Patria, februarie 1926 (Anul 8, nr. 24-46)
1926-02-02 / nr. 24
ClujJ Marți 2 Februari Anul WW. # Numâruî 24 2 I,JS1 BXBMF'l*acJRUJL Răspunsul Ţării — Frontul unic al opoziţiei în alegerile comunale — Sfidarea pe care guvernul liberal a aruncat-o ţării întregi, în ajunul disolvării Parlamentului şi a plecării sale de la putere, prin ţinerea alegerilor comunale, a primit singurul răspuns pe care i-l putea da o naţiune conştientă de drepturile sale: creirea frontului unic al opoziţiei în alegerile comunale. Dacă guvernului i-a mai trebuit o indicaţie politică pentru a se hotărî să părăsească locul de conducere în care se menţine de patru ani împotriva voinţii naţionale, atât de clar şi hotărât manifestată şi în alegerile generale, şi în cele parţiale, precum şi în ultimele alegeri generale pentru Camerile agricole, iată, prin creiarea frontului unic de acum, el are aceasta indicaţie politică. Coalizarea tuturor partidelor de opoziţie în vederea alegerlor comunale, exprimă ea altceva decât voinţa generală a cetăţenilor, duşi la desnădejde de un guvern dictatorial, de a scăpa cu un ceas mai devreme de un regim odios şi provocator ? Dacă guvernul liberal a voit să scoată din aceste alegeri o indicaţie pentru unul din factorii constituţionali, el a reuşit să abă aceasta indicaţie prin grabnda creiare a frontului unic. Partidele de opoziţie reprezentând voinţa ţării liber manifestată, prin creiarea frontului unic au dat dovada de resensul adânc pe care sf darea guvernului l-a produs în massele populare, şi de sentimentele lor faţă de guvern. Va putea guvernul să convingă pe Suveran că frontul unic al opoziţiei nu însemnează sentinţa de moarte pe care voinţa naţională a iscălit-o pentru regimul dlui Ioan Brătianu ? Va încerca guvernul prin cunoscutele mijloace să înfrângă şi de data aceasta voinţa naţională, pentru a ajunge la indicaţia politică de care are nevoie în inştiinţele de a şi prelungi rămânerea la putere? Indiferent de rezultatul alegerilor comunale, prin creiarea frontului unic al opoziţiei e dată sentinţa ţării, e dată de pe acum şi indicaţia pentru Suveran. Partidul naţional şi cel ţărănesc, prin condiţiile stabile pentru creiarea frontului unic şi acceptate de partidul averescan şi cel socialdemocrat, s’au îngrijit ca indicaţia politică a formării frontului unic să aibă din ziua încheeni lui indicaţia politică pe care o dau marile masse ale alegătorilor. Aceste condiţii acceptate de întreaga opoziţie, ca mandatară a voinţei naţionale liber exprimată, sunt: 1. Abrogarea sau înlăturarea legii pentru reforma administrativă; 2 Nimicirea alegerilor comunale; 3. Tragerea la răspundere şi pedepsirea slujbaşilor cari îşi vor da concursul la falsificarea alegerilor. Indicaţia politică căutată de liberali e dată deci, categoric, înainte de ţinerea alegerilor, prin formarea frontului unic al opoziţiei. Cetăţenii vor fi cu ochii în patru ca falsurile electorale să nu se poată produce. Cunoscând însă metoda liberală în alegerile de tot felul, cunoscând terorizarea pe care o deslănțue guvernul în întreg aparatul administrativ, cunoscând uşiţele de eludare a legii administrative,, lăsate anume în acest scop, precum şi nemaipomenita cutezanţă a unui guvern care strigă din răsputeri ţării întregi: „Dacă voi nu mă vreţi eu vă vreau pe voi!“, furtul de urne, falsurile şi toate manoperele liberale în materie electorală, ne aşteptăm să fie puse din nou în lucrare. Dar rezultatul unor alegeri făcute prin astfel de mijloace nu mai poate avea nici o importanţă pentru indicaţia politică. Aceasta e dată prin libera creiare a frontului unic, căci nime nu va cuteza să spună că voinţa tuturor partidelor coalizate nu exprimă voinţa imensei majorităţi a cetăţenilor, sau chiar a totalităţii lor, cu excepţia cointeresaţilor guvernului liberal. Minorităţile şi frontul unic al opoziţiei Frontul unic al opoziţiei române e un act de cea mai mare importanţă politică. El este frontul democraţiei împotriva oligarhiei