Patria, martie 1923 (Anul 5, nr. 43-69)
1923-03-22 / nr. 61
PÁTRIA Maşini şi unsite agricole s. a.: Pluguri cu o brazdă din fier Pluguri cu două brezde din fier Pluguri schibâtoare din fier Pluguri cu o brazdă cu grindeiu de lemn Pluguri schimbătoare cu grindeiu de lemn Trupite cu o brazdă Prupite pentru pluguri schimbătoare Fiere de plug „Ririger“ Fie e de pug p. toate s stemele In pe de ovor diverse trape de sâmănâturi, diverse Extirpatori Cultivatoare, (grape cu dinţi de resort) jilâu de fânaţe vlaşini pt. sămămt 16 rânduri Maşini pt. sămânat porumb 2 rânduri Maşini pt. sămânat trifoiu 2 rânduri I Proştitoare pt. tracţiune de cal Prăştitoare de mână Pese de fân Maşini pt tăiat nutreţ *0 2-10 Sfârmuitoare de porumb Stropitoare de vii Prâfutoare de pucioasă Pompe pt. zeamă de gunoiu Maşini de treerat pt. acţionare cu motor, cai şi pt. ruină Sape şi hârleţe Sulfat de cupru Praf de pucioasă Piatră acră cristalizată Tuburi pt.stropitoare Plăci de cauciuc pt. vermorete Cântare zecimale furnizează en gros și en detail promt din depozitele sale DEPIRTANTII ISIM AL R. A. S. A. ISIBIU, STRADA SAREI Nr. 22. Dr. Vasile Albu, Nicolae Pop, Gavrilă Bozoșan, Film Holom, Pompiliu E. Constantin ,____presedinte. I sXXXXXXX xxxxxxxx wooooco wm Cel mai mare magasin románét* y Ae BlOnuri din Wien« eite alai * JJndreî Fârcaş î W1E NA, j VI. Marlahil fes trass et Nr. 6? X .■ Dedi roagă On public românesc y u-l cerceta ddndu-i tot sprijinul, y lucru solid, preţuri moderate. Asortiment bogat in tot felul de blănuri, 785 Î8 100 I <xxkxxxx>o*>o<xx><>:xxxx^>oo. i Fabrica de corapi din Aiud ş’a început activitatea primeşte orice lucrări din nou 231 3-12 şi căputări. Noutăţi de stofe franceze şi engleză pentru costume şi paltoane. Tot felul de senzaţii de modă au sosit la magazinul de stofe EUGEN BARDOS (AU BON GOUT) Piaţa Unirii Nr. 4 Lloyd 1134 7 97 8 10 Mai avem de vânzare VIŢE ALTOITE, de calitate superioară AMBROSI, FISCHER & Co. S. A. A-l-U-D Dacă doreşti să cumperi MOBILE şi PIANE să nu-ţi pară rău de cladtuerile unui dram pin* la Târgul-Mureş ţi şi vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobile a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transil- sis 889 bogdăneanu. Societate pe Acti. 2 „Creditul Comercial şi Industrial11 soc. peacţii în Ibaşfalău 1 Convocare Domnii acţionari ai , Creditului Comercial şi Industrial* societate pe acţii se Invită la II-a adunare generală ordinară, care se va ţinea Sâmbătă In 31 Martie st. n 1923 la orele 11 a. m în localul institutului ORDINE DE ZI: 1. Aprobarea dării de seamă şi a b lanţului încheiat la 31 Decemvrie 1922. 2. Debarcarea Consiliului de Administraţie şi a Comitetului de control de gestiunea anului 1922. 3. Distribuirea bemficiului net. 4. Alegerea Comitetului de control. 5. Stabilirea marcelor de prezenţă pe anul 1923. 6. Modificarea §-lui 5 din statute. 7. Suprimarea punctului d) din § 22 a statutelor. Domnii acţionari, cari voiesc să participe la adunare în persoană sau prin plenipotenţiaţi sunt rugaţi să-şi depună la cassa institutului alţiile precum şi procurile de reprezentare cel inuit până la 30 Martie st. n. a. c. la 12 ore din zi la 1 Martie 1923. CONSILIUL de ADMINISTRAȚIE Activa Contul Bilanț cu 31 Decemvrie 1922 Pasiva Cassa.................................................... 14.384^ Capital em. I................L. 500 000“— Escont................................................. 312.375 79 „ „II...............„ 224.360"— 724 360Credite Personale .... . . . . . 243 055“ Fond de rezervă ........................ 19.261 70 „ » hipotecare L. 580 206“— „ „ binefaceri............................... 1.128 80 » Cambiale „ . 88.000 — 668 206]— , Depuneri spre fructificare.................... 