Patria, iunie 1923 (Anul 5, nr. 114-139)

1923-06-10 / nr. 122

Cluj, Duminecă 10 iunie 1323 LFI EXEMPLARUL Anul V. * Numărul 122 ■ şi Biserică ortodoxă Biserica dominantă este de fapt Biserică dominată de Stat După vechea Constituţie biserica ortodoxă română avea calificativul de biserică dominantă, ca una ce cuprindea în sânţu său majoritatea absolută a cetăţenilor vechiului Regat. Calificativul de biserică dominantă a fost menţinut şi din „constituţia“ Clubului liberal, impusă ţării prin cunoscutele mijloace de regim absolutist. La un momnt dat ,se părea că titlul de „dominant“, ar f fi la primejdie şi fiu va intra în noua Constituţie; ştim că clerul ortodox a dat stând o luptă violentă pentru menţinerea acestui litiu, crezând că are de a birui o resistenţă serioasă. Dar guvernul a cedat imediat şi majorităţile liberale au fost din capul locului pentru păstrarea acelui prerogativ Credem că du n’ar fi început clerul ortodox să protesteze împotriva calificaţi valul simplu de „întâietate“, ce se prevedea pentru biserica ortodoxă după Întâiul text al proectului de Constituţie, însuşi guvernul ar fi pus la cale majorităţile să facă propunere pentru menţinerea vechiului calificativ de „dominant“. Motivul il cunoaşte la noi toată lumea. Nu faptul că guvernul ar ţinea într’adevâr mai mult la o confesiune creştină decâtla alta a determinat să păstreze nota de „dominata* pentru biserica ortodoxă, ci împrejurarea că rămânând cu acest calificativ biserica de Stat va fi într’adevăr nu o biserică dominantă ci o biserică dominantă de Stat. Int adevăr bărbaţii politici români cu rol hotărâtor tn partidele noastre sunt cei nai mulţi fără confesiune, căci sunt lipsiţi de o credinţă positivă. Dacă ai căuta totuşi Intr’o comunitate mal mul sau mai puţin religioasă, i-ai afla mai de grabă la rândurile francmasacriei decât in acele ale ortodoxismului, din care respectează şi păstrează totuşi, pentru ochii lumii, formele externe. Nu gândul de-a favoriza o credinţă, pe care politicianii români ar fi crezut-o de adevărată, i-a determinat să primească cu atâta uşurinţă păstrarea unui prerogativ medieval, cisimplul fapt că având biserica de Stat, Statul va rămânea cu desăvâşire stăpân în ea ca şi în trecut. Guvernul liberal vedea în biserica de Stat un nou mijloc de supremaţie politică, aşa după cum a fost şi întrecut în vechiul Regat. Toată lumea cunoaşte la noi rolul umilitor la care Statul a degradat biserica ortodoxă română, făcându se absolut stăpân în ea, numind şi destituind pe arhiereii după cum cereau interesele de partid reducând la rolul de propagandişti politici pe servitorii unei instituţiuni cu rosturi atât de sublime pe pământ, şi atât de hotărâtoare în viaţa unui popor. Ca biserică dominantă în vechiul Regat biserica ortodoxă nici când nu a fost întrebată de Stat cum îşi împlineşte înalta ei misiune de regenerare morală, de muncă culturală în eonul poporului, dar a fost veşnic trasă la răspundere pentru felul cum şi-a îndeplinit rolul politic impus de cutare partid despuiere. Da aci au urmat adâncile perturbaţiuni în viaţa internă a bisericei ortodoxe române, de aici desorientarea generală şi din gustul celor mai alese feţe bisericeşti. * Toate semnele de azi arată, că Statul român şi în special guvernul liberal vrea să mai ţină biserica ortodoxă română în aceeaşi situaţie de robie politică, făcând din biserica dominantă o biserică dominată, îngenunchiatâ şi* ridiculaată de Stat. In expunerea de motive a proiectului pentru noua Constituţie, di Di33es.n1 a vorbit de biserică şi de credinţă într’un fel, care a revoltat pe cei mai distinşi reprezentanţi ai bisericei ortodoxa, a vorbit de la înălţimea omului absolut indiferent faţă de religie, aşa, încât era cu totul evident, că numai consideraţii de ordin pur politic au determinat pe