Patria, august 1923 (Anul 5, nr. 164-188)
1923-08-01 / nr. 164
PATRIA ADMINISTRAŢIA CLINICILOR UNIVERSITARE DIN CLUJ. Nr. 338—1923. 726 23 Publicaţiune Administraţia Clinicilor Universitare din Cluj publică concurs pentru aprovizionarea cu cărbuni şi cocs precum urmează : 1. 100 vagoane cărbuni bucăţi (bolovani) din Valea Jiului, şi 45 vagoane cocs calitatea I-a. 2. Eventual la cărbuni : 70 vagoane cărbuni bucăţi din Valea-Jului şi 50 vagoane cărbuni din minele Valea-Someşului (Surduc, Jibou, Şorecani). In ofertă să fie amintită şi gara de predare. Oferte se pot face şi în cantităţi mai mici, dar cel puţin 20 vagoane şi livrabile prompt. Ofertele închise şi sigilate sunt a se înainta la 10 (sece) August a. c. la ora 9 a. m. unde sunt rugaţi a se prezenta şi ofertanţii în persoană, pentru iscălirea procesului verbal. Cluj, la 26 Iulie 1923. Administrator: IOAN CRIŞAN. in Sovata. In drama principal, vis-avis de lacul Ursului (Medvete), în frumoasa vilă de lângă hotelul Ştefan se află de închiriat camere mobilate. Se pot ocupa de la 1 iulie. Informaţii se dau la artista de dans ILEANA VARADI CLUJ, Strada Samuil Micu (fostă Rozsau.) Nr. 4. 15-Atelier modern de fotografii & Go. Specialist pentru fotografarea copiilor, portrait, retrasSri $1 reproduce tablouri in mare K4 sena Cluj, Strada Şaguna Nr. 13. «p Când cumpăraţi tocuri de cauciuc , nu trebuie să căutaţi ieftinitătea preţului 41ci să fii atent,a calitate. 4fj Cereţi de la pantofar cu insistenţă, iSi tocuri şi talpa de cauciuc,Palma*! MIGA PUBLICITATE Buroul de informaţii şi agentură comercială „ORION" Cluj, Str. Iuliu Maniu 39, caută reprezentanţe serioase, desface pe lângă comision orice mărfuri, dă informaţii comerciale şi de orice natură; rezolvă şi urgentează orice chestiuni la autorităţi şi Ministere. Curse, regulate la Bucureşti. Scrieţi-ne în orice chestiune! 1992—100 Internatul „Asociaţiunîi“ Sibiu caută următorul personal: 1 guvernantă, 2 bone, 1 infirmieră şi 1 garderobieră. A se adresa Direcţiunii internatului „Asociaţiuni* Sibiu, Str. Şaguna Nr. 8. 723 2-2 In bretoa o grădină cu locuinţă de vânzare imediat. Adresa Piaţa Cuza Vodă Nr. 7. 721 2-2 Costume naţionale sâliştene şti de vânzare. Calea Moţilor 50. EfTema boalele de piele, celşu- Cl£Clild rile se vindeci sigur cu JPomada Cadol Gislel la farmacii şi droguerii sau contra mandat poştal de Lei 25’— de la FARMACIA 1OREL, PIATRA-NEAMŢ. Cereţ gratuit prospectul. Cum se vindecă eczema. 495 11—20 Pungi, saci ,“ hârtie în execuţie simplă şi luxuoasă la Librăria LEPAGE, CLUJ cu sau fără antetul firmei. Cereţi catalog modele! 568 15-20 Moravetz 9 MAGAZIN DE EDITURI MUZICALE TIMIŞOARA Singurul Magasin special In Ardeal şi Banat de edituri musicale şi oper®. — Toste m menzile te execută prompt » M". , cu preţuri moderate se primesc la administraţia ziarului . B Conferinţa dela Sinaia Ziua II*» a conferinţei — Rezultatele Ia care s’a njuns în chestiunea ungară şi a ridicărei ipotecei, chestiunea bulgară şi a reparaţiilor face un act care să In cursul zilei a doua a conferinţei dela Sinaia au avut loc două şe dnţe. Prima, dela 9—12 dimineaţa şi a doua dela 5—7 seara La aceste şedinţe prezidate de dl Duca, au luat parte dnii Beniş, Ninchi şi Juraşeu ca secretar. Chestiunea ungară Prima chestiune ce a fost luată în discuţie, a fost atitudinea Micii Antante faţă de cererea Ungariei de a sa aproba ridcarea ipotecii asupra unor anumite venituri ale Ungariei, în vederea obţinerea unui Imprumut, pe pieţele streine. Această chestiune a fost ridicată întâi comisiunea de reparaţiune, însă acolo, delegaţii Micei