1.287.289 27 Cont-Curent.......................................... 218.09756 Interese cap. burs din em. IL .... 322583 Magazie Marfă: Interese tranzitoare ............................ 35 586 — Lemne de construcție . . .. 434 12877 Diverse contur creditoare ................ 11.294 14 Cărămidă și țiglă .... 30.565’02 Profit transpus din 1921 L. 2.589 79 - Lemne de foc..............., 7'.085“ 535 77879 „ net .... . 69.22674 7Í.81653 Acții............................................. 5 100]— Céreale...................... . ................... 37.766 55 Librăria................................................ 68.378 23 Stabilmentul magaziei de lemne...........................L. 57.784'— 12®/» amortizare . . . . 36 934'08 50 849 92 Mobiliar amortizat . . . L. 36 076 20__________I__ ______ _________________ 2.153 992 27 2.153 992 27 ------------- ■■■■-■ - —I----------------------I --------------------------------S S. Debit Contul Profit si Perdere Credit . —- - 5 ”T Interese de depuneri spre fructificare 48 789 11 Profit transpus din 1921 ..... . 2.58979 Spese curente...................................... 15 242 80 Interese dela împrumuturi . . . . . . 36.730 56 Salare................................................. 27 119 C hipotecare............................... 44 057 59 Chirie............................................. 3.525— de Cont-Curent........................ 43.07521 Contribuție............................................. 19 418 86 Proviziune............................................... 8440 98 Dare de 12'/. după int. de dep. . . . 5 854 169 Venite dela cereale................................ 10.325 8c Maree de prezență............................... 795— „ „ magizia de lemne .... 364268! Profit transpus din 1921 L. 2589 79 „ „ librărie............................... 10.914 20 Profit net...................... 69.226 74 71-816 53 | 192.560 99 ~ 192.56099 - 1II Vasile Migda, Ibașfalău, la 31 Decemvrie 1922. Pavel Crișan, director executiv, contabil autorizat. DIRECȚIUNEA: președnte dir. .Albina“. Dr. Emil Folea, Romul Albu, Ioan Lupean, Ioan Chişiu, Dr. Bazil Isaild, Ionel Câmpean, prefect Examinând conturile prezente le-am aflat exacte. Ibaşfalău, la 10 Martie 1923. COMITETUL DE CONTROL: Dr. Ihriu Holom, Niculae Negru fiu, Constantin Popp, Eugen Muntean, Lupta împotriva dictaturii Marea adunare de Luni din Capitală — Cuvântările fruntaşilor opoziţiei — Manifestaţia de pe Calea Victoriei In vederea întrunirii ce partidele opoziţiei unite au ţinut o Luni la orele 12 In sala „Dacia*, s’au luat din nou măsuri severe spre a împiedica o manifestaţie pe străzile oraşului. De la orele 11 personanele oficiale, însărcinate cu menţinerea ordinei, se aflau adunate la prefectura poliţiei. Era de faţă dnii generali Davidoglu şi Nicoleanu, ofiţerii statului major al diviziei 12, dnul Racoviceanu, prim-procuror, Mculescu-Bolintin, judecător de Instrucţie, Petrescu, procuror şi colonelul Pohra, inspectorul pompierilor. Imediat după consfătuirea avută, detaşamente din regimentele 6 şi 21 infanterie au plecat spre piaţa Sf. Anton. Două companii din regimentul 21 au fost postate pe ambele tranure ale sixt Carol până în dreptul ‘■trăzeiCăldârari, alte două din acelaş regiment au fost aşezate pe str. Căldărani, alte două din reg . inf. pe str. Şepcari, iar două din acelaş regiment au fost postate pe str. Carol colţ cu Lazaca. Circulaţia era liberă pentru Ordine. Soldaţilor li s’a dat la ora 1 cate 5 lei, iar la li s a servit trasa,, compusă din o jumătate de pâine şi salam. Autorităţile bănuind că după întrunire, cetăţenii vor face o manifestaţie la Cameră, au baricadat intrarea de la dealul Mitropoliei. Nimeni, în afară de deputaţi, ziarişti şi cei ce posedau cărţi de intrare, nu erau