilor civile şi militare, concurenţii precum şi publicul învitar. Altîţa Sa îşi face apariţia în uniformă de amiral, pe la orele 8, întreţinându-se amical cu cei pezerţi. La orele 9 seara Alteţa Ss participă la reprezenţiţa de gală a Operii, de care ne ocupăm în altă parte a ziarului. Astăzi la orele 8 d. m. a avut loc la dealul Feleacului cursa de coastă între Km. 156—159 de pe şoseaua Cluj— Turda. La orele 16 seara o masă cu mimă va fi oferită da Automobil Club în parcul oraşului. Cu această ocazie se va preda premiul Ardealului câştigătorului cursei de coastă. Mâine Vineri, orele 5 dim., concurenţi vor continua cursa. Plecarea de la Startul din faţa Teatrului, pe şrseaua Turda spre Târgul-Mureş, etc. O lămurire Primim următoarele In legătură cu oale scrise de noi despre dl Primpretor din Gi'ău: Onorată Redaile! In numărul 126 din 15 Iunie a c. & z'anu'lui dvoastră sub titlul „Isprăvile unui primpretor“ aţi binevoit a aduce la adresa mea cele mai grave acuze, ce numai se pot imputa unui oficiant administrativ, rohan. După ce acele acestea la adresa mea nu corespund adevărului, în înţelesul legii de presă, am onoare . Vă ruga să binevoiţi a-mi publica în ziarul dvoastă rectificarea ce urmează mai jos Şi până când mă va justifica rezultatul cercetării oficioase declar solemn, că nu este adevărat aceia, că aşi fi sustras ceva din alimentele plasei, precum nu e adevăr nici celaltă acuză a dvoastră că cu cerealele astfel sustrase mi-aşi fi îngrâşat boi la fabrica dospini din Gilău. Despre îngrăşarea boilor numai atâta : mi-a venit la cunoştinţă, că boii s’ar fi îngrăşat pe seama dlui primnotar judeţan, Vasile Gheţie şi pe a nepo- tului său, Ionel Pop primpretor în plasa Borşa. Se vede da dvoastră m’aţi confundat cu dl coleg acesta, fiind de credinţă, că în plasa mea numai eu mi aşi fi putut îngrăşa boi. Informaţia dvoastră în privinţa aceasta însă a fost greşită, deoarece îngrăşarea boilor de fapt s’a făcut cu incunjurul meu, ceiace de altcum e şi o întreprindere privată, care pe mine nu m’a interesat şi cel mult ar fi de discutat, dacă astfel de ocupaţii sum compatibile cu funcţiunea susnumiţilor domni sau nuţ ■ Numiţii în mai multerânduri au fost în inspecţia îngrăşării boilor la Gilău cu automobilul judeţului, dar nici cât nu s’au abătut pe la mine, ci au tras de una la fabrica de spirt Aşa dar e evident, el boii nu s’au îngrăşat cu cerealele primite de mine pe seama plasei Gilău. Astfel stând lucrurile dl prim-nour Gheţie şi dl prim-pretor Pop sunt rugaţi, ca prin o declaraţia potrivită publicată în ziarulPatria“ să binevoiască a mă justifica, că eu nu am avut noi o parte la îngrăşarea boilor aşa ca populaţia din plasa Gilău să poată fi liniştită, că eu nu am prescurtat o cu nimic. Referitor la alimentaţia prisei observ, ca deşi e locuită în cea mai mare parte de soţii lipsiţi de cereale, eu în decurs de un an şi jumătate, cât timp am administrat-o numai 2 vagoane şi jumătate de grâu am primit de la judeţ pentru alimentaţie publică. Cantitatea aceasta apoi eu am şi distribuit-o populaţiei conducând conspect nominal despre toţi aceia cari au cumpărat din grâul acesta. Despe distribuire am raportat subprefecturii şi astfel dl primnotar ca referent a chestiilor de alimentaţie mă poate justifica şi în privinţa aceasta. Pentru ca să fiu precis mai amintesc, că în anul 1920 când am preluat administraţia plasei Gilău, pretura a fost avizată, că i s’au asemnat 7 vagoane de cereale şi când m'am prezentat pentru preluarea lor, mi s’a spus, că antecesorul meu dr Şerban a dispus deja, ca cerealele acestea să nu se mai deie plasau Că pentru că a luat astfel de dispoziţi şi ce s’a ales din cerealele acestea, va lămuri populaţia plasei dl dl Şerban. Dlui primnotar îi va sta apoi în putinţă, ca să justifice şi înaintea opiniei judeţului, că din ce fel de cereale s’au îngrăşat boii la fabrica de spirt din Gilău. Va lămuri totodată dl primnotar şi chestia, că de ce nu se pot prevedea plasele cu