Antante s’au opus Dl Beneş a arătat că Mica Antantă ar putea să înlesnească acest împrumut care urmează să înlesnească refacerea economică a Ungariei, relevând rea cu seamă, că în Apuş se fac vii imputări Mnei Antante, pe această chestiune. Dsa a arătat că nu s ar putea da garanţiile cerute, deoarece fără o ridicare chiar parţială a ipotecii, Ungaria n’ar putea obţine împrumutul Ministrul de externe cehoslovac a mai evidenţiat că prin înlesnirile ce s’ar face în această chestiune s’ar putea uşura apropierea economică de Ungaria. Dl Daca a arătat că România nu e contra acordării unui împrumut care ar putea înlesni refacerea econom’că a Ungarîei, arătând însă că noi nu putea accepta ca acest împrumut să fie întrebuinţat apoi pentru propaganda ş înarmări militare. Dl Nncici s’a arătat mai dârz, arătând câ dacă Ungaria nu stă destul de bine economiceşte, nici situaţia celorlalte State nu ese atât de bună încât să-şi poată permite să lase fără garanţii escurarea plăţi datoriilor. Delegaţii’ celor trei State aie Micei Antante s’au ocupat apoi de importanta chestiunea a reparaţiilor ce urmează a fi date statelor din Mica Antantă. S’a pus pentru prima oară aceastâ chestiune la conferinţă, întrucât pâniă acuma când venea discuţia asupra reparaţiilor, fiecare Stat îşi apăra interesele sale fără a se gândi la interesele celorlalţi aliaţi. S’a relevat că numai din cauză că Mica Antanta nu s’a prezentat mită nu s’a putut obţine realizarea tuturor dolearilor. Conferinţa a hotărât ca în chestiunea reparaţiilor ce se cuvin României, Cehoslovacie şi Iugoslavia, cele trei guverne să fie solidare, oride câte ori se va pune la discuţie chestiunea reparaţiunilor pentru oricare din State. In ce priveşte problema mare a reparaţiilor, s’a examinat situaţia recunoscându se necesitatea respectării trataţelor, care de altfel este principiul de bază al Micei Antante, şi de care se găseşte apropriat programul Franţei. Comunicatul După terminarea celei de a doua şedinţe s’a dat presei următorul comunicat :Dali Beneş, Ninchi şi Daca au avut in cursul zilei două întrevederi prelungite. Chestiunile ungară şi bulgară au fost discutate în mod detailat. Acordul a fost complect între cei trei miniştri de externe. Cererea guvernului ungar, privind revizuirea deciziei comisiei de reparaţiuni, relativă la ridicarea ipotecei, a fost examinată şi diciziunile au fost luate. S’a studiat, de-asemenea ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Ligii Naţiunilor şi miniştri s’au pus de acord avapa tuturor chestiunilor. In afară de acestea au fost examinate diverse chestiuni de natură politică şi economică, atingând situaţia Micei Anande şi reporturile ei ca puterile amice şi aliate“Banchetul Seara, în sala hotelului Palace di Duca, ministrul de externe a oferit cn banilst în onoarea delegaţilor. Ridicarea ipotecei ungare Tocmai după amiză cei trei miniştri au căzut de acord asupra chestiunii imprumutului. Mica Antantă a hotărât că consimte la ridicarea ipotecii asupra unor anumite venituri ale Ungariei, însă numai pentru înlesnirea acordării primei rate a împrumutului, luându-se garanţii pentru exercitarea unui anumit control asupra întrebuinţării banilor. Numai dacă Ungaria se va conforma condiţiilor cerute de Mica Antantă, se’ va mai lua în discuţie ulterior şi pentru celelalte rate. Tot în legătură cu Ungaria conferinţa s’a ocupat de atitudinea ce urmează a avea Mica Antantă faţă de Ungaria, dată fiind atitudinea ei din ultimul timp, mai cu Seamă după discursul ministrului de externe Daruváy, al Ungariei. S'a arătat cu această ocazie, că cu