legiuitorulberal să stabilească rolul bisericii ortodoxe în viaţa de Stat român. Singur preocuparea de ordin politic, pentru a lăsa Statului mână liberă în biserică, a făcut să nu fie adoptată hotârârea de unire de la Alba-Iulia cu privire la egalitatea confesiunilor religioase pe teritorul Statului român. Mulţi români ortodoxi, mai ales din nouile teritorii am fost plăcut impresionaţi de graba cu care guvernul a consimţit să menţină prerogativa religiunii ortodoxe. Dar azi ne dăm seama cu toţii de adevăratele sentimente ale guvernului liberal faţă de aceasta biserică. De Curând s’a făcut alegeri pentru vro 7 locuri vacante sau nou create de episcop. Am văzut că îa toate aceste alegeri clerul ortodox n’a avut nici un cuvânt, şi că guvernul şi-a numit prin ridicola Instituţie a aşanumitului „mare colegiu electoral“, pe partizanii şi exponenţii săi poliţei. Cu prilejul ultimei alegeri de episcop, a acelui de Argeş, săvârşită Marţi în 6 iunie, regula generală s-a repeţit încă odată. Întreg clerul susţinea pe un arhiereu pentru scaunul de Argneş. In consfătuirea clerului s’au ridicat glasuri hotărâte Împotriva felului cum guvernul se amestecă în chestiunile Interne ale bisericei ortodoxe. Mitropolitul primat a declarat că nu se poate spune dorinţe! guvernului, că postul de episcop considerat ca un post politic. In această declaraţie se resumă Întreaga atitudine a guvernului, a Statului român, faţă de bisericadominantă". El o vrea dominată de Stat şi nu dominantă în Stat. Cu prilej al alegerii de Marţi am avut imperia că bserica noastră ortodoxă şi a dat seama perfect de situaţia umilitoare la care e ţinută, şi că o puternică acţiune pentru independenţa ei se va porni cu o putere necunoscută mai înainte. CRONICA ZILEI Văitoianu va sparge şandramaua!... In şedinţa de joi a Camerei, dl O. Racoviţă, deputat de Uşi, a amintit că într’o şedinţă precedentă a cerut explicaţii dlui ministru de interne asupra preţurilor excesiv de mari ce se iau la hoteluri. Şi cum dl ministru de interne n’a răspuns, dl Racoviţă roagă acum pe insuş ministrul-preşedinte să cerceteze pentru care anume motive se permite specula la hoteluri. Interpelarea deputatului liberal de Iaşi a fost sgomotos aplaudată de-o parte a majorităţii, care cunoaşte dedesubturile chestiunii şi ştie că dl Maltezeanu, deputat şi ginerele dlui Văitoianu, este unul dintre cei mai mari acţionari ai societăţii marilor hoteluri din România. Dl general Văitoianu a venit numai mai târziu la şedinţă şi aflând despre acest atac a spus enervat unui grup de aderenţi: — Voi sparge şandramaua! Armonia liberală este perfectă. » Scotus Viator — cenzurat. Din Sătmar ni se scrie: „Ziarul unguresc local „Friss Újság" a înregistrat şi el ştirea, ca publicistui erglez, Salon Watson a fost ales cetăţean de onoare al oraşului Cluj. Ziarul unguresc a reprodus şi discursul, prin care dl Watson mulţumeşte pentru această onoare, — adecă, mai bine zis, ziarul unguresc a încercat numai să reproducă discursul, pentru că a intervenit di emaur şi l’a suprimat în Întregime. . . * * Partid liberal ardelenesc? Ziarele din Bucureşti sunt informate, că deputaţii liberali din Ardeal şi Banat se vor grupa Intr’un partid liberal ardelean, care va colabora numai cu partidul liberal central, dar nu va mai fi la ordinele lui arbitrare. Şeful mişcării acesteia este dl Leonte Moldovan dela Brăila. .Timpul“ scrie In privinţa aceasta: „Putem afirma astăzi, că cel puţin una din aceste disidenţe se va alcătui în curând. Ea va avea la conducere pe unul din majoritarii cei mai influenţi, un ministeriabil, care a de fapt şeful liberalilor dintr’unul din porturile dunărene. De altfel acest important fruntaş liberal a mai făcut dificultăţi guvernului şi cu prilejul legii chiriilor, şi în alte împrejurări. Dsa va fi secondat în conducerea acestei disidenţe da doi deputaţi moldoveni, care leau dat tot concursul, chiar anticipat, şi nu numai pe cale parlamentară, în lupta întreprinsă de dsa împotriva legii dlul Fiorescu. Se pare de asemenea, că se va ralia acestei disidenţe încă un deputat cu trecere, unul din fruntaşii baroului bucureştean, care s’a ilustrat şi dsa printr’o polemică cu ministrul de justiţie, cu prilejul unei legi prezentată de acest ministru, şi al cărei raportor era tocmai advocatul, de care e vorba.