bancare, el este frontul voinţii naţionale din toate straturile sociale, împotriva unei clase care şi măreşte privilegiile şi acaparează avutul naţional prin stăpânie dictatorială, voind să-şi asigure pe vreme îndelungată monopolul guvernării exclusive a întregei Naţiuni. Frontul unic, ca şi acordul de guvernare naţional-ţărănist, însemnează luptă pentru schimbarea regimului dictatorial şi reacţionar de azi, cu unul poruncit de principiile democraţei. In faţa acestui front unic socotim că şi minorităţile noastre etnice au o datorie categorică: aceea de a se alătura lui fără şovăire şi fără amânare. Minorităţile noastre etnice nu se pot isola de lupta democraţiei române dacă voesc introducerea de stări normale, legale şi civilizate în ţara noastră, stări in cari şi drepturile lor juste, recunoscute totdeauna de partidele democratice, să fie asigurate, nu ca o miluire, nici ca rezultatul unor tărgneţi de la partid la partid, ci în legi obligatoare pentru orice guvern şi partid. Sub regimul de ilegalităţi şi dictatorial de azi suferă toţi cetăţenii ţării. Suferinţele şi nedreptăţile nu se pot ridica decât deodată, prin acelaşi regim democratic de care ţara are nevoe urgentă. Minorităţile etnice au datoria să dea o mână de ajutor naţiunii române pentru întronarea acestui regim, singur ce poate să le fericească şi pe ele ca şi pe noi. A nu înţelege, în clipe hotărâtoare, această datorie supremă credem că ar da dovadă de faptul că conducătorii oficiali ai minorităţilor nu se ştiu aduce de acord cu massele cetăţenilor pe cari îi reprezintă, că sunt lipsiţi de un veridic simţ politic, sau că, în mod conştient, pentru interese de clasă, cari nu acopăr aspiraţiile celor pe cari îi reprezintă, sunt gata să se isoleze de voinţa generală a ţârii, sprijinind oligarhia română Frontul unic al opoziţiei democratice le atrage încă odată atenţiunea conducătorilor minoritari la datoria pe care o au în cadrele Statului român, chiar în interesul binepriceput al naţiunilor lor: de a nu arunca şi ei o sfidare voinţii naţionale, izolându-se de lupta democraţiei sau chiar luptând contra ei, ci de a se încadra in rândurile celor ce luptă pentru o fundamentală schimbare de regim, înlocuind voinţa unei clase cu voinţa naţională, dictatura cu viaţă de Stat real constituţională, arbitrarul şi teroarea cu legalitatea şi dreptul. O biruinţă a guvernului în unele oraşe ale Ardealului şi Banatului prin colaborarea minorităţilor etnice, îndrumată în acest înţeles de bărbaţi, cari s’ar dovedi că eu au simţul realităţilor politice, ar îngreuna şi mai mult situaţia conducerii partidului în realizarea hotărârilor de la Alba-Iulia, mărind resensul creiat în opinia publică românească prin alegerile pentru Camerile agricole, cu prilejul cărora minorităţile l- au dat fapta aşteptată din românii de Ardeal şi Banat. SEMNUL NOSTRU IN ALEGERILE COMUNALE ESTE UN SINGUR PUNCT Declaraţiile dlui Iuliu Maniu După înmănarea textului ce cuprindea hotărârile partidului naţional, dl Iuliu Maniu a făcut ziarelor următoarele declaraţii: . Partidul naţional şi-a câştigat convingerea că partidul liberal se gândeşte la prelungirea — într’o formă sau alta — guvenării sale şi prin aceasta la stăpânirea definitivă a ţării acesteia şi în sens politic şi în sens economic. Decretarea alegerilor comunale şi judeţene şi dedesubturile acestui demers care a sursprins prin îndrăzneala sa toată lumea, dovedeşte pe depln această presupunere. Partidul naţional a avut de mult convingerea chiar de la începutul intrării sale în politica ţăii romăneşti, că de o parte un sistem politic reacţionar şi de teroare şi un sistem economic bancar şi întemeiate pe trusturi duce la catastrofă întregul nostru aşezământ de Stat şi social, iar de altă pare că acest pericol nu se poate înconjura decât prin o concentrare a acelor forţe democrate şi naţionale cari sunt decise a susţine fără şovăire în serviciul unei ideea’.ogo poliţia moderne, dar potrivite vremurilor şi împrejurărilor