toată politica amicală dusă de Mica Antantă față de Ungaria, guvernul din Budapesta a răspuns la fiecare gest de apropiere cu o nouă provocaţiune. In sfârşt s’a hotărât că guvernele Micei Antante să continue faţă de Ungaria aceiaşî politiefi de prudenţă şi circumpecţ’ane, ca şi până acum. Chestiunea bulgară S’a luat apoi în discuţie cestiunea atitudinii Micei Antante faţă de Bulgaria. S’a hotărât ca atâta timp cât guvernul bulgar va respecta integritatea tratatelor şi nu va atingă interesele oricărei din puterile componente ale Midii Antante să păstreze aceeaş atitudine ca şi faţă de fostul regim. la orice caz, pentru clarificarea situaţiei, în cercurile conferinţei se vorbea că va fi chemat la Sinaia ministrul plnipotenţiar al Bulgariei. Minorităţile şi Liga Naţiunilor In ce priveşte minorităţile, s’a hotărât ca cele trei Sate să aibe o atitudine cât mai liberală, cerându.ie însă şi lor in acelaş timp să aibă o atitudine loială faţă de Statele in care se află. Marile puteri nu trebue să ceară numai aplicarea tratatelor şi să încurajeze propagandele iredentiste, ca să acorde sprijinul pentru examinarea chestiunilor aşa cum treble. Conferinţa a examinat apoi ordinea de zi a Ligii Naţiunilor. S’a hotărât ca Mica Antantă să susţină la comun chestiunile ridicate la Liga Naţiunilor, in ce priveşte exproprierile minorităţilor şi biserica. Au luat parte dna şi dl I. C. Brătianu, dna şi dl I. Q. Daca şi toţi miniştri, Misa, ministrul Palatului, Beneş, Ninocî, Palta, dl de Maneville, ministrul Franţei, ministrul Japoniei, Germaniei, Ungariei, Greciei, Poloniei, Cehoslovaciei, Henry de Jouvenelle, colonel Arion, personalul superior al ministerului de externe, dla Cantemir, dna de onoare, dna Plogino, doamnă de onoare, principesa Marta Bresru dna Irene Procopiu, dna şi dl Henry Catargi, ministrul României la Bruxelles, Ciolac Antic, ministrul Iugoslaviei, dna Lazăr. După bandet a avut loc o recepţie, la care, în afară de persoanele oficiale au fost invitaţi şi reprezentanţii presei. Maestrul Enescu, acompaniat la plan de dl Filip Lazar a dat o foarte reuşită audţie muzicală. Reparaţiile Aurel C. Popovici de Dr MARIUS STURZAv. In timpul petrecerei sale la Bucureşti a fost corespondent activ al ziarelor „Tribuna* din Sibiu, Adevârul“, „Epoca“, apoi la 2 ziare din Germania, „Vosische Zeitung* şi „Hamburger Nathrichten* şi mai multe alte ziare din streinătate. Această ocupaţiune de «respondent la jurnale politice la făcut totdeauna multă plâcere, putându-şi desvolta ideile şi preocupaţiunile sale politice în dragă voie; tot pe vremea aceasta a întemeiat ziarul nRomăniai Jună", care, nu a avut viaţă lungă, deoarece îi lipseau fondurile necesare unei întrepiinderi ziaristice. Şi tot atunci a fost unul dintre cei mai diligenţi şi mai valoroşi colaboratori la revista „Sămănătorul*. Trecutul său şi rolul său poemenic in viaţa politică de Ardeal a făcut cunoscut Încă înainte de mutarea sa la Bucureşti, cu mai multe persoane marcante ale vieţii politice şi culturale din vechiul Regat; aceste cunoştinţe au fost cimentate cu muţi bărbaţi mari ai vechiului Regat. Din povestirile sale şi îndeosebi din commficările ulterioare ale soţiei sale, am aflat că a întreţinut legături strânse cu Nica Filipescu, Petre Carp, Titu Maiorescu, Tache lonescu şi Dimitrie Sturza,de care s’a despărţi, mai târziu In urma unor controverse, cari au format chiar obiectul unor discuţiuni ziaristice. Era natural, ca aceste legâturi să contrbuiască pee la-o parte la aprofundarea chestiunei naţionale din Transilvania în sânul valoroşilor bărbaţi politici ai ţării româneşti, pe de altă parte ea dea ocaziune sufcientă şi lui Aurel C. Popovici, de a cunoaşte culisele politice şi diplomatice ale ţării şi ale Europei precum şi culisele de partid câteodată atât de oculte şi enigmatice din vechiul Regat. Cu mai multă veneraţie şi afecţiune vorbea de Petre Capuş Neadlipescu, mai ales cestui din urmă i s’a ataşat cu multă căldură şi sinceritate şi aproape toate evenimentele politice mai importante cu referirea la viaţa naţională din Ardeal, erau plănuite în cor.