cerealele necesare, şi cum se poate întâmpla, ca în judeţul nostru cerealele ajung numai la mâna fabricanţilor de spirt şi a speculanţilor, cr.nu despoaie f.Uă suflet pe bieţii Moţi, ca şi cum e cazul mai recent cu un Pentru teatrul sătesc — Un apel al par. I. Badu — După o experienţă îndelungată m’am ’convins că la ocaziuni de dferite serbări nu numai la oraşe, dar chiar şi ■ la sate, şi în unele cercuri familiare ; — pentru glorificarea serbării — adeseori sunt dorite de a se ţinea şi unoi producţiunî dramatice şi nu ţară scop, spertus că trebue să recunoaştem ce a zis un fruntaş a! neamului nostru, că la oricare popor, pe lângă şcoală şi biserică, numai teatrul îi poate câştiga î mândria naţională şi e un puternic factor educativ moral ] în el se laudă cu efect datinile bune ■şi se pot biciui slăbiciunile. Foloasele materiale şi morale ce le poate aduce teatrul, nu sunt mici şi acolo unde preotul şi învăţătorul în unire, stau în fruntea afacerei, se poateajunge la rezultate foarte îmbucurătoare. • O piedecă mare ce ne stă în cale în aranjarea reprezentaţiilor teatrale la sate, este că literatura noastră dramatică e cam săracă in astfel de piese; avem până acum puţine piese teatrale potrivite pentru popor. Ne trebuesc piese cici să propage moralitate în popor şi piese cari sa lumineze despre adevăruri istorice din trecutul neamului nostru. De aceea în dragostea de a contribui şi eu cât de puţin — după modestele mele puteri la înavuţirea literaturii noastre de acest soiu, — încă pe când eram în parohia Şoimuş, am început să public unele încercări dramatic spre a fi predate, de diletanţi şi de pruncii şcolari din parohia mea, aşa ca piesele: .întoarcerea păgânilor Lacredinţa cea adevărată", „Răsplată pâcăliii lui“, „Wiliam leii“ şi altele, prelucrate după autori streini. Odată micii diletanţi din parochia mea, jucând cu succes piesa „Wiliam Teil“ şi plăcând publicului, a fost repetită în mai multe rânduri; la cea din urmă producţiune unul dintre fruntaşii satului îmi făcea observarea că ar fi bine ca diletanţii noştri să se producă şi cu câte o dramă istorică din trecutul nostru, am compus atunci piesa „Petru Rareş“ care a fost jucată cu succes nu numai pe sate, dar chiar şi în unele centre, la Bistriţa, Mediaş şi în alte locuri. Piesa a trecut până acum în două ediţiuni. Mediaş s’a jucat această piesă de ţărani şi a rezultat de la aceea reprezentaţie un venit curat de 6300 coroane. După penziamima mea, strămutându-mă cu locuinţa în Lugoj, unde în unire cu mai mulţi intelectuali şi bărbaţi iubitori de progres am înfiinţat „Asociaţiunea Româna de teatru .Thalia“ care a dat în teatrul orăşenesc de aici mai multe reprezentaţiuni cu bun succes şi fiind ales eu ca director de scenă, mi s’a dat iar ocaziunea de a mă ocupa tot cu teatrul, la îndemnul unor amici şi sprijinitori zeloşi a chestiunelor teatrale, m’am decis de a pune sub tipar şi a scoate la lumină un ciclu de piese pentru diletanţi sub numirea de „Biblioteca amatorilor de teatr‘‘ retipărind şi piesa „Petru Rateşu în nouă ediţie, şi alt ciclu de piese sub numirea de „Biblioteca teatrală pentru copii". Din cea dintâi a apărut până acum 6 numere iar din a doua patru, — toate piesele fiind de conţinut moral şi uşoare de predat, iar la piesele istorice, „Schitul din Carpaţi" şi „Petru Rareş“ — ca îmbrăcăminte nu se reper costume scumpe ci este de a se folosi aproape în toate rolurile portul ţăcănesc, ceea ce e o uşurinţă foarte mare v pentru diletanţi. îndată ce a eşit piesele de sub tipar, am trimis numeri de probă la mai mulţi învăţători, preoţi, protopopi şi prelaţi fără deosebire de confesiune, — şi cum că piesele mele sunt bine primite în tot locul, dovedesc, afară de număroasele comande — şi multele scrisori de apreciare sosite la adresa mea. (In scrisoarea dlui Baciu se dau textele scrisorilor de încurajare sosite dlui Baciu; din lipsa de spaţiu nu le putem reproduce N. R.) Încurajat deci de sprijinul material şi moral