Patria, iulie 1924 (Anul 6, nr. 136-160)
1924-07-22 / nr. 152
Cluj, Mark 22 Iulie I.9M EI EXEMPLARII! Amml VL HiMml 152 Acaparare şi cinism Nu s’au uitat încă furioasele Campanii pe cari presa liberală le a dus Împotriva guvernului averescan pe motivul incapacităţei economice, nici desele adunări ale aşa zisului „Cerc de studii“ de sub conducerea dlui Vintilă Brâtianu, unde se spunea că se plămădesc soluţiunile salvatoare pentru ţară, ajunsă în făgaşul desorganizării. Fără nici un scrupul în alegerea mijloacelor, partidul liberal se decreta pe sine singura organizaţie politică ce ar putea prezida la refacerea economică şi la asanarea financiară. Şi, pentru ajungerea scopului urmărit, care în realitate nu era altul decât înstăpânirea la guvern, nu s’a dat înapoi nici de cea maimeschină intrigă și nici dela cea mai cinică violentare a opiniei publice, care a culminat prin revoltătoarele furturi de urne. Asemeni pasărilor de pradă cari se reped asupra victimelor fără de apărare, organizaţiile mai mult s’au mai puţin oculte ale partidului liberal s’au năpustit asupra bogăţiilor ţării şi printr’o ţesătură infernală de cointeresări, naţionalizări şi acum în urmă comercializări, au oprit în foc toate izvoarele de producţie, pentru a le abătea cursul către băncile şi instituţiile partidului. S-a văzut atunci cum guvernul, care trebuia să fie păzitorul averei publice şi particulare, a făcut cele mai mari ilegalităţi şi fraude pentru ca să aservească economiceşte întreaga ţară intereselor de partid, astfel ca prin dominaţiunea economică să ajungă indirect la dominaţiunea politică a celui mai puţin popular, a celui mai urât dintre toate partidele existente astăzi în România. De aproape trei ani asistăm la consecinţele nefaste ale acestei guvernări silnice, de aproape trei ani asistăm la prăpăstuirea sigură spre care este împinsă ţara, cu nepăsarea călăului care priveşte agonia victimei la ale cărei suferinţe se desfată. Toate ramurile de activitate economică sunt sau paralizate complet, sau au o activitate atât de redusă, încât nu mai corespund nici pe departe scopurilor pentru cari au fost creiate. Şi, în acest timp, guvernul nu face altceva decât, să-şi ridice noul citadele de partid, de unde să poată opera în voe chiar atunci când nu va mai avea în mână situaţia privilegiată şi imorală. Industria, care de la unire începuse să ia un avânt deosebit prin înfiinţarea de întreprinderi ,noui , desvoltarea celor vechi, este aproape de ruină,o ruină provocată intenţionat de guvernul liberal, pentru a putea fi acaparată cu mijloace cât mai reduse de partidul al cărui reprezentant este. Şi, pe măsură ce această acaparare este îndeplinită, populaţia şi Statul suferă restricţiile şi specula cea mai scandaloasă. Comerţul este de asemea sugrumat prin reducerea creditului necesar prin creiarea forţată a crizei numerar, provocându-se îngreuiarea şi nesiguranţa operaţiunilor, iar prin aceasta aservirea acestei clase sociale — comercianţii — instituţiilor bancare ale partidului. Ca urmare nu putea fi alta decât înlăturarea concurenţei cinstite şi înstăpânirea celei mai neomenoase speciile, care nu este altceva decât un jaf organizat şi patronat de guvernul liberal. Paralizate şi acaparate în mare parte industria şi comerţul, schimbarea repetată a regimului vamal deimport-export, după interesele partizanilor şi a organizaţiilor lor acaparatoare, dezorganizarea intenţionată şi favorizată a transporturior, restrângerea mai mult decât suportabilă a creditului şi forţarea crizei de numerar, aceasta este activitatea economică de aproape trei ani a guvernării liberale. Dacă mai adăugăm neîncrederea străinătăţii, refuzul categoric a oricărei colaborări a capitalului de peste graniţe, ceea ce