ţolegere cu acest mare patriot. Tot Nicu Filipescu l-a introdus pe Aurel Popovici şi la palat pentru a fi Informatorul cel mai competent al Înţeleptului rege Carol asupra chestiunilor politice din Austro Ungaria şi îndeosebi asupra chestiune! naţionalităţilor din Ungaria. La locul acesta trebuie să menţionez că precum Aurel Popovici, astfel şi cei mai mulţi din conducătorii partidului naţional au susţinut legături destul de strânse cu bărbaţii politici de seamă ai vechiului Regat şi că acţiunile politice mai mari ale românilor subjugat! deşi au pornit totdeauna din îndemnul celor responsabili şi competenţi, nu au fost duse nici când la Îndeplinire, fără să fie consultaţi şi conducătorii fraţilor din vechiul Regat, o spun aceasta pentru a fixa şi aci locul de laudă care li se cuvine marilor patrioţi ai României libere, parte pentru a slăbi acuzaţiunile aduse adeseori acum după unire fruntaşilor de dincoace din Ardeal pentru câte o inunciaţiune şiu fapt politic îndeplinit în trecut. Această colaborare a fruntaşilor de dincolo şi dincoace de Carpeţi a fost câteodată chiar foarte intimă, în fine agraviarea acuzaţilor din procesul memorandumui este a se atribui regelui Carol care însuşi a făcut demersuri în această cauză la curtea din Viena. E bine să se ştie asemenea lucruri, pentru că amintiri de aceste Înălţătoare v diar în zilele urâte pe cari la trăim azi, ne mai apropie unii de alţii şi ne reamintesc, că la greu şi la nevice tot ţinem şi mergem laolaltă. Oricât de mul l-a preocupat pe A. Popovici activitatea şi altera şi politică din ţară, gândul şi dorul său a fost sub cerul senin al României libere, la fraţii săi posomorţi de dincolo de Carpaţi, cari în timpurile acelea au suferit mai mult ca niciodată. Comitetul naţional era aproape tot închis în temniţele din Suedin, Vaţ şi cei puţini rămaşi din generaţia mai tineri erau peste măsură descurajai de cele petrecute, cu atât mai vârtos, că ori.e semne de manifestaţie naţională erau înăbuşite fără cruţare de către guvernul unguresc. In asemenea împrejurări era greu să faci să vrei ceva şi cu toate acestea s’a continuat lupta naţională — Intr’aită formă — dar tot din Îndemnul Iul Aurel C. Popovici. Alunei au faceput colaborările un stil mai pronunţat ale naţionalităţilor române, sârbe şi slovace şi pregătirile pentru congresul cel dintâi al naţionalităţilor din Ungaria. Exponentul cel mai activ la pregătirea şi ţinerea acestui congres a fost călugărul de tristă memorie Vasile Mangra, pa atunci un naţionalist intransigent şi înflăcărat, mai pe urmă vicar şi raetropolit renegat, instrument servil al contelui Tisza. Lupta acestui călugăr In acete vremuri a fost insă atât de frumoasă şi înălţătoare încât nimeni nu şi putea In hpul, că vor urma fapte de-aie Iul, cari vor întuneca aureola câştigată prin simţul de jertfă şi abnegaţiune cel documentase de atâtea ori. După 10 ani, această figmă la aparenţă măreaţă a început să şovăiască, iar după 15 ani s’a făcut părtaş de cea mai urâtă trădare de neam, astfel încât tot curajul şi lumina care le revărsase mainainte, nici