“* Declaraţiile din dil. Vaida-Voevod Un redactor al ziarului „Brassoi Lapok“, venind la Cluj cu prilejul petrecerii aici a dlui Sifon Watson, a avut primul să vorbească şi cu dl AL Vaida Voivod. Dl Vaida şi-a început convorbirea cu redactorul ungur prin declaraţia ca azi numai acele acţiuni politice pot avea o însemnătate care ţintesc la înlăturarea guvernului liberal. Pentru acest scop s’a produs acţiunea comună a partidului naţional cu cel ţărănesc fără să se fi pârâsit insă nici cel mai neînsemnat punct din hotărârile dela Alba Iulia. Despre drepturile minorităţilor dl Vaida a spus: „Cât mă priveşte pe mine, eu nu mi-am schimbat nici odată convingerile şi concepţiile in această chestiune; dar trebue constatat câ în chestiunea minorităţilor dela 1918 încoace s’au făcut atâtea concesiuni din interese momentane de tactică, materiale sau particulare, încât au putut clătina bazele hotărârilor de la Albalulia. In ce priveşte aranjarea chestiunii minorităţilor, ea atârnă ca de o condiţie primordială de aşezarea vieţii de Stat pe baze constituţionale şi legale, fare urme de falsificare. Până nu se va reveni la această aşezare constituţională şi legală, până când în locul constituţionalismului anarhizează viaţa de Stat sistemul minciunilor şi al tragerii pe sfoară, iar în locul legalităţii tronează capriciile handul plac, nu poate fi vorba de rezolvarea cinstită şi sinceră a chestiunii minorităţlor etnice. — Ce se mai plâng minorităţii? continuă dl Vaida, — căci iată soastea românismului fie în Basarabia, fie în Ardeal, e mai tristă însă decât a minorităţilor etnice. Rog să vă gândiţi că ungurii, saşii şi evreii încă nu au fost puşcaţi, nici după sentinţă judecătorească, sub pretextul bolşevismului, în vreme ce în Basarabia românii sunt sistematic prigoniţi, bătuţi şi împuşcaţi. Redactorul aduce vorba despre situaţia politică generală. Dl Vaida însă continuă : „Saşii, în baza pactului încheiat au câştigat favoruri pentru biserica lor. în vreme ce biserici avute — şi nu de-ale noastre — au luat milioane de la Stat pentru servicii politice, biserici româneşti sunt nevoite ca prin cerşitorie, să ajungă la micii ajutoare. Susţinerea şcoalelor istorice din Blaj au necesitat un împrumut de peste un milion de lei şi consumarea fundaţiunilor rămase din trecut, fiindcă guvernul nu şi a făcut datoria de a veni în ajutorul bisericii unite, cu toate promisiunile făcute. Catedrala gr. crt. din Cluj, în urma indolenţei guvernului, care nu acordă sprijinul material necesar nu poate fi clocită Şi acest fapt este un îndemn suficient că atunci când vorbim de situaţiunea grea a minorităţilor din România să recunoaştem că sub guvernarea liberală noi fiii poporului românesc nu se pot mândri cu o soarte mai bună decât soartea oriărei minorităţi neromâneşti. — Te rog să întreb! profesorii liceului superior român de Braşov, la aceşti muncitori intelectuali cu un trecut atât de frumos, cari în vechea Ungarie îndepliniau o misiune naţională, dacă ei, fiii naţiunii dominante, se bucură de mai multe privilegii sau se luptă pentru existenţă în condiţ uni mai favorabile decât colegii lor de la liceele săseşti? Redactorul ungur face o întrerupere. Dela unguri sau ce-au el mai scump şi mai sfânt: şcolile. Şi ungurii nu vor decât înţelegere şi drepturi ... „Azi nu se poate vorbi de înţelegere