a provocat nu numai boicotarie ci chiar o ură latentă faţă de noi, avem în întregime situaţia penibil de grea în care ne aflăm. Şi, în timp ce prăpăstuirea se apropie de abisul de unde nu mai este întoarcere, în timp ce suferindele şi răbdarea populaţiei jefuite oficial şi neoficial a ajuns la dezexperare, guvernul liberal mai are ncă cinizmul de a mai rămânea la conducerea ţărei, unde s’a înstăpânit prin intrigă, teroare şi fraudă. Reacţiunea va veni însă şi va fi cu atât mai aspră cu cât va veni mai târziu şi vinovaţii vor plăti cu atât mai greu cu cât vor plăti mai târziu. CRONICA ZILEI Conflictul romăno-american. Guvernul şi-a dat iarş un petic. Conflictul între noi şi americani din cauza capitalurilor streine Investite aci s’a agravat şi e vorba de o rechemare a ministrului american. Guvernul nostru uită, că o luptă tare cei şi regii dolarilor ar ieşi nn de avorul nostru. Pentru că noi avem sute de mii de muncitori la America, cari câştigă sima frumoase de bani acolo, cu cari işi refac gospodăriile de acasă şi in cazul când conflictul va deveni acut se va înrăutăţi desugur şi situaţia acestor muncitori. Mai bine o pace strâmbi, decât o , adecatft dreaptă. O sărbătoare frumoasă Preoţimea din tractul Cojocnei, Însufleţită de serviciile adusa bisericei de sf. Sa protopopul Hsţlegana la decurs de o jumătate de veac, s’a hotăât să sărbătorească această frumoasă activitate, aducând in ziua de Joi din această săptămână prinosul ei de recunoştiţă harnicului şi faimosului popresbiter. I. P. S. Sa Mtropolitul Blajului va trimite la această Înălţătoare aniversare pe canonica Sâmpăleana şi pe protopopul A. C. Domşa Toţi preoţii tractata! s’au îmbiat să ia parte la sărbătorirea vrednicului lor conducător şi părinte, care Împlineşte la acelaş timp frumoasa vârstă de 78 de ani. Protopopul Haţlegina poate privi cu mândrie şi cu satisfacţie mtreg şi operă a vieţii sale. Ca preot a fost un demn slujitor al bisericei, căreia i-a închinat vitreaga sa activitate. Ca român arămia în toate vremurile şi buna şi rele ca sufletul curat şi nu s a abătut niciodată dela calea sfântă a Încredere! In viitorul neamului. Ca părinte a avut marea bucurie, de a creşte la căminul său şapte feciori, dându-le o educaţie aleasă. Doi dintr’ânşii au ajuuns prin meritele lor la balta aliaţe de profesori universitari, unul la drept, celalalt la medicină. Rari oameni s’au bucurat in viaţi de un har mai bogat, de o mulţumire sufletească mai mare, cu protopost Haţeganu. Meritele dânsului sunt cu atât mai mari şi mulţumirea cu atât mai justificată, cu cât şi-a putut îndeplini nobila lui misiune aci 1* doi păţi de Metropola msgbbrismald din Ardeal. Aci in apropierea acesta! viespar de duşmani potrivnici oricărei emancipări v.dahe, de unde porneau Băgaţi Înveninata In toate direcţiile, pentru uciderea fiinţei noastre etnice. Protopopul Haţeganu a primit ca resemnare toate acestea iovituri, dar n’a sucombat sub a scorţîşul lor. O jumătate de veaci Ce enorm de lângă cale pe an teren atât de spinos, cum era Ardealul nostru altădată ! Dar cu atât mai mare e satisfacţia Da, suntem gata Ca toată supărata, ce o cauzăm oficiosului dinastiei Brâtianu, suntem stllfi să repetăm. Da, suntem gata să luăm puterea, ti in acelas timp suntem fi pregătiţi pentru o astfel de răspundere. Intăt pentrucă tara este cu noi şi nu avem nevoie să furăm voturile. Al doilea pentrucă streinătatea ne simpatizează cu mult mai mult, decât îşi închipuit actualii guvernanţi. Ne iubeşte şi pentru patriotismul nostru nefăţărit şi neprecupeţit, cât şi pentru importanţa, ce ştim să o acordăm legăturilor noastre cu streinii, de cari nu putem trăi izolaţi. Noi nu cumpărăm patriotismul după greutatea buzunarelor ocoliţilor politici. La noi se