pe departe nu au tras la cumpănă, pa lângă Intunerecul In care era să arunce neamul prin apostasia sa. Mangra primise prepararea congresului dela Aurel Popovici cu ocazia dferitelor vizite care le făcuse la Bucureşti. Terenul de înţelegere era netezit deja cu câţiva ani înainte prin mai multe consfătuiri dintre uni fruntaşi slovaci şi conducători al partidului naţional între cari şi Aurel Popovici; dintre slovaci era un deosebi martirul şi poetul neamului Svetozar Hurban Vajanski şi advocatul Madron şi Ştefanovici, cari solicitau colaborarea naţiunei slovace cu românii şi la conferinţa naţională din Sibiu ţinută la anul 1893 aceşti bărbaţi fruntaşi ai Slovacilor luaseră deja parte aderând la toate deciziunile luate. In toamna aceluiaş an Aurel C. Popovici prepară vizita unei depotaţiuni oficiale a partidului naţional român la expoziţia din Praga sub conducerea mult regretatului Aurel Mureşan proprietar şi editor al Gazetei Transilvaniei din Başov tot cu Intenţia de a apropia pe Cehi şi pe Slovaci de Români. Această vizită a avut un rezultat desăvârşit. Românii au fost primiţi de către toate partidele politice ceheşti într’un mod foarte cordial; deodată cu ei veniseră la Praga şi Slovacii şi pentru prima dată s’a stabilit o antantă cordială între aceste naţiuni la acea expoziţie din 1898 (din povestirile şi articolele lui Aurel Mureşanu şi povestirile unchiului meu dr Hozan, care luase parte la acea vizită ca delegat al partidului naţional). Singura posibilitate de a mişca ceva în, chestia naţională după memorand şi după replică rămăsese deci cimentarea unei a- fianţe cu celelalte naţionalităţi asuprite din Ungaria şi dacă amintesc acest eveniment o fac numai pentru a evidenţia că primele porniri In această direcţie veniseră tot dela Aurel Popovici, şi că preparările şi ducerea la îndeplinire a congresului naţionalităţilor s'au făcut la Imboldul dat de el. Afară de acest prim congres al naţiofialităţilor s’a mai ţinut tacă o conferinţă a fruntaşilor naţionalităţilor la Budapesta, tn care s’au fixat precis punctele de colaborare ale Românilor, Stovacilor şi Sârbilor. Cu toate că acestor conferinţe tn afară de o propagandă naţională In stil mai mare, nu le revine direct vreo importanță deosebită. In mod Indirect ele au avut o influlnțâ considerabilă asupra programului de mai târziu al partidului naţional. M 1 August I.920 Cronica Sportivă Rezultatele concursului atletic pentru championatul ţărei pe anul 1923 . Concursul atletic s’a ținut la Braşov sub conducerea personală a A. S. Principele Carol. 100 m. plot. 1. Peter (KAC) 116 sec. 2. Seinfeld (AAC), 3. Schiller (AAC). Aruncarea greutăţii: 1. Dr. Morariu (U) 13 04 m 2. Fritz (ATE) 12 70 m. 3 David (KAC) 12 32 m. 800 m. plat. 1. Cabat (AAC) 2 m. și 0 8 sec. (record român) 2. Kozovits (Unirea). 3 Vidak (AT£). Aruncarea ciocanului: 1. Bolea (u) 38 16 m. 2. Pap (Banatul). Salt înălțime din loc. 1. Peter (KAC) 142 cm. Salt înălțime. 1. Rossu 177 cm. 2. Peter (KC). 110 m garduri. 1. Nassau (Unirea) 17*2 sec. 2. NemeşUL 3. Minescu (Stadiu R.) 400 m. plat. 1. Steinfeld (AAC) a 43 sec. 2. Coracu (Vulcan). 3. Scarneciu (Braşovia). Amncarea suliţei 1. Dr. Corcan (U. 45 85 m. 2. Vass (Vulcan). 3. Schuster (Braşovia) Triplu salt. 1. Siezbach (Olympia București) 13 09 m. 2. Nanul (Val-Vârtej) 12 58 m. 3. Fischer (TAC) 12 54 m. 4X100 m- ştafeta. 1. Sac. 2. AAC. 3 Brașovia. 200 m. plat. 1. Peter (RAC) 214 sec. (record român). 1500 m. plat. 1. Velcovici (București) 4 m. 301 sec. (record român). Salt în lungime. 