şi de drepturi — a continuat dl Vaida. Azi trebuie să ducem o luptă pe viaţă şi pe moarte împotriva guvernului actual şi a sistemului lui de guvernare, dacă voim să scăpăm ţara de perire. Azi, iat cei ce doresc drepturi şi dreptate în această ţară, de ei fii ai minorităţilor sau Romăni, trebuie să şi dea măria pentru înlăturarea volniciei liberale. Să mergem mai departe, la ce priveşte funcţionarii, ziarul „Brassói Lapok“ ar putea face un mare serviciu în interesul liniştirii opiniei publice ungureşti, dară ar alcătui o statistică comparativă despre situaţiunea funcţionarilor recrutaţi dintre românii ardeleni, aruncaţi pe drumuri şi funcţionarii recrutaţi dintre minorităţile oprimate s’ar constata atunci câţi români şi câţi unguri au ajuns în pragul neantului. Vă repet din nou că nu este vorba de oprimarea minorităţilor, ci de o snabe liberală care vine de sus şi pe urma căreia sufere deopotrivă toţi cetăţenii României. Astăzi, minorităţile n’au dreptul să se plângă, pentru că dată fiind soartea românimi se pot consola în semnul unei comune sorţi triste." Mnaeaem O victimă a politicianismului — De ce s’a înscris dl Călugăreanu în partidul liberal ? — DS profesor universitar dl Călugăreanu s’a înscris tn partidul liberal. A fost silit să se înscrie. De ce și cum? Bugetul anului 1923 întocmit de dl VintiU Brâtianu desființează In mod definitiv catedra ocupată de dl profesor Câlugăreanu la Universitatea din Cluj Suma de 3 milioane de lei, promise de guvernele precedente pentru înfiinţarea unui institut de fiziologie pe lângă Universitatea din Cluj, nu s-a dat şi nici nu s a luat în buget. Dl Călugăreanu, jignit cu drept cuvânt de această attudine a guvernului, a prezidat întrunirea profesorilor, universitari în care s’a votat moţiunea de neîncredere la politica culturală a guvernului. Dl Câlugăreanu a prezidat această întrunire, el a stăruit să se discute atitudinea ostilă a guvernului faţă de Universitatea din Bucureşti şi el a făcut propunerea de neîncredere. S’a întâmplat ceva după votarea acestei moţiuni? Probaţii, pentru că procesul verbal al întrunirii, iscălit de dnii profesor dr V. Stanciu, ca grefier, dr . Puşariu, dr Tr. Pop, dr I. Haţiegan ca membri verificatori, proces verbal in care se cuprindea moţiunea — n’a mai fost publicat şi la stăruinţele dlui Călugăreanu partea aceasta a fost suprimată din procesul verbal. Şi-acum dl Câlugăreanu se înscrie în partidul liberal. A fost silit să se înscrie, ca să poată continua să facă ştiinţă Cea mai nouă victimă a politicianismului. NOTE Biblicul Elias ^Ziarele scriu mult de câteva zile desprecea mai mare danie ce s‘a făcut cândva la noi pentru cultură; e voba de testamentul lui Jr.q ies M. Elias, prin care se lasă pentu scopuri culturale și filantropîce o avere de aproape un miliard da lei. Academia română va administra după dorinţa nobilului donator toată această imensă avere. Jaqres Elias a ştiut de bună seamă că nimnea nu va putea administra comorile lăsate mai bine decât această instituţie, care şi un trecut a dovedit o admirabilă, cirittră chivrniseală. Se vor face cambudi pentru studenţi lângă Universităţile din ţară, laboratoare pentu cercetări savante, se vor da ajutoare pentru muncitorii intelectuali, se vor ridica balioteci, nu numai în Capială ci pretutindeni. Ne reamintim câ studenţimea noastră cerea nu de mult un miliard de la Stat pentru îndeptarea tuturor relelor pe teren cultural. Suma nu ni se părea exagerată pentru nevoile culturii, o găseam însă cu totul fantastică pentru puterile noastre de Stat ieşit din războiu şi în plină cr zi financiar. Iitâ Insă că în tmp ce studenţimea îşi pierdea răbdarea, se desface testamentul lui Elms: suma dăruită era tocmai cea dorită de imaginaţia fără măsură a tineretul , întâmplarea seamănă cu o poveste, şi dacă n'am citito