pot afirma meritele, ori de ce culoare politică ar fi, iar nu protejaţii. Al treilea, pentru că oricât ar căuta, „ Viitorul" să persifleze activitatea noastră şi destoinicia oamenilor noştri politici, meritele acestora in viaţa publică nu 11 le pot anihila. Nu vom şti desigur nici naţionaliza, nici comercializa şi nu vom cunoaşte nici misterele tuturor cointeresărilor, dar vom fi în tot cazul mai buni părinţi al patriei decăt dinastia Brâdenilor, cari confundă ţara cu o moşie proprie. Observaţiile referitoare la încoronare le-am lămurit de mult. Pentru uituci repetăm: încoronarea o face poporul iar nu guvernul, in mod samavolnic. In ce priveşte regionalismul Iarăşi ne am spus părerea în nenumărate rânduri şi ţara întreagă ştie ce însemnează regionalismul nostru. * Viitorul" are tot interesul, să bată mereu apa în piuă. Opinia publică şi-o fi aducând ea aminte de publicaţiile franceze trimise în steinătate, pentru luminarea streinătâţîi asupra stărilor de la noi. Dar aceeaşi opinie publică cunoaşte subminarea ţării făcută de Brudent in Franţa pentru a-şi justfica oareşccum lovitura de Stat din 1922. Cât despre directorul „Luminei” amestecat în tratativele de fuziune, e bine să nu se întindă aşa prea mult, căci se poate rupe de la o vreme. Dl Stere, este ştiut şi-a făcut educaţia politică la şcoala actualilor săi detractori, pe cari l-a servit după comandă, atât in vechiul Regat cât şi dincoace de muriţi. Şi atunci acuzaţiile stereotipe, ce ni se aduc, se sparg, ca nesta beşiri de săpun, oridecăreori sunt ventilate. Şi notăm, smt ventilate des ds tot, in lipsă de auis Idei serioase. Ca astfel de învinuiri şi ridicole şi altunde liberalii nu se vor putea menţine la putere. Deşi sunt o grupare veche, cu practică în manuarea fondurilor publice şi au o organizaţie financiară recunoscută, ei se vor distinge din propriile lor păcate■ Pentru că ţara are nevoie de oameni, care să se intereseze de ea, ţara de afaceri particulare. Guvernul trebuie să fie al ţării, iar nu al cointeresărilor. Poporul nu mai poate răbda în guvern, care face speculă pe pielea lui. Or ţara, ori afacerile. Amândouă aceste îndeletniciri nu pot fi tolerate, pentru că se resping una pe alta. Iată de ce noi suntem gata, pentru că ne zace la inimă interesul ţării, iar nu al gheşeftarilor. astăzi, când atrafitând atâtea greutăţi, a putut ii şi la liman cu sufletul nepătat, cu Inima curată. Preoţi®ea din tractui Cojocnei n’are decât să păşească cu încredere pe drumurile bătute cu eroism şi virtute de harnicul ei şef. Amiatim totodată cu deosebită satisfacţie, că sărbătoritul de astzi a avut in toate vremurile cele mai demne sentimente românist şi ca stare a fost şi este un crediocios soldat al partidului naţional, căruia i-a dat cu prisosinţă concursul atât in luptele purtate odinioară, cât şi în importanta mistana, ce o are astăzi. Nici o promisiune nu l-a pătat abate, dala Încredere?, ce e are in steagul acestui partid. Şatanei, după ce avem In faţa noastră fusta demnă, şi bărbătoasei a sărbătoritului cu caracterul lui de bronz, cu frumosul lui mfinunchig de fapte cinstite pentru binele bisericii şi al româniemnlui, nu putem decât, eu felicităm preoţimea din tractul Cojosnei, pentru demnitatea iniţiativei luate. Din parte-nu suntem fericiţi, că ni se dă prilejul să trimitem veneratului protopresbrter cele mai călduroase urări de bine. tatra mulţi ani! „Ateneul Român-Tătăraşi“ din laşi, la Cluj Primirea la gară din Piaţa Unirel — Discursurile — Banchetul oferit de primărie — Ziua I şi ziua II Cluj! s’a pregătit din timp ca să primească In mod demn pe fraţii moldoveni, car în cactaul Ateneului Tătăraşi aproape 500 la număr au pornit al vizeze Ardealul. Zilele acestea sa fost zile de Infrăţire