1. Rudiu (Bucureşti) 643 era. Aruncarea discului: l. David (RAC) 38.92 m. Salt în lungime din loc. l.Goldenberg (Bucureşti) 299 cm. 400 m. garduri, l. Nemeş (II) 1 m. 007 sec. (record român). 5000 m. plat. l. Moldovan (Braşovia) 17 m, 10 sec. * Cluj. Ziua de 29 Lite a. c. la Cluj a rămas fără nici un eveniment sportiv. Timişoara. Unirea—Törekvés (Oradea) 6:2. De data aceasta a doua echipă din Oradea sufere Infângera ruşinoasă la Timişoara. Goalurile „Unirei" le-a aruncat Witzrr (2), Holz, Chambre şi Blaj. Oradea Mare. NAC— Haggibbor (3: 1). Turda. KAC (Cluj)-TSC (1:0). Braşov. Braşovia—Venus (Bucureşti) 1:1. Matsch antidecisiv pentru championatul ţărei. Matschil a rămas nedecis şi după prelungirea timpului. Ieri s’a continuat jocul. Tg. Mureş. AAC—MTK 2:2. Arad Kinizsi—Gloria CFR 2 : 0. Matsch antidecisiv pentru championatul țârei, din care echipa champioană din Timișoara „Kinizsi* esc învingătoare prin două goaluri din pedeapsă, dată de arbitru în linia de 16. Goalurile le-a remarcat Bedő. Congresul esperantist internaţional — Ziua II. — Timişoara, 30. La ora 9 dimineaţa părintele Andrea Cseh ţine o predică în limba esperanto, la biserica rom. cat. din Cetate. La ora zece congresiştii se adună In Sala casinoului civilo-militar pentru a continua desbaterile şi a auzi «alaiul diferitelor delegaţii. Se trimit telegrame A. Sale Principelui Carol, diar miniştrii Aogherescu şi C. Bina. Se dă apoi citire diverselor salutari din streinătate. Au ţinut să trimeată urări: Societatea esperantistă Italiană din Roma, Societatea esperantistă austriacă din Viena, Societatea esperantistă din Zagreb şi Consolat german din Timişoara. Societăţile esperantiste din ţară sânt reprezentate şi ele. Păi. Szabó aduce salutul esperantiştilor din Georghieni, delegatul Berca al esperantiştilor din Arad, dl Toader, şef de gară, al esperantiştilor din Beiuş, dşoara Zethe al esperantiştilor din Tg.-Mureş, delegatul Bolhang al esperantiştilor din Suceava, etc. Se citesc statutele societăţii esperantiste române. Ele sunt aprobate principial, urmând să se mai discute asupra lor. Se alege un comitet de conducere pe anul In curs, până la cottgresul din anul viitor. Acest comitet este compus d.n . dl ing. Goglea, dl căp. dr. Iosif, dl Fischier-Galaţi, dl maior Harserek, dl Tiberiu Morariu şi părintele Andrea Cseh. Congresul este apoi salutat de către delegatul Iugoslaviei, dl Kurz, sosit astăzi, precum şi de delegaţii diferitelor provincii. * După masă esperantiştii în grupuri mai mici, fac plimbări prin oraş. Are loc şi un Match de football intre grupa sportivă a societăţii esperantiste din Timişoara şi aceea a oaspeţilor baigsri. Seara se vor arata, în onoarea oaspeţilor din streinătate, concert, teatru, declamaţii, toate în limba esperanto. După teatru urmează dans până dinmaneaţa târziu. Informaţii — Societatea Ocrotirea Ooanilor din război Regionala IX. Cluj are lipsă de o Infirmieră pentru Orfelinatul „Mihaiu Viteazul“ din Ghirîş. Doritoarele de a ocupa acest post să se prezinte biroului Regional din str. Cogălniceanu Nr. 8. — Dl Csatlós Ialiu a reclamat poftei din localitate că labila de vară a orașului i s’a furat ceasornicii da argint împreună cu suma de 1000 lei. — Muncitorii din portal New York au declarat grevă. Opt vapoare n’au putut pleca. Muncitorii cer 1 dolar pe oră și 42 de ore de mancă pe săptămână. Pentru ore suplimentare 50 la sută înplus. — De vânzare o casă pe Str. Mico, cu 2 odăi și 1 bucătărie. Deslușiri Str. Mico 14. 21— — Pe terenul firmei BOHĂȚIEL și KONCZ din strada Gen. Grigorescu (fostă Rákóczi) sunt încă 5 apartamente moderne de câte 3 camere de închiriat, sau vânzare. 723—3