Patria, august 1923 (Anul 5, nr. 164-188)

1923-08-01 / nr. 164

PA­TR­IA ADMINISTRAŢIA CLINICILOR UNIVERSITARE DIN CLUJ. Nr. 338—1923. 726 2­3 Publicaţiune Administraţia Clinicilor Universitare din Cluj publică concurs pentru aprovizionarea cu cărbuni şi cocs precum urmează : 1. 100 vagoane cărbuni bucăţi (bolovani) din Valea Jiului, şi 45 vagoane cocs calitatea I-a. 2. Eventual la cărbuni : 70 vagoane cărbuni bucăţi din Valea-Jului şi 50 vagoane căr­buni din minele Valea-Someşului (Surduc, Jibou, Şorecani). In ofertă să fie amintită şi gara de predare. Oferte se pot face şi în cantităţi mai mici, dar cel puţin 20 vagoane şi livrabile prompt. Ofertele închise şi sigilate sunt a se înainta la 10 (sece) August a. c. la ora 9 a. m. unde sunt rugaţi a se prezenta şi ofertanţii în persoană, pentru iscălirea procesului verbal. Cluj, la 26 Iulie 1923. Administrator: IOAN CRIŞAN. in Sovata. In drama­ principal, vis-a­­vis de lacul Ursului (Medvete), în frumoa­sa vilă de lângă hote­lul Ştefan se află de în­chiriat camere mobilate. Se pot ocupa de la 1 iulie. Infor­maţii se dau la artista de dans ILEANA VARADI CLUJ, Strada Samuil Micu (fostă Rozsa­u.) Nr. 4. 15-Atelier modern de fotografii & Go. Specialist pentru fotografarea copiilor, portrait, retrasSri $1 reproduce tab­louri in mare K4 se­na Cluj, Strada Şaguna Nr. 13. «p Când cumpăraţi tocuri de cauciuc , nu trebuie să căutaţi i­eftinitătea preţului 41ci să fii­ atent,a calitate. 4fj Cereţi de la pantofar cu insistenţă, iSi tocuri şi talpa de cauciuc,Palma*! MIGA PUBLICITATE B­­uroul de informaţii şi agentu­ră comercială „ORION" Cluj, Str. Iuliu Maniu 39, caută repre­zentanţe serioase, desface pe lângă comision orice mărfuri, dă infor­maţii comerciale şi de orice natură; rezolvă şi urgentează orice ches­tiuni la autorităţi şi Ministere. Cur­se, regulate la Bucureşti. Scrieţi-ne în orice chestiune! 199­­2—100 Internatul „Asociaţiunîi“ Sibiu caută următorul personal: 1 guvernantă, 2 bone, 1 infirmieră şi 1 garderobieră. A se adresa Direcţiunii internatului „Asocia­­ţiuni* Sibiu, Str. Şaguna Nr. 8. 723 2-2 I­n bretoa o grădină cu locuinţă de vânzare imediat. Adresa Piaţa Cuza Vodă Nr. 7. 721 2-2 Costume naţionale sâliştene şti de vân­zare. Calea Moţilor 50. EfTema boalele de piele, celşu- Cl£Clild rile se vindeci sigur cu JPomada Cadol Gislel la farmacii şi droguerii sau con­tra mandat poştal de Lei 25’— de la FARMACIA 1­OREL, PIATRA-NEAMŢ. Cereţ gratuit prospectul. Cum se vindecă eczema. 495 11—20 Pungi, saci ,“ hârtie în execuţie simplă şi luxuoasă la Librăria LEPAGE, CLUJ cu sau fără antetul firmei. Cereţi catalog modele! 568 15-20 Moravetz 9 MAGAZIN DE EDITURI MUZICALE TIMIŞOARA Singurul Magasin special In Ardeal şi Banat de edituri mu­sicale şi oper®. — Toste m menzile te execută prompt » M". , cu preţuri mo­­derate se pri­­mesc la admini­­straţia ziarului . B Conferinţa dela Sinaia Ziua II*» a conferinţei — Rezultatele Ia care s’a njuns în chestiunea ungară şi a ridicărei ipotecei, chestiunea bulgară şi a reparaţiilor face un act care să In cursul zilei a doua a conferinţei dela Sinaia au avut loc