sufletească, oaspeţii moldoveni fiind primiţi ca braţele deschise la capitala Ardealului, de veola credem că Vor dace smintiri plăcute, tot aşa cam vizita lor ne lasă şi apară sentimentele cela mai frumoasa. Sâmbătă la orele S7i d. m. trebuia si sosească trenul excursioniştilor. La ora fixată multă lume din Cluj aştepta sosirea oaspeţilor. Intre Alţii am remarcat prezenţa dlor general Atanasia, primar Utrisa, dl Dima, Popescu-Voiteşti, Ştefnescu-Goangă, dl subprefect Sma, Stieescu Popa, dr. Cabi, şi Întreg comitetul de primire domni, doamne şi domn’şoare. Sosirea Treant a întârziat aproape o oră, la care timp cei de la gară au avet ocaziare să-şi improspereze amintirile de pe timpul refugiului, când In Imprejurări vitrege au fost primţi atât de ospitalier de către Ieşeni. Peste puţină vreme apare trenul excursioniştilor. Două locomotiva puternice «dac trenul decorat cu flori şi ramuri verzi. Muzica reg mentalui 88 in fanează cântece naţionale, la cari răspunde muzica excursioniştilor din trenai iacă la mişcare. Capete curioase apar prin toate ferestrele trenului, tineri aproape fără exepţie în port naţional, preoţi bătrâni, dintre ieşenca drăgălaşe şi cu ochii sclipitori de fericire. Înainte de a sa opri trenul mulţi coboară şi se îmbrăţiează cu pretinii ce-i aşteptau la gară. Ieşeni sau refugiaţi de pe vremuri, munteni sau ardeleni. Fiecare latreabă câte ceva, toată iumea povesteşte InU’o atmosferă de prietenească seninătate. Salutul Clujului Excursioniştii mulţi la număr, abia încap pe peronul gărei. In faţa sălei de primire dl primar Utala rosteşte un discurs de primire foarte simţit, Innamile oraşului. Dsa «rată sentimentele de fericire pe cari le simt ardelenii In momentul ce văd Intre elea fraţilor moldoveni Nu vor cita la moment sacrificiile pe ceri le-au făcut pentru noi atât pe elmenii de luptă cât şi acasă, unde au adăpostit cu atâta ospitalitate pe refugiaţii, copii ai Ardealului. Ca sentimente de recunoştinţă şi de frăţească dragoste îşi desch de Crajul braţele, pentru a st coage la piept excursioniştii moldoveni. Ardelenii sânt fericiţi şi găsesc că li s’a făcut o cinste deosebită prin faptul că sunt cercetaţi la ei acssl. Primesc cu imită bi carie pe moldoveni şi speranţa că legăturile sufleteşti Intre fraţi şi prin acfliSiă excursions sa cimentează, etajai vă zice: „Bine aţi venit!* — încheie dl primar şi cuvintele seta sânt acoperite ds apiaazele oralele celor şi pezeeţi. Dl subprefect Sima ia pe urmă cuvântul şi ia numele şeiul3!adamistraţiel zice tsn: bine aţi venit oaspeţilor, su'gurându-i de întreg Sprijinul administraţiei, care le va sta la ajutor pentru a vizita taste frumuseţile judeţului. Spre oraş Iatr’un convoi «^sfârşit excursioniştii porcesc pe mină în oraş. In fruntea lor Muzica şcoalei normale din kş! cu directorul şcoalei, dl Toderiu, pe urmă muzica regimeatului 83, corul Şteale! normele de fate din Iaşi, steagul tricolor al Ateneului In jirul căruia încep să se grupeze oaspeţii şi cei ce i-au primit. Oaspeţii, marea lor istorlista purtând costume mţionale frumoase, sa făcut o impresie deostbtă, admirat fiind pe toată calea până in piaţa Unirii, unde convoiul sa opreşte la jurul unei tribune Împodobită cu ramuri verzi şi ca steaguri tricolore, ridicată de membrii comitetelor. In afară de membrii comitetului de recepţie, iau foc pe tilbană dinfilm, preşedintele Atecesilsi Tâtăraşi, preotul iSitabel di Starabutin, dl Todirescu, directorul şcoalei normale de băieţi din laşi, etc. Cuvântarea dlui general Anastasiu In numele comitetului de recepţie dl general Anastasia ia cuvântul şi intr’un decurs entasissraât spune oaspeţilor an „bine-aţi venit“. Dl general relevă cu multă căldură toate frumuseţile Moldovei, marile ei amintiri istorice