zilnic în gazete nu crede că e vorba de fapta minunată a unui sfânt patriarh din vechiul testament. In dania lui Elas se trădează o superioară înţelepciune solomoniă şi-un cuget cu adevărat biblic. Nu ne am uira deloc să citim într‘o zi că nesfârşita vale a Victoriei din Spitală s‘a umplut de oi şi o capre, turmele e care sfântul Elias ie-a dăruit celor săraci. Atmosferă de înaltă bunătate a testamentului lăsat s'ar coasplecta p'toresc. D vremea de urmă am citit şi despre riteranii pentru studenţ'me, când de-un trilion de lei, când de opt, — făcute de omeni în viaţă cari niciodată nu ştii ce urmă^sc cu darurile lor făgăduite, dar neîmplinite. Fapta lui Elias e a unuia care a trecut pragul vieţi, ea ni se înfăţişează deci cu pechea eternităţii, ea e aureola ce se aşează peste o viţă sfârşită cu un gest mare şi simplu de stăpânitor de nenumărate turme pe malurile lord micui. In marginea acestui testament tebuie să ridici psalul în stil tot atât de simplu ca cd al damei săvârșite. Binecuvânta să fie fapta ta în veci, deapu* ram lăudat fii pentru cugetul tftu. .Părăsind România... înainte de-a părăsi pământul ospital er al ţării noastre, dl R W. Ston Watson (Sotul Viator) a avut ambilitatea de-a ne comunica unele date impresiile sale cu caii pleacă de la noi şi ce se crede în Anglia despre prezentul şi vânnul României. Dl Seton Watson nu a spus: „Opinia publică din Anglia este insuficient, informată nu numai despre România, ci în general despre întreaga Europa sud-estică, deşi azi şi în Anglia se manifesta fapt de ea mult mai mare interes decât înainte de războiu. In ce priveşte pe cei cari totuş ştiu ceva despre România, pot să afirm cu siguranţă, că se poate constata un sentiment personal de simpatie petru români, din care se desprinde credinţa, ca România, date fiind corndiţiunile ei geografice favorabile, poate să devie în curând un raiu pe pământ, un raiu în miniatură. Din nenorocire, însă, nu putem să nu vinem contrastul dintre splendidele posibiltăți ale viitorului și realitățile deplorabile ale situațiunii politice prezente. Sub sistemul actual de guvernământ nu poate să existe o reală stabilitate politică și fără stabilitate politică nu se poate vorbi de o sinceră încredere din partea lumii din afară. Şi încredere este baza reală a oricărui credit. Să nu fiu rău înţeles. După părerea mea, dificultăţile mari ale României provin din faptul, că țara aceasta se găseşte întro fazi de transiţie şi că pentru moment grupările şi partidele politice au ajuns între două pietri. Eu cred, că se poate De R. W. Seton Watson spune cu toată sinceritatea, că nu există in Europa modernă o clasă stăpânitoare, care de bună voie să fi făcut concesiuni atat de însemnate nouilor curente de democraţie cum a făcut clasa stăpânitoare românească, da din nenorocire clasele nu d in favorul carora s’au făcut aceste reforme nau fost până acum în stare să-şi consolideze puterea şi au dovedit o anumită lipsă de experienţă politica, care a încurajat toate elementele reacţionare din ţară sa dea un ultim desperat asalt pentru menţinerea privilegiilor lor. Rezultatul momentan este o anarhie administrativă şi politică şi o încercare de a înăbuşi vocea adevnată a poporului şi, ce ace este şi mai rău, tendnţa de a denunţa drept revolisionari sau bolepişti pe to i cei ce doresc sincer şi prefac democraţia în realitate. Eu sunt cel din urmă care să crează in lozinci demagogice de partid, dar eu nu văd in România decât două alternative : sau un adevărat guvern parlamentar întemeiat pe alegen libere şi pe o interpetare cinstită a regulamentului Camerei, sau apoi revenirea la un absolutism pe faţă Iar cum revenirea la alxoluismeste o evidentă imposibilitte, nu numai in urma condiţiunilor generale europene şi a situaţiunii din Rusia, ci şi în urma sentimentelor constituţionale