de până acum cu care am fost recompensat din partea onoratului public românesc , cu dor de progres şi înaintare pentru popor, mai fac un pas înainte şi anumit: Biblioteca amatorilor de teatru precum şi Biblioteca teatrală pentru copii pe viitor se vor redacta de un comitet, dar sub conducerea mea şi vor apare din fiecare bibliotecă câte şase numeri la an.. Preţul abonamentului pe an pentru ambele va fi numai 50 lei anticipative solvit. Colaboratorilor şi autorilor de piese originale se plăteşte din partea subscrisului câte 70 lei şi pentru piese localizate 50 de lei de coală tip. form, mare a 16 p. sau form. mic a 32 p. Piaţa se face odată pentru totdeauna oricâte ediţii se vor tipări. , Lugoj, la 18 Iunie 1922. Ioan Baciu preot pensionar în Lugoj, str. bis Nr. 4. Toate foile sunt rugate de a reproduce acest apel. transport de 100 vagoane grâu sosit în judeţ, care avea preţul alt Cluj 31500 lei şi îndată s-a vândut mai departe cu câte 36000 lei şi cu câte 39000 lei iar restul aud, că se vinde cu câte 42000 lei. Tocmai de aceea aşi ruga Comisia de cumpărare a judeţului să intervină la înaltul Ministere Interne, să ordoneze anchetă pentru a se constata oficios: câte cereale au sosit la judeţ în scopul alimentării publice? ce s’a făcut cu aceste cereale? şi cum se poate întâmpla şi că admise aşa ceva, ca cerealele destinate alimentării publice să fie aşa de scumpe, ca şi pe piaţă, eventual să aibă şi mai mare preţ deşi se cumpără pe preţuri maximale ? Iar dacă prin aceasta scumpire s’ar face ceva economie acelea unde se administrează, se adaug la fondul de elimentaţie, care mai înainte cu vreun an şi jumătate ajunsese la suma de 300.000. Ancheta aceasta o pretinde chiar însăşi buna reputaţie a administraţiei judeţene, ca astfel să se curme odată pentru totdeauna poveştile gurilor rele şi spre mândria noastră administraţia să iasă limpede din toată afacerea aceasta, dovedindu-se că stă la culmea Chiemării sale şi e de model şi celorlalte judeţe. Până când nu se vor constata toate acestea, nici eu ca dfiriant nu pricep că pentru ce a trebuit să fiu transferat sub masca de politică din plasa Gilău în cea mai din urmă plasă deşi am studii universitara şi prasă administrativă încă pe vrmea regimului maghiar în shimbul Ionel Pop care a condus îngrăşarea boilor a fost numit de primpretor în plasa Borşa cu sediul în Cluj, deşi e cu mult mai tânăr ca mine şi e fără studii universitare. O conducere loială ar trebui să ţină cont de împrejurări de acestea şi la transferări, cari sunt a se face numai în canturi extreme, deoarece puterea principală a administraţiei în primul rând constă în stabilitatea ei. Pricep transferarea mea pe timpul alegerilor, însă nu o mai pot înţele acum în a treia lună după alegeri. Astfel un gând sinistru mă mistite nu cumva de aceea a trebuit să fiu transferat, că nu mă pricep la supraveghierea îngrăştului de boi şi nu cumva de aceea nu pot fi «transferat deşi Înaltul Subsecretariat de Stat prin ordinul său cu Nr. 1755 a ordonat «transferarea noastră a celor detaşaţi in preajma alegerilor. Iată adevărul şi Onorata Redacţie acum poate vedea ce superficial a fost informată în chestia aceasta desigur din partea acelora, cărora nu le convine să fiutransferat la plasa Gilău. Cu deosebită stimă: Aurel Goşa primpref.or. cii Centrale şi a membrii secţiilor literare şi ştiiţifice ale Asociaţiei. Exemplul lor ar putea determina şi pe celelalte despărţăminte ale Asociaţiei cu intelectualii din diferitele centre să procedeze la fel. Până acum sau ţinut următoarele conferinţe: Dumneeă In 28 Maiu a. c dl prof. Comşi a vorbit poporului din Şuramare despre gospodăria de câmp după comasare. In Hamba dl R. Simu despre nevoia cooperativelor. In Slimnic dl dr L. Popovicia, măsuri pentru păstrarea săătăţii. In Ruşi dl. N. Petra-Petrescu despre însemătatea meseriilor şi a negoţului. In Şeica-mare dl dr I. lancu, sfaturi higienice pentru popor. A doua Duminecă de conferinţe a fost cea