două şe d­nţe. Prima, dela 9—12 dimineaţa şi a doua dela 5—7 seara La aceste şedinţe prezidate de dl Duca, au luat parte dnii Beniş, Ninch­i şi Juraşeu ca se­cretar. Chestiunea ungară Prima chestiune ce a fost luată în discuţie, a fost atitudinea Micii An­tante faţă de cererea Ungariei de a sa aproba rid­carea ipotecii asupra u­­nor anumite venituri ale Ungariei, în vederea obţinerea unui Imprumut, pe pieţele streine. Această chestiune a fost ridicată întâi­­ comisiunea de reparaţiune, însă acolo, delegaţii Mi­cei Antante s’au opus Dl Beneş a arătat că Mica Antantă ar putea să înlesnească acest împru­mut care urmează să înlesnească refa­cerea economică a Ungariei, relevând rea­ cu seamă, că în Apuş se fac vii imputări Mnei Antante, pe această chestiune. Dsa a arătat că nu s ar putea da garanţiile cerute, deoarece fără o ridi­care chiar parţială a ipotecii, Ungaria n’ar putea obţine împrumutul Ministrul de externe cehoslovac a mai evidenţiat că prin înlesnirile ce s’ar face în această chestiune s’ar­ pu­tea uşura apropierea economică de Un­garia. Dl Daca a arătat că România nu e contra acordării unui împrumut care ar putea înlesni refacerea econom’că a Un­garîei, arătând însă că noi nu pu­tea­ accepta ca acest împrumut să fie întrebuinţat apoi pentru propaganda ş înarmări militare. Dl N­ncici s’a arătat mai dârz, ară­tând câ dacă Ungaria nu stă destul de bine economice­şte, nici situaţia celor­lalte State nu es­e atât de bună încât să-şi poată permite să lase fără ga­ranţii es­curarea plăţ­i datoriilor. Delegaţii’ celor trei State aie Micei Antante s’au ocupat apoi de impor­tanta chestiunea a reparaţiilor ce ur­mează a fi date statelor din Mica An­tantă. S’a pus pentru prima oară aceastâ chestiune la conferinţă, întrucât pâniă acuma când venea discuţia asupra re­paraţiilor, fiecare Stat îşi apăra intere­sele sale fără a se gândi la interesele celorlalţi aliaţi. S’a relevat că numai din cauză că Mica Antanta nu s’a prezentat m­ită nu s’a putut obţine realizarea tuturor dole­ari­lor. Conferinţa a hotărât ca în chestiunea reparaţiilor ce se cuvin României, Ceho­­slovacie­ şi Iugoslavia, cele trei gu­verne să fie solidare, oride câte ori se­ va pune la discuţie chestiunea repara­­ţiunilor pentru oricare din State. In ce priveşte problema mare a re­­paraţiilor, s’a examinat situaţia recu­­noscându se necesitatea respectării tra­­taţelor, care de altfel este principiul de bază al Micei Antante, şi de care se găseşte apropriat programul Franţei. Comunicatul După term­inarea celei de a doua şe­dinţe s’a dat presei următorul comu­nicat :­­Dali Beneş, Ninch­i şi Daca au avut in cursul zilei două întrevederi prelun­­gite. Chestiunile ungară şi bulgară au fost discutate în mod detailat. Acordul a fost complect între cei trei miniştri de externe. Cererea guvernului ungar, privind re­vizuirea deciziei comisiei de reparaţiuni, relativă la ridicarea ipotecei, a fost examinată şi diciziunile au fost luate. S’a studiat, de-asemenea ordinea de zi a viitoarei sesiuni a Ligii Naţiunilor şi miniştri s’au pus de acord ava­pa tuturor chestiunilor. In afară de acestea au fost