între cari trăim noi, lupta decisivă în serviciul libertăţilor cetăţeneşti, a constituţionalismului parlamentar, a dreptăţei sociale şi a unui sistem economic întemeiat pe principiile moderne de producţiune şi de valorizare. Această concentrare am intenţionat-o prin fuziunile făcute până acum de partidul nostru. Aceste fuziuni cu partidul democrat al lui Tache Ionescu, cu paridul basarabean, bucovinean şi pe urmă cu partidul naţionalist al poporului au corespuns pe deplin scopului pe care l-am urmărit şi doream să facem în acelaş scop fuziunea cu partidul ţărănesc, încercarea de acum un an şi jumătate, cu toate că congresele ambelor partide hotărâseră această fuziune n’a fost încoronată de succesul dorit. Imprejrările însă au rămas aceleaşi aceleaş au rămas şi credinţele noastră şi prin urmare strudanţa de a desăvârşi opera de concentrare democratică. Evident că şi azi o fuziune cu partidul ţărănesc ar fi mai corespunzătoare scopului urmărit. De aceea am susţinut ideea noastră de fuziune, dar nu e mai puţin evident că pentru cazul dacă partidul ţărănesc nu şi-ar însuşi această idee şi o simplă colaborare poate corespunde cel puţin pentru câtva tmp, sper şi cred cât de lung, gândirii noastre. De aceia partidul naţional va face toate şf o ţările ca colaborarea de guvern cu partidul ţărănesc să se prefacă fără amânare în fapt. Evident colaborărle pretind de la ambele părţi hotărâre remă şi unele setificii care trebuesc să fie în interesul superior al ţării. Suntem hotărâţi şi noi şi partidul ţărănesc să facem aceste sacrificii şi nici o intrigă nu va împiedica realizarea acestei concentrări, care înseamnă în mod fatal schimbarea regimului actual atât de odios şi începutul unei guvernări întemeiate pe legalitate şi adevărată democrație a acestor două partide. Către cetăţenii oraşului Cluj! Cetăţeni alegători! Guvernul liberal care a scos ţara de patru ani din legalitate, şi o cârmueşte samavolnic, fără să cuteze totuşi a eşi cu dictatura pe faţă, aruncă în ajunul plecării de la putere, o ultimă sfidare ţării întregi. Venind la putere fără nici o indicaţie obişnuită într-o ţară constituţională, şi-a bătut joc în alegerile generate de voinţa naţională, înfrângându-o prin furt de urne şi falsuri electorale, pentru a-şi câştiga majorităţi cu care să poată începe marea operă de spoliare a tuturor avuţiilor ţării în folosul unui partid de cointeresare. De patru ani regimul de jaf și de ilegalitate a răspândit opera distrugerii în toate regiunile României, a desorganizat serviciile publice, a împiedecat consolidarea economică a pauperizat provinciile unite, a adus la desnădejde toate categoriile de cetăţeni, a bruscat sentimentele şi a nesocotit drepturile fireşti ale popoarelor conlocuitoare, a îngreuiat producţia, a scumpit în mod îngrozitor viaţa. Dar, a comercializat în folosul partidului liberal aproape toate bogăţiile ţării. Din prima zi a venirii sale la putere şi-a arătat singurul scop: un partid politic, obişnuit de decenii să stăpânească singur, simţindu-şi pierdută pentru totdeauna simpatia şi încrederea maselor cetăţeneşti sub regimul votului universal, a voit să-şi pregătească stăpânirea exclusivă şi asupra României unite, prin înstăpânirea lui pe toate bunurile ţării. Aceasta a făcut’o sub masca ipocrită a unui patriotism fals, şi cu insinuarea unei competenţe care de patru ani s’a desminţit zilnic. Această ţintă a fost steaua călăuzitoare a guvernului liberal. De aici toate elegalităţile, întreg terorismul, toată goana împotriva categoriilor de cetăţeni cari i s’au opus, împotriva partidelor, a provinciilor, a minorităţilor. Şi acum, urgisit de toată lumea, acest guvern aruncă ţării o nouă sfidare. A hotărât să facă alegeri comunale, cu intenţiunea clară de a forţa prin orice mijloace biruinţa listelor liberale, pentru a-şi putea pregăti o indicaţie politică de a rămânea şi mai departe la putere. Răspunsul ţării întregi nu a putut fi altul decât cel dat prin creiarea frontului unic