din 11* Iunie a. c când s’au ţinut următoarele conferinţe : In Şuramică dl R. Sau despre înaintarea economică culturală prin însoţiri. In Ocna Sibiului dl I. Georgesau despre chemarea fruntaşilor din acastă localitate de a înfiinţa un nou despărţământ al Asociaţiei pentru plasa administrativă Ocna. In Alămor dl prof. D. Comşa despre economia da câmp şi creşterea vitelor. Tot acolo a citit dl dr H. P. Petrescu din lucrările sale, iar dl N. P. Petrescu a îndemnat pe săteni să-şi dea copii la meserii. In Armeni dr. N. Veperdea a vorbit despre reforma agrară iar dr L. Popoviciu cum să ne ferim de boale. A treia Duminecă a conferinţei a fost 18 Iunie a. c., când s’au devoltat aceste conferenţe: In Brad R. Simu cum poate înainta mai uşor un popor? In Avrig dr D. Gomşa, despreseceriş In Porumbacul de jos dr L. Popoviciu, sfaturi higienice şi culturale. In Porumbacul de sus I. Georgescu, înaintarea culturală prin Asociaţie. In Scorei N. Petra-Petrescu, daţi-vă copii la meserii in Arpaşulde jos dl H. P. Petrecu poveţe şi lecturi beletristice. Cei mulţi înainte ! Conferinţele Asociaţiunei Ca un timp încoace se petrece un fenomen unic în satele din jurul Sibiului. Membri secţiunilor ştienţificeliterare ale Asociaţiunii cu domiciul în Sibiu au luat de mai mult timp iniţia ■ tiva unor conferinţe la sate pentru popularizarea diferitelor cunoştiinţe în mijlocul poporului nostru. Iniţiativa rămânea stearpă, dacă Banca Centrală Sucursala Sibiu, n’ar fi înţeles însemnătatea cauzei şi n’ar fi şi sprijinit-o efectiv prin punerea la dispoziţia Asociaţiei în mod gratuit a unui autocamion pentru ducerea şi aducerea conferenţiarilor. Astfel într’o Duminecă pleacă autocamionul cu conferenţiarii ntr’o direcţie, iar în altă Duminecă intraltă direcţie, atingând tot alte şi alte puncte. Ia toate comunele pe unde trece autocamionul lasă câta un conferenţiar sau chiar doi şi trei şi mai mulţi ospitanţi tineri dornici de a învăţa cum să ţ nă conferinţă şi cum să trateze cu poporul de la conferenţiarii mai bătrâni şi cu mai multă experienţă. Nu avem cuvinte de-ajuns pentru a lăuda şi încuraja nobila faptă a Băii- mm . Un Japonez prin Ardeal Cu acceleratul de inainte de masă a părăsit oraşul nostru dl Dr Chikao Fujisawa, secretarul delegaţiunii japoneza de la Liga Naţiunilor şi şeful secţiei de informaţiuni. Domnia Sa a venit din Tg.-Mureş, unde a vizitat colonia esperantis. Cu ocazia sosireisale la Tg.-Mureş a fost primit din partea dlui primar Dr. Harşia, care l-a salutat în numele oraşului, iar dl Halasz în numele esperantiştilor din acel oraş. După masă la ora 7 a ţinut o conferenţă în sala cea mică a Palatului Cultural, înaintea unui public numeros. A vorbit despre patria sa Japonia şi despre mişcarea esperantistă din toată lumea. După această conferenţă a urmat o masă comună. S’au rostit mai multe toasturi dintre cari e de ramarcat salutul d-lui primar. La gara din Cluj a fost aşteptat din partea d- lui Emil Isac, cu care are o prietene din străinătate şi din partea maii multor intelectuali, cărora şi-a exprimat admirarea sapt poporul, ţara şi cultura românească A mai avut o întrevedere ocazională cu episcopii gr.-catolici, Dr. Freaţhi şi Dr.LiosU, cu cari a vorbit mai ales asupra situaţiei sociale, culturale şi s a infrmăt detaliat asupra problemelor bisericeşti. Episcopul Hossu i-a făcut o invitare pentru toamnă în reşedinţa sa. Este de admirat inteligenţa acestui tânăr foarte simpatic din extremul orient, care afară de limba sa maternă vorbeşte 7 limbi europene. Şi a exprimat speranţa, că va putea să înveţe limba românească in timpul cel mai scurt, deoarece e probabil, că va veni la Bucureşti, ca ambasadorul Japoniei. Aceasta este cu atât mai de crezut, deoarece d-sa e dintr-o familie foarte veche aristocrată, a cărei membrii de la evenimentul Intrării Japoniei în legătură cu ţările apusene au fost dea rândul în serviciul diplomaţiei Rep. pe câ veţi serviciu promt şi bune, faceţi la depozitul da Immn»