lăsaţi să înainteze. Aici paza era făcută de jandarmi pedeştri. Pe calea Victoriei se puteau vedea din rând în rând trecând patrule de jandarmi-In" piaţa teatrului nu se observa până la orele 4 nici o mişcare. La orele 4 se aflau în piaţa Sf. Anton dnn general Davidoglu, Racoviceanul primprocuror, Niculescu Bolintin judecător de instrucţie, Petrescu procuror şi droae de inspectori, comisari şi agenţi poliţieneşti. Un public extrem de numeros a luat parte la întrunire, care s a deschis la orele 12. D. DR LUPU roagă adunarea să numească în şedinţe al întrunirii pe dl Vaida Voevod. Publicul aprobă prin aclamaţii. Primul ia cuvântul dl maior ŞTEFANESCU, care protestează Împotriva pollwest arbitrare a actualului guvern. Cuvântarea dlui AL Vaida D. VAIDA VOEVOD, fost prim ministru, primit cu îndelungi ovaţii, aduce aspre acuzări guvernului ce se ascunde in dosul mantiei regale spre a aduce o Constituţie care sâ fie votată de hoţii de urne. Ne vom opune românii din toate unghurile ţării şi vom da tărie M. S. Regelui să spuie acestui guvern „Destul*. Această Constituţie este mormântul libertăţilor cetăţeneşti. Cu durere am văzut la întrunirea de Duminecă pe fiii aceleiaşi ţări ridicând armele din ordinul guvernului împotriva fraţilor lor. Ce vor zice marii noştri Aliaţi de aceste steme? Să luptăm pentru victorie, pentru întronarea libertăţii şi binecuvântaţi vom fi dineroţii şi stinereţii noştri. Dl PETRE LUNGU, muncitor, spune că ţara suferă în urma guvernării „acestor canalii“ şi conştiinţa poporului nu va îngădui jugul unei Constituţii, care ştirbeşte libertăţile cetăţeneşti. „Nu vom primi Constituţia tiranilor, ci a acelora care luptă pentru libertate“. Două partide mari, cel naţional şi cel ţărănesc, au pornit lupta, spijinirdu-se pe spatele nostru al muncitorilor .Azi e marea luptă a tuturor muncitorilor de orice culoare, pentru desrobirea de sub tirania guvernului.“ Adevăraţii noştri , putaţi cum e dl Lupu, cum e dl Mihalcuhe, sunt daţi aiaă din Parlament. Mizerabii au scos armata şi tulumbele cu apă, ca să ne stingă avântul. Nu ne vor stnge focul nostru nici cu 200 mii de pompe. Imheie cu strigătul „Li luptă, fraţilor, că nu mai e timp de stat!“ Cuvântarea dlui Mihail Popovici Dl MIHAIU POPOVICI, fost ministru, e primit cu ovaţii. Duminică a fost poate cea mai tristă zi a vieţii mele, începe dsa. Am văzut cetăţenii români rupând înaintea baionetelor guvernului. Aceste baionete puneau stavilă între Rege şi Popor. Astfel a ajung actualul guvern de război cu întrgul popor român. Acest război e declarat prin graiul nostru. In acest moment apare pe scenă dl Iuliu Maniu, căruia publicul îi face o manifestaţie călduroasă. Se aude de pretutindeni: Trăiască Maniu! Trăiască partidul naţional! Trăiască viitorul nostru prim-ministru! Dl MIHAIL POPOVICi. — Vom lupta până vom trânti pe aceşti mizerabili. Am văzut Duminică cetăţeni răniţi şi plini de sânge. Deputatul Nicolae Ion a fost transportat cu ambulanţa. E primul erou al luptelor noastre pentru libertate. Actualul guvern nesocoteşte legea şi dreptatea. Noi voim să întronăm adevărata legalitate. Dacă vom lăsa pe aceşti tirani şi despoţi să mmneze, vom ajunge în stare de sălbătecie. Când am văzut soldaţii luptând împotriva noastră, am înţeles avântul apostolilor pentru libertate. Să avm şi noi în sufletele noastre acelaş avânt pentru întronarea libertăţii spre binele obştesc. Cuvântarea dlui Gr. Filipescu DL GRIGORE FILIPESCU, primit cu aclamaţii, spune: Daţi afară din Parlament, am venit să protestăm în faţa celor cari ne au ales, ara venit să protestăm contra samovolniciilor. VOCI- — Jos șobolanii! Dl GR. FiLiPESCU. — Partidul liberal spune că suntem antidinastici. Nu suntem antidinastici, dar luptăm împotriva