şi acel caracteristic „vino Încoace“, care o face sa fie îndrăgită de fastă lumea. Gestul moldovenilor de a fi vent In Ardeal este un pas spre Înfrăţirea sufleteasca a românilor de pretutindeni, lucru spre csra trebuie să tindem cu toţii. „Bineiţi ven't"-ul dial general Anastasia a fost primit cu aplauze entusiaste de oaspeţii moldoveni. Cuvântarea dlui prof. Bogdan-Duicfl. Dl prof. naiv. Bogdan-Du’că ia pe urmă cuvântul sr&tând că ardelenii au o deosebită simpstie pentru moldoveni, simpatie ce datează de multă vreme. »Credeţi fiecare cuvânt, nimic nu este minciună ce vi se spune — zice dl prob Bogdan-Dalcă, — nu este nimic prefăcut Venul Ictre Eo! cu acelsş sentiment du iubire şi daţi de spiritul dvoastre, care ni este da prisos sol.* Pe urmă, dl profesor arată admiraţia ardelenilor pentru literatura framossâ a moldovenlor, pe care eu Început să o adâncească setos. „Primirea dvoastre — încheie vorb farul — cate una din acele puţine zile de fericire, cari au fost date poporului ardelean. Ardealul vă rămâne recunoscător pentru inima şi sufletul cei aduciţi." Alte cuvântări Dl Ştefan Mateş vorbeşte pe urmă relevând fatal di înfiâţire sufletească al tscarsismiior di fetal acesta şi necesitatea acestei Înfrăţiri între populaţia dferitelor provincii româneşti. Dl Nicolae Bogdan preşedintele sectei din Cirja Asociaţie! salută pe armă pe oaspeţi. Arată rolul identic al ambelor societăţi culturale, de a ridica cultarabiceşta poporul românesc, ca prin această să poată ocupa ce foc potrivit intre popoarele din Apaş. Munca aceasta lesă aând nevoie şi de o intanţre sufletească sinceră necesită multă ibnegaţie şi cei ce au ambiţiuni personale nu o pot desăvârşi. Găseşte că deopotrivă moldovenii ca şi ardeleni pentre a nu fi copleşţi au nevoie de o muncă culturală Intensivă. Dl V. Evlan vorbeşte In numele Statalei Negustoresc Dl Buta preşedintele societăţii studenţilor ştiinţe vobişîe îi numele studenţilor universitari. Dl R. Tufu, căpdaîî 11 rezerva, a salutat de excesrs'onlş'i In nomele Asociaţiei ofiţerilor de rezervă. „Sindicatul ziariştilor români din Ardeal a strălucit printr’o absenţă totali dela această Inălţîtoare sârbîtoare deşi avea datoria să participa, prin reprezentantul lui sutetizat, mai mult decât oricare sită organizaţie de beaslă. Dar, nu ne mirăm — neilind la primul caz ci numai constatăm. Discursul dlui Ifrim Difrim preşedintele Ateneului-Tătăraşi ia pa urmă cuvântul şi Impresionat spune: „Abia de 2 sita au călcat pe pământul Ardealului cei 500 de excursionişti moldoveni şi sifletele lor sent copleşite de sentimente frumoase şi impresii. Ascultâid In gară cuvântarea plină de căldură a dlui primar şi ala vorbarilor de pe acesatâ tribună, noi abia putem reda In cuvinte seat mentale noastre. Priveam assastă Piaţă a Unire! şi mă gândeam, dacă nu vis». Gândul mea se Înapoia su 15 «şi când la cel dintâi congres abdenţeee se întâlneau la Iaşi studenţii deps tot pământul românesc. Am avat «tinda cinstea de a da glas seadmesteior studenţeşti gândinda-rsă la Ardealul atât de scump nouă. In dorul căruia eram cresc*!*. Visai asara esteta deplînit; tntr’adevăr nu visăm, dar vremurile sunt aşa mari. Întrucât nu Ie pstem latdege, căci intr’adevăr santem cea !Mai fericită generaţie cere a trăit pa pământul românesc, pentrucă ce sânt suferinţele trecutului pe lângă fericirea de a trăi primii Llorri pe pământul acesta? Am plecat din comunele Îndepărtate ale Basarabia şi Moldove!, cu acelaş dar de a vedea Arderi^, Brl am fost excursionişti, Szi saatem pelerini. Ns-sm plecat fraut«» la mormâatul iei Mbil- Vitesz??, unde prioţi ardeleni, bissrabeni şi moldoveni împreună au făcut serviciu religios. Frssmoîael* asefttlmssti pa cari Ie fatalaim toate părţi* şi cari ateii