examinate diverse chestiuni de natură politică şi economică, atingând situaţia Micei An­­ande şi reporturile ei ca puterile amice şi aliate“­Banchetul Seara, în sala hotelului Palace di Duca, ministrul de externe a oferit cn banilst în onoarea delegaţilor. Ridicarea ipotecei ungare Tocmai după amiză cei trei miniştri au căzut de acord asupra chestiunii imprumutului. Mica Antantă a hotărât că consimte la ridicarea ipotecii asupra unor anumite venituri ale Ungariei, însă numai pentru înlesnirea acordării primei rate a împrumutului, luându-se garanţii pentru exercitarea unui anu­mit control asupra întrebuinţării ba­­nilor. Numai dacă Ungaria se va conforma condiţiilor cerute de Mica Antantă, se’ va mai lua în discuţie ulterior şi pen­tru celelalte rate. Tot în legătură cu Ungaria confe­rinţa s’a ocupat de atitudinea ce ur­mează a avea Mica Antantă faţă de Ungaria, dată fiind atitudinea ei din ultimul timp, mai cu Seamă după discursul ministrului de externe Daru­vá­y, al Ungariei. S'a arătat cu această ocazie, că cu toată politica amicală dusă de Mica Antantă față de Ungaria, guvernul din Budapesta a răspuns la fiecare gest de apropiere cu o nouă provocaţiune. In sfârş­t s’a hotărât că guvernele Micei Antante să continue faţă de Un­garia aceiaşî politiefi de prudenţă şi circumpecţ’ane, ca şi până acum. Chestiunea bulgară S’a luat apoi în discuţie cestiunea atitudinii Micei Antante faţă de Bul­garia. S’a hotărât ca atâta timp cât guver­nul b­ulgar va respecta integritatea tra­tatelor şi nu va atingă interesele oricărei din puterile componente ale Midii Antante să păs­­treze aceeaş atitudine ca şi faţă de fostul regim. la orice caz, pentru clarificarea situa­ţiei, în cercurile conferinţei se vorbea că va fi chemat la Sinaia ministrul plnipotenţiar al Bulgariei. Minorităţile şi Liga Naţiunilor In ce priveşte minorităţile, s’a ho­­tărât ca cele trei Sate să aibe o ati­tudine cât mai liberală, cerându.ie însă şi lor in acelaş timp să aibă o atitudine loială faţă de Statele in care se află. Marile puteri nu trebue să ceară nu­mai aplicarea tratatelor şi să încura­jeze propagandele iredentiste, ca să a­­corde sprijinul pentru examinarea che­stiunilor aşa cum treble. Conferinţa a examinat apoi ordinea de­ zi a Ligii Naţiunilor. S’a hotărât ca Mica Antantă să sus­ţină la comun chestiunile ridicate la Liga Naţiunilor, in ce priveşte expro­prierile minorităţilor şi biserica. Au luat parte dna şi dl I. C. Bră­­tianu, dna şi dl I. Q. Daca şi toţi mi­niştri, Misa, ministrul Palatului, Beneş, Ninocî, Palta, dl de Maneville, minis­trul Franţei, ministrul Japoniei, Germa­niei, Ungariei, Greciei, Poloniei, Ceho­slovaciei, Henry de Jouvenelle, colo­nel Arion, personalul superior al mi­nisterului de externe, dla Cantemir, dna de onoare, dna Plogino, doamnă de onoare, principesa Marta B­resru dna Irene Procopiu, dna şi dl Henry Catargi, ministrul României la Bruxel­les, Ciolac Antic, ministrul Iugosla­viei, dna Lazăr. După ban­det a avut loc o recep­ţie, la care, în afară de persoanele ofi­ciale au fost invitaţi şi reprezentanţii presei. Maestrul Enescu, acompaniat la plan