absolutismului mai mare de at al lui Abdu Hamid, sultanul Turciei. Noi vom respecta un Parlament le-' gal, care va da un guvern legal. Dl Brutanu guvernează cu sprijinul unei camerille a palatului. Regele are dreptul prin Constituţie să-şi aleagă sfetnicii, dar nu poate numi guverne militare Regele a călcat aceste uzanţe, când a dus la cârmă pe pe Ion Brătianu şi le-ar călca dacă i ar aduce pe generalul Averescu, care nu mai reprezintă nimic. (Aplauze prelungite). Lupta contra absolutismului este ţinta partidelor unite. * „Să dăm afară această camerillă Barbu Ştirbei nu e apărat de Constituţie. îndrăznelii dlui Brătianu îi vom răspunde cu hotărârea celor 17 milioane de români. in TORIA FRAŢíLA, comerciant. Fraţi de jertfă, vă zic aşa pentru că sunteţi o generaţie de jertfă. Nici unul din voi nu e cu strae bogate, dar nici un liberal nu este sărac. Numai jaf şi pradă, voci. — Hoţii, 1907! Dl T. FRAŢiLA. — Când erau în opoziţie ne au promis de toate; acum când sunt la guvern, ne-au dat mizeria O VOCE. — Chiri centime leul. Dl FRATILA. — Să plece bandiţii aceş ia, cari secătuesc ţara. Copii mor de foame şi ei se îmbogăţesc în familie. Termină spunând: Să distrugem tirania ! D. ADMIRAL GRATZOSKI, protestează împotriva mişcărilor militare de la întrunirea trecută şi a ramerillei, care pe vremea Regelui Carol I nu exista, dar azi tronează. Să o desfiinţăm. Cuvântarea dlui Raducanu Dl RADUCANU. — Faţi de luptă pentru libertate, socot că a trecut vremea vorbelor şi că a venit timpul faptelor. E o clipă mare când văd pe această scenă fruntaşii alor două partde mari, cari lucrtă pentru întronarea libertăţii şi a legalităţii. Cei cari subjugă, induc în eroare pe cei de sus spre a jupui pe cei de jos. Ţara nu e a clublui din dealul Metropoliei; ţara e aci cu dvoastră. Sunt mândru că vorbesc aci şi nu acolo. Nu suntem împotriva Regelui şi a armatei. Ei fac din armată şi justiţie unelte pentru subjugarea libertăţii, pe care noi o vom apăra cu orice jertfă. Părintele DIACONESCU evoacă memoria lui Ţepeş Vodă şi a altor mari români, cari au luptat împotriva nedreptăţilor şi necinstei. Cuvântarea dlui Borcea Dl BORCEA, fost ministru. — Nu e vremea de vorbe, ci trebue să imprestiam norii negri ai oligarhiei. Poporul român a luptat 1000 ani pentru libertate şi nu se va opri în faţa liberalilor. Constituţia trebue sâ fie de granit şi aceasta care vor să ne-o dea e o parte murdară. Nu e nevoe de revoluţie pentru asemenea păcătoşi. Nu merită decât ciomagul prin care a venit. Ne adresăm M. S. Regelui, venit prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa poporului. Aci cu noi e poporul nu în cele două cuiburi de tâlhari: Camera şi Senatul liberal. Să fim într’un suflet şi să nu desarmăm. Cuvântarea dlui Gr. Iunian Dl GRIGORE IUNIAN deputat e primit cu aplauze. — Sunt silit să părăsesc frontul acesta și să plec pe frontul din dealul Mitropoliei. Am vrut înainte de a pleca acolo sămai reînpospătez sufletul la entuziasmul nostru cald. Ziua de eri este Semnalul că voinţa poporului e descătuşat. Oratorul protestează împotriva parlamentului. (In momentul când încheem ziarul întrunirea nu se termină.) Manifestaţia In timpul întrunire! de la „Dacia* un numeros grup de cetăţeni a manifestat ieri, către orele 4 d. a., la Palat, dejucând astfel combinaţiunile poliţiei care nu se aştepta la o manevră atât da absă Manifestanţii mergeau pe Calea Victoriei spre clubul partidului naţional-român, în balconul căruia se găeau mai mulţi fruntaşi ai opoziţiei unite. Cetăţenii veneau cântând imnuri naţionale. In dreptul clubului a venit iredat dinspre str. Câmpineanu un şir de trupe care căuta să împiedece trecerea manifestanţilor peste cordonul format. Din balcon a vorbit cetăţenilor dl MIHALACHE, fruntaşul