călduroase cari ne primesc din partea ardelenilor ni fac să binecuvântăm clipa in care am plecat să cercetăm aceste plaiuri. Sufletele ne sunt pline de bucurie şi mândrie că sistem moldoveni, pentru cari dvoastre aveţi cuvinte atât de frumoase. După un ideal împlinit ne rămâse altul, pentru că popoarele nu pot trăi fără ideal. Ne-a rămas idealul unităţii sufleteşti. Pentru acest ideal ne închinăm noi şi crez o trezire tot mai largă a conştiinţelor româneşti, pentru ca Bft atingem şi acest ideal*. Cuvintele dlai Ifrim au fost primite cu aplauze entuziaste ale ascultătorilor. Recepţia Inchetada-ae începe plasarea excursioniştilor pers şcoli, căminari şi catarme. Ziua 11 Duminecă d'mineaţa excursionişti! ss întâi , esc in Paţa Unire!, de aude pleacă la grop vizitând toate instituţiile mai fasemiste ale oraşului nostru şi luând parte la serviciul divin la bserica ortodoxă. La ora 1 Primăria a dat un bsnebat In onoarea oaspeţilor, In choşcol din parc. Câteva sute de excursionişti au luat parte la banchet intr’o atmosferă de seninătate, participând şi dl ministru Angheasca, care a sosit pentru deschiderea expoziţiei şcoalelor de arte şi meserii. S’a u trist mai multe toasturi, Intre car! dl Augustescu, pe urmă dl Stoica deputat de O h*’, preotul Strabsl şi dl primar Utelea. După terminarea banchetului s’a fachs o lioă vâslă, participând toată lumea dia mic la mare. După terminarea mesei, excursioniștii in grupați, au continuat vizitarea pasata". Festivalul de la Teatrul Naţional Execuţiile corului „Muzicescu* — Conferinţa despre marele succes al României la expoziţia de pictură din Veneţia — Manifestaţia moldovenilor pentru maestru Dima Anestă a avut loc la Teatrul Naţional Şezătoarea artistică-culturală aranjată de Ateneul Popular Tătăraşi din laşi. Simpaticii modovesi, cari cntreierind oraşele mal du seamă din Ardeal o fac din dorul de-aşî cunoaşte fraţii şi din celaît dor tot atât de mare, de-aşi deschide cu sinceritate sufletul lor cald pentru a-l cunoaşte voi, nt^ia dăruit eri o seară din cele mai plăcute Publicul etajan, la rtndu-i, a rispins cu dragostea ce li se cuvenea, prezentându-se îa număr frumos, cum — fie-mi iertată mirtarisirea — publicat dia Clar n’o face asta ca orice prilej. Deci, fraţii moldovean să ia aminte, că sala arhiplină a fost cea mai puternici dosadă de dragoste şi simpatie adusă iar de românii Clujului. Programul artistic Programul bogat, poate prea bogat, ţinând seama că membrii Ateneului sunt cumai la Începutul turneului lor, a purtat de la inceput până la sfârşit acea notă plăcută de sinceritate şi naturaliţă ceva sufletaas ban şi cald, ce-i caracterizează pe fraţii moldoveni. S’a cântat „Trăiască Regele" de către coral „Gavriil Mczfaessn* snbtaon* ducerea abilă a dini prof. Vâsle Po* povici. Au urmat apoi câteva cântece de Vida şi Msiicesce, Dima, T. Popovici şi alţi executate ca tastă fiaeţa ce reclamă muzica noastră poporali. Coral Mazirescu a dat dovada anula din cele mai disciplinate coruri, fiind un punct de forţă un program ţi-un tovarăş dean In drumsil de propagandă culturală al Atesesisi. Marele succes al României la expoziţia de pictură din Veneţia Conferinţa ocazională a ţfapt-o dl profesor ‘I. Ştefăntscu, bine conoscut ca specialist In arta plastici. Depăşeasa a arătat cam se poate face propagandă culturaia ptia societăţi ca cea condusă da dl Prim, adsa o veste auditoratai, care a fost o adevărată revelaţie pentru tarnen rosânească. Aşa spune cam a luat iniţiativa ca si fie şi România reprezentată la expoziţia internaţională aspiitivă de la Veneţia. Povesteşte greutăţile întâmpinate In ţară, pe drum când transporta tablourile româneşti, apoi In Italia unde România a ocupat cel mai modest locsol* iQouvaassitess pagina im ajr