de dl Filip Lazar a dat o foarte reu­şită aud­ţie muzicală. Reparaţiile Aurel C. Popovici de Dr MARIUS STURZA­­v. In timpul petrecerei sale la Bucureşti a fost corespondent activ al ziarelor „Tri­buna* din Sibiu, Adevârul“, „Epoca“, apoi la 2 ziare din Germania, „Vo­sische Zeitung* şi „Hamburger Nathric­hten* şi­­ mai multe alte ziare din streinătate. Această ocupaţiune de «respondent la jurnale politice la făcut totdeauna multă plâcere, putându-şi desvolta ideile şi preo­­cupaţiunile sale politice în dragă voie; tot pe vremea aceasta a întemeiat ziarul nRo­­măniai Jună", care, nu a avut viaţă lungă, deoarece îi lipseau fondurile necesare unei întrep­iinderi ziaristice. Şi tot atunci a fost unul­ dintre cei mai diligenţi şi mai valo­roşi colaboratori la revista „Sămănă­­torul*.­­ Trecutul său şi rolul său poemenic in viaţa politică d­e Ardeal­­ a făcut cunos­cut Încă înainte de mutarea sa la Bucu­­reşti, cu mai multe persoane marcante ale vieţii politice şi culturale din vechiul Re­gat; aceste cunoştinţe au fost cimentate cu mu­ţi bărbaţi mari ai vechiului Regat. Din povestirile sale şi îndeosebi din co­mm­f­icările ulterioare ale soţiei sale, am aflat că a întreţinut legături strânse cu Nica Filipe­scu, Petre Carp, Ti­tu Maio­­rescu, Tache lonescu şi Dimitrie Sturza,­­de care s’a despărţi, mai târziu In urma unor controverse, cari au format chiar obiectul unor discuţiuni ziaristice. Era na­tural, ca aceste legâturi să contrbuiască pe­e la-o parte la aprofundarea chestiunei naţionale din Transilvania în sânul valoro­şilor bărbaţi politici ai ţării româneşti, pe de altă parte ea dea ocaziune suf­cientă şi lui Aurel C. Popovici, de a cunoaşte culisele politice şi diplomatice ale ţării şi ale Europei precum şi culisele de partid câte­odată atât de oculte şi enigmatice din vechiul Regat. Cu mai multă veneraţie şi afecţiune vorbea de Petre Ca­p­uş Nea­­dlipescu, mai ales cestui din urmă i s’a ataşat cu multă căldură şi sinceritate şi aproape toate evenimentele politice mai importante cu referirea la viaţa naţională din Ardeal, erau plănuite în cor.ţolegere cu acest mare patriot. Tot Nicu Filipescu l-a intro­dus pe Aurel­­ Popovici şi la palat pentru a fi Informatorul cel mai compe­tent al Înţeleptului rege Carol asupra chestiunilor politice din Austro Ungaria şi îndeosebi asupra chestiune! naţionalităţilor din Ungaria. La locul acesta trebuie să menţionez că precum Aurel­­ Popovici, astfel şi cei mai mulţi din conducătorii partidului naţional au susţinut legături destul de strânse cu bărbaţii politici de seamă ai vechiului Regat şi că acţiunile politice mai mari ale românilor subjugat! deşi au pornit totdeauna din îndemnul celor res­ponsabili şi competenţi, nu au fost duse nici când la Îndeplinire, fără să fie con­sultaţi şi conducătorii fraţilor din vechiul Regat, o spun aceasta pentru a fixa şi aci locul de laudă care li se cuvine ma­rilor patrioţi ai României libere, parte pentru a slăbi acuzaţiunile aduse adeseori acum după unire fruntaşilor de dincoace din Ardeal pentru câte o inunciaţiune şiu fapt politic îndeplinit în trecut. Această colaborare