ale Coroanei, cealaltă alternativă este unica posbilitate practica. După părerea mea, însă, nimeni n’ar putea afuma, câ actualul reg.mu corespunde acestei definiţii. Do cusiv pe Care şi-l pot permite „leptalii“ ardeleni până vor vedea că nu tulbură pe şeful guvernului. Intr'un astfel de caz şi dl Moşoiu şi dl Cosma vor fi repede pâroşi şi se va ingosa cercul in jurul dlui Bătturiu. N’a putut fi pe vremuri, o fracţie a averescniilor ardeleni, deşi „amninţa“ de multe ori să se producă, deşi aleşii ieriund ai naţiuni puteau fi cu urnii mai independenţi de guvern derăt cei de acum A se vorbi de o fracţe a liberalilor ardeleni e curată invvitare Aleşii urnelor furate n’au putinţa metind pri- Iinţa de a se revolta, de a se gândi la revoluţii de palat. De dani ani nu fac altceva decât executa orbeşte poruncile stăpânului şi creatorului tor, a guvernului. Ei ştiu că la cel mai mic semn de independeţă — pot zbura să nu se mai întoarcă. • D monstrat a lor binevoitoare pe lângâ dnii Moşoiu şi Cosma? Poate le a cerut a însuşi givernul în dorinţa de a rămânea.. neremaniat. Poate dl Bătianu ar întâmpina dificultăţi la remanie e şi atunci.. gruparea „ardeleneasa“ de azi e bine venit in jurul dlor Moiu şi Cosma premierul va spune :Ce săi d-harc? Ni vedeţi de ce pandantul?, se bicuă?’ Opina publică să ţie liniştită : nu ched uni de ordin obştesc a chestiuni pur personale sunt cele ce determină creiatea de * atium“ liberale- Naivităţi Fracţia liberalilor ardeleni? De câteva zile unele ziare aduc stăruitor ştiri des pe „fracţia liberalilor ardeleni*, care s’ar fi constituit sub patronajiul miniştrilor Cosma şi Moşoiu. Se afirmă în aceste ziare că liberalii ardeleni ar avea de gând să se pună carul în pielii şi să oprească politica dezastruoasă de până acum patronată de centru în provinciile de dincolo de Carpaţi. Un lucru adevărat din toate acele svonuri, anume că înşişi „deputaţii“ ardeleni au lăsat să se divulge astfel de svonuri. Ba în şedinţa de Miercuri, când generalul Moşoiu a apăut la tribuna Camerei pentru a depune câteva proiecte de legi pentru credite extraordinare — o parte a majorităţii sau ovaţionat. Erau „parlamentarii“ din Ardeal şi Banat. Pentru cei ce cunosc prea puţin încă spiritul de „independenţă“ al parlamentarilor eşiţi din urnele nopţii vom explica, pe scurt, pentru ce se răspândesc aceste svonun şi petru ce s manifestaţiile pentru miniştri „ardeleni“. Se ştie că guvernul liberal va îi remaniat. Era să se producă remanierea nt ’un fel nedorit de primulministru când dimisionaseră dna Mârzescu ş Văitoianu. Intre miniştri cari trebue sa plece după porunca şefului sunt si cri dori.. ardeleni, dnii Cosma şi Moşoiu Cam remanierea, amânată menu, e vorba să se producă irevocabil îndată după închiderea Parlamentului, miniştri ameninţaţi cu debarcarea cearcă să facă puţină presiune asupra şefului Ce argument mai ponderos ar putea arăta decât ca se grupează in jurul lor „parlamentarii" ardeleni? Aşa dar e cu totul naiv a se crede că liberalii ardeleni stor fi săturat de regimul boşevismului de sus şi stor fi hotărât ca, grupăndu-se, să... scape nouile provincii de ciuma liberală. Ca lucruri de interes obştesc nu şi-au bătut şi nu-şi vor bate cap dl cu primejdie Dar a face cerc în jurul a lor doi miniştri uardeleni“ e un lucru in-' FIWERM.A FU'U’T „E’evul“ Duca s’a prezentat la un nou examen. . politic, In şedinţa de a 7 Iunie a Camerei. I itr o best s ne de specialitate, privind propaganda în strembnare, a răspuns lamentat. „Elevul“ Duca a mai rămas un *n repetent In legătură cu propaganda în 3‘reină* tate, dl gene al Moscu- adânc îndurerat de stuaţia membrnă a colegului său de la externe — a luat hotăr ca să înfiinţeze un birou de propagandă la Pars, unde va trimite pe 2-3 între muţii sai şefi de cabine. Generalul e bun... camarad.