ţărănist, îndemnând pe cetăţeni sâ nu admită treerea Constituţiei brătieniste prin mijlocirea baionetelor. Cetăţenii au izbucnit în urale pentru Rege şi armată. Se auzeau şi fluerături de sirene la adresa guvernului. La un moment dat, manifestanţii încercând să străbată prin cordonul milital, sa auzit comanda „Încărcaţi armat“ şi sgomotul încărcărilor, care a urmat acestei comande. — Sa tragă dacă au curaj! vocifera publiul. In acest timp li se vorbeau cetățenilor dela toate balcoanele clubului. Ca un răspuns la comanda de Încărcare, cel din balcon arboră un șobolan simbol înfipt întro prăjină care spânzura peste balcon provocând ilaritatea generală. In acest timp, o altă coloană de trupe venea, dinspre bulevard în sunetul gorniştilor, ca să îngroaşe cârdul militar din faţa clubului naţional liberal român. Insă, cu toate provocările autorităţilor, maniestaţia a decurs în linişte, mulţimea nepretându sa a face jocul agenţlor provocatori. 22 Martie 1923 CORPURILE “NELEGIUITORE In şedinţa din 19 a Camerei dl deputat Măgură e primit cu aplauze de opoziţie, spure: De ieri Capitala României a fost sârâmită mihărişte. Nu mă ridic împotriva armatei care este a noastă, a tuturor, dar mă ridic împotriva tiranului din fruntea guvernului care a înţeles sâ inmbuinţeze armata, nu împotriva duşmanilor, ci pentru sugrumarea libertăţilor. Colegul nostru, deputatul N. Ioan s’a ales cu trei coaste rupte de pe urma acestei îndrăzneli a guvernului. (Opoziţia aplaudă In p dioare). Nu a trecut un an şi jumătate, de când dv. aţi manifestat pe străzile Capitalei, chemând partizani din toate părţile ţârii. Voci! Manifestaţie paşnică ! Aţi putut să treceţi şi pe la ferestrele palatului şi să spuneţi Regelui că ţara este cu dvoastră. Vă facem această propunere: Disolvaţi Parlamentul şi să mergem să vedem ce spune şi ce vrea ţara. Norodul s’a adunat ca să protesteze împotriva Constituţiei care încătuşează libertăţile. Ceeace aţi făcut dv. Ieri ae ştie: 15 răniţi şi peste 20 arestaţi. Ceeace aţi făcut ieri nu este domnia fărădelegilor. Sângele care s’a vărsat cere răzbunare nâpraznică. Dv. aţi mobilizat ieri ,rurala, noi vom mobiliza mâine ţara. Ne am adunat ieri ca sâ nu se voteze această Constituţie... (Majoritatea întrerupe, cuvintele dlui Măgură nu se mai aud). Suntem datori să spunem Regelui: Constituţia în care se Înscrie Dinastia ereditară, trebue să se sprijine pe voinţa poporului (Aplauze). Noi voim ca Constituţia să se voteze nu sub presiunea baionetelor. Vreţi să faceţi Constituţia pe sprijinul baionetelor, răspunderea o veţi purta dvoastră. Dl VAIDA-VOIVOD : Dl ministru de interne a spus, în şedinţa precedentă că nu-mi poate da răspuns la întrebarea ce i-am pus pentru că nu eram de faţă. II provoc să răspundă acum! VOCI LA OPOZIŢIE: Fugi de răspundere. Dl ministru are datoria pentru ţară şi pentru streinătate să răspundă pentru ce a împiedicat manifestaţia noastră abuzând de armată. La tribuni stă dl Aurel Lazăr (din partidul naţional). Opoziţia strigă: „Să răspundă dl ministru de interne!“ şi hotărât dl general Văitoianu nu va răspunde. La tribună dl Aurel Lazăr aşteaptă liniştit restabilirea ordinei. Dl PAVEL BRĂTĂŞANU: Nu am pomenit niciodată — în lunga mea viaţă publică — că faţă de asemenea Întâmplări banca ministerială să nu răspundă! Dl IONEL BRĂTIANU: Dle preşedinte, dl Brâtăşanu nu are cuvântul ! „Sâ răspundă dl ministru de interne!“ strigă opoziţia. „Guvernul are datoria sâ dea răspuns unui fost prim-ministru*. „Consult Camera dacă trebue să retrag cuvântul dlui Lazăr, strigă dl Orleanu. Şi majoriatea aprobă să se retragă cuvântul oratorului care nu şi-a început cuvântarea. Opoziţia protestează. Majoritatea face noui întreruperi. Dl preşedinte suspendă şedinţa.