a fruntaşilor de dincolo şi dincoace de Carpeţi a fost câte­odată chiar foarte intimă, în fine agra­viarea acuzaţilor din procesul memoran­dumui este a se atribui regelui Carol care însuşi a făcut demersuri în această cauză la curtea din Viena. E bine să se ştie asemenea lucruri, pentru că amintiri de aceste Înălţătoare v diar în zilele urâte pe cari la trăim azi, ne mai apropie unii de alţii şi ne re­amintesc, că la greu şi la nevice tot ţinem şi mergem la­olaltă. Oricât de mul l-a preocupat pe A. Po­povici activitatea şi altera­­ şi politică din ţară, gândul şi dorul său a fost sub cerul senin al României libere, la fraţii săi posomo­rţi de dincolo de Carpaţi, cari în timpurile acelea au suferit mai mult ca niciodată. Comitetul naţional era aproape tot închis în temniţele din S­ue­­din, Vaţ şi cei puţini rămaşi din gene­raţia mai tineri erau peste măsură descu­rajai de cele petrecute, cu atât mai vâr­tos, că ori.e semne de manifestaţie na­ţională erau înăbuşite fără cruţare de către guvernul unguresc. In asemenea împrejurări era greu să faci să vrei ceva şi cu toate acestea s’a continuat lupta naţională — Intr’aită formă —­ dar tot din Îndemnul Iul Aurel C. Popovici. Alunei au faceput colaborările un stil mai pronunţat ale naţionalităţilor române, sârbe şi slovace şi pregătirile pentru congresul cel dintâi al naţionalită­ţilor din Ungaria. Exponentul cel mai ac­tiv la pregătirea şi ţinerea acestui con­gres a fost călugărul de tristă memorie Vasile Mangra, pa atunci un naţionalist intransigent şi înflăcărat, mai pe urmă vicar şi raetropolit renegat, instrument servil al contelui Tisza. Lupta acestui călugăr In acete vremuri a fost insă atât de frumoasă şi înălţătoare încât nimeni nu şi putea In h­pul, că vor urma fapte de-aie Iul, cari vor întuneca aureola câşti­gată prin simţul de jertfă şi abnegaţiune cel documentase de atâtea ori. După 10 ani, această figmă la aparenţă măreaţă a început să şovăiască, iar după 15 ani s’a făcut părtaş de cea mai urâtă trădare de neam, astfel încât tot curajul şi lumina care le revărsase mainainte, nici pe departe nu au tras la cumpănă, pa lângă Intunerecul In care era să arunce neamul prin apostasia sa. Mangra primise prepararea congresului dela Aurel­­ Popovici cu ocazia d­feri­telor vizite care le făcuse la Bucureşti. Terenul de înţelegere era netezit deja cu câţiva ani înainte prin mai multe consfă­tuiri dintre uni­ fruntaşi slovaci şi condu­cători al partidului naţional între cari şi Aurel­­ Popovici; dintre slovaci era un deosebi martirul şi poetul neamului Sve­­tozar Hurban Vajanski şi advocatul Ma­dron şi Ştefanovici, cari solicitau cola­borarea naţiunei slovace cu românii şi la conferinţa naţională din Sibiu ţinută la anul 1893 aceşti băr­baţi fruntaşi ai Slo­vacilor luaseră deja parte aderând la toate deciziunile luate. In toamna aceluiaş an Aurel C. Popovici prepară vizita unei depotaţiuni oficiale a partidului naţional român la expoziţia din Praga sub condu­cerea mult regretatului Aurel Mureşan proprietar şi editor al Gazetei Transilva­niei din B­aşov tot cu Intenţia de a apro­pia pe Cehi şi pe Slovaci de Români. Această vizită a avut un rezultat de­săvârşit. Românii au fost primiţi de către toate partidele politice ceheşti într’un mod foarte cordial; deodată cu ei veniseră la Praga şi Slovacii şi pentru prima dată s’a stabilit o antantă cordială între aceste naţiuni la acea expoziţie din 1898 (din povestirile şi articolele lui Aurel Mure­­şanu şi povestirile unchiului meu dr Ho­­zan, care luase parte la acea vizită ca de­legat al partidului naţional). Singura posibilitate de a mişca ceva în, chestia naţională după memorand şi după replică rămăsese deci cimentarea unei a- fianţe cu celelalte naţionalităţi asuprite din Ungaria şi dacă amintesc acest eveniment o fac numai pentru a evidenţia că pri­mele porniri In această direcţie veniseră tot dela Aurel Popovici, şi că preparările şi ducerea la îndeplinire a congresului naţionalităţilor s'au făcut la Imboldul dat de el. Afară de acest prim congres al naţio­­fialităţilor s’a mai ţinut tacă o conferinţă a fruntaşilor naţionalităţilor la Budapesta, tn care s’au fixat precis punctele de co­laborare ale Românilor, Stovacilor şi Sârbilor. Cu toate că acestor conferinţe tn afară de o propagandă naţională In stil mai mare, nu le revine direct vreo importanță deosebită. In mod Indirect ele au avut o influlnțâ considerabilă asupra programului de mai târziu al partidului naţional. M 1 Aug­ust I.920 Cronica Sportivă Rezultatele concursului atletic pen­tru championatul ţărei pe anul 1923 . Concursul atletic s’a ținut la Braşov sub conducerea personală a A. S. Principele Carol. 100 m. plot. 1. Peter (KAC) 116 sec. 2. S­einfeld (AAC), 3. Schiller (AAC). Aruncarea greutăţii: 1. Dr. Morariu (U) 13 04 m 2. Fritz (ATE) 12 70 m. 3 David (KAC) 12 32 m. 800 m­. plat. 1. Cabat (AAC) 2 m. și 0 8 sec. (record român) 2. Kozovits (Uni­rea). 3 Vidak (AT£). Aruncarea ciocanului: 1. Bolea (u) 38 16 m. 2. Pap (Banatul). Salt înălțime din loc. 1. Peter (KAC) 142 cm. Salt înălțime. 1. Rossu 177 cm. 2. Peter (K­C). 110 m­ garduri. 1. Nassau (Unirea) 17*2 sec. 2. Nemeş­­UL 3. Minescu (Stadiu R.) 400 m. plat. 1. Steinfeld (AAC) a 4­3 sec. 2. Coracu (Vulcan). 3. Scarneciu (Braşovia). Amncarea suliţei 1. Dr. Corcan (U. 45 85 m. 2. Vass (Vulcan). 3. Schuster (Braşovia) Triplu salt. 1. Sie­zbach (Olympia București) 13 09 m. 2. Nanul (Val-Vârtej) 12 58 m. 3. Fischer (TAC) 12 54 m. 4X100 m- ştafeta. 1. Sac. 2. AAC. 3 Brașovia. 200 m. plat. 1. Peter (RAC) 21­4 sec. (record român). 1500 m. plat. 1. Velcovici (București) 4 m. 30­1 sec. (record român). Salt în lungime. 1. Rudiu (Bucureşti) 643 era. Aruncarea discului: l. David (RAC) 38.92 m. Salt în lungime din loc. l.Goldenberg (Bucureşti) 299 cm. 400 m. garduri, l. Nemeş (II) 1 m. 00­7 sec. (record român). 5000 m. plat. l. Moldovan (Braşovia) 17 m, 10 sec. * Cluj. Ziua de 29 Lite a. c. la Cluj a rămas fără nici un eveniment sportiv. Timişoara. Unirea—Törekvés (Oradea) 6:2. De data aceasta a doua echipă din Oradea sufere Inf­ângera ruşinoasă la Timi­şoara. Goalurile „Unirei" le-a aruncat Witzrr (2), Holz, Chambre şi Blaj. Oradea­ Mare. NAC— Haggibbor (3: 1). Turda. KAC (Cluj)-TSC (1:0). Braşov. Braşovia—Venus (Bucureşti) 1:1. Matsch antidecisiv pentru championa­tul ţărei. Matsch­il a rămas nedecis şi după prelungirea timpului. Ieri s’a continuat jocul. Tg. Mureş. AAC—MTK 2:2. Arad Kinizsi—Gloria CFR 2 : 0. Matsch antidecisiv pentru championatul țârei, din care echipa champioană din Timișoara „Kinizsi* esc învingătoare prin două goa­­luri din pedeapsă, dată de arbitru în linia de 16. Goalurile le-a remarcat Bedő. Congresul esperantist internaţional — Ziua II. — Timişoara, 30. La ora 9 dimineaţa părintele Andrea Cseh ţine o predică în limba esperanto, la biserica rom. cat. din Cetate. La ora zece congresiştii se adună In Sala casinoului civilo-militar pentru a continua desbaterile şi a auzi «alaiul diferitelor delegaţii. Se trimit telegrame A. Sale Princi­pelui Carol, diar miniştrii Aogherescu şi C. Bina. Se dă apoi citire diverselor salutari din streinătate. Au ţinut să trimeată urări: Societatea esperantistă Italiană din Roma, Societatea esperantistă au­striacă din Viena, Societatea esperan­­tistă din Zagreb şi Consolat german din Timişoara. Societăţile esperantiste din ţară sânt reprezentate şi ele. Păi. Szabó aduce salutul esperantiştilor din Georghieni, delegatul Berca al esperantiştilor din Arad, dl Toader, şef de gară, al espe­­ran­tiştilor din Beiuş, dşoara Zethe al esperantiştilor din Tg.-Mureş, delega­tul Bolhang al esperantiştilor din Su­ceava, etc. Se citesc statutele societăţii esperan­­tiste române. Ele sunt aprobate prin­cipial, urmând să se mai discute a­­supra lor. Se alege un comitet de conducere pe anul In curs, până la cottgresul din­ anul viitor. Acest comitet este compus d.n . dl ing. G­oglea, dl căp. dr. Iosif, dl Fischier-Galaţi, dl maior Harserek­, dl Tiberiu Morariu şi părintele Andrea Cseh. Congresul este apoi salutat de către delegatul­­ Iugoslaviei, dl Kurz, sosit astăzi, precum şi de delegaţii diferitelor provincii. * După masă esperantiştii în grupuri mai mici, fac plimbări prin oraş.­ Are loc şi un Match de football intre grupa sportivă a societăţii espe­­rantiste din Timişoara şi aceea a oas­peţilor baigsri. Seara se vor arat­­a, în onoarea oaspeţi­lor din streinătate, concert, teatru, declamaţii, toate în limba esperanto. După teatru urmează dans până din­maneaţa târziu. Informaţii — Societatea Ocrotirea Ooanilor din război Regionala IX. Cluj are lipsă de o Infirmieră pentru Orfelinatul „Mihaiu Vi­teazul“ din Ghirîş. Doritoarele de a ocupa acest post să se prezinte biroului Regio­nal din str. Cogălniceanu Nr. 8. — Dl Csatlós Ialiu a reclamat po­f­­t­ei din localitate că labila de vară a orașului i s’a furat ceasornicii da ar­gint împreună cu suma de 1000 lei. — Muncitorii din portal New York au declarat grevă. Opt vapoare n’au putut pleca. Muncitorii cer 1 dolar pe oră și 42 de ore de mancă pe săptă­mână. Pentru ore suplimentare 50 la sută în­­plus. — De vânzare o casă pe Str. Mico, cu 2 odăi și 1 bucătărie. Deslușiri Str. Mico 14. 21— — Pe terenul firmei BOHĂȚIEL și KONCZ din strada Gen. Grigorescu (fostă Rákóczi) sunt încă 5 aparta­mente moderne de câte 3 camere de închiriat, sau vânzare. 72­­3—3

Next