de opoziţie împotriva noului atentat liberal. Frontul unic s’a născut din convingerea nestrămutată a democraţiei române că unirea tuturor forţelor democratice trebue să dea lovitura decisivă acestui regim nefast. In numele principiilor dela Alba-Iulia, şi pentru o cât mai grabnică înfăptuire a lor, organizaţia din Cluj a partidelor frontului unic, cheamă la lupta decisivă de desrobire a ţării, pe toate partidele care n’au aderat încă la frontul unic, şi pe toţi cetăţenii de bine ai acestui oraş. Cluj, la 1 Februarie 1926. Comitetul electoral al frontului unic din oraşul Cluj. -----———— Ce sunt „listele cetăţeneşti“? Speriat de acordul de guvernare naţional-ţări resc, ca şi de frontul unic al opoziţei în alegerile comunale, guvernul a dat în timpul din urmă îndrumări autorităţilor din oraşele Ardealului şi Banatului să propună pentru a fi sprijinite de alegători, aşa zisele „liste cetăţeneşti“. Guvernul liberal nu a cutezat să ţină alegerile comunale câtă vreme nu a ajuns la convingerea că listele sale vor fi sprijinite în oraşele Ardealului şi Banatului de minorităţile etnice. Cum în cele mai mari oraşe de la noi populaţia românească e în minoritate faţă de minorităţile etnice, guvernul lua la sigur că cu concursul lor va obţine biruinţa listelor sale. După formarea frontului unic opoziţionist pentru alegerile comunale, guvernul nu se mai simte sigur de atitudinia minorităţilor etnice, şi spereaza ca prin „listele cetăţeneşti“ să ajungă in conducerea comunelor baremi cât de puţini aderenţi ai săi. Acesta e întreg rostul „listelor cetăţeneşti“. Intenţiunea guvernului a început însă să fie demascată, cum s’a întâmplat la Timişoara şi la Braşov. Se înţelege, guvernul spune prin exponenţii săi că chiar propunerea acestor „liste cetăţeneşti“ dovedeşte că el nu intenţionează să dea un caracter politic acestor alegeri. Oficial, miniştri liberali au declarat mereu acest lucru, şi înainte de constituirea frontului unic, dar îndrumările şi instrucţiile confidenţiale au fost de altă natură. Numai când le-au ajuns liberalilor struguri prea acri, fiind prea sus, s-au hotărât pentru „liste cetăţeneşti“. Nimenu atât de mărgenit încât să nu înţeleagă că rostul alegerilor comunale, la încheerea unei legislaturi, nu putea avea decât un singur scop: să fie o indicaţie politică în înţelesul că ţara îi vrea pe liberali, şi că, deci, ei pot rămânea şi mai departe la putere. Cum alegerile aceste pot avea o indicaţie politică mai ales la oraşe, guvernul când a crezut că le are în mână pe minorităţile etnice, a şi hotărât ţinerea La. Mai mult decât atâta! Cum am arătat şi cu alt prilej, oficiosul francez al guvernului „Independenţa Română“ scria în numărul său de la 25 ianuarie 1926 (cităm după „Neamul Românesc“, noi ne mai având la îndemână acel număr): „In actuaele împrejurări aceste alegeri vor avea, fără discuţie, un caracter politic. Nefiind o consultare strânsă de clasă, ca acele de la Camerile agricole sau de muncă, aceste alegeri comunale vor da o inficaţiune asupra orientării politice a ţării“. Această intenţie a guvernului a cunoscut o şi a simţit o toată lumea. Revolta generală a ţării a fost determinată tocmai de scopul urmărit de guvern. De aceea zadarie dnii Tătărăscu şi alţi miniştri au venit să spună presei: „Politica n’are ce căuta în aceste alegeri, şi că guvernul nu consideră aceste alegeri comunale de alegeri politice şi zadarnic autorităţile liberale cearcă azi să momească pe cetăţenii oraşelor cu „liste cetăţeneşti“. Momeala nu mai pare să prindă. Ea e o încercare desnădăjduită de-a putea introduce în consilile comunale baremi sămânţă de liberali.“* Opinia publică, ştie şi din trecut ce sunt „liste cetăţeneneşti* liberale. Ştiu dela alegerile pentru Camerele agricole când ele, unde s’au pus şi au birtul. Comunicatul frontului unic opoziţionist Discuţiunile de detaliu pentru acordul de guvernare naţional, ţărănist — Semnul nostru în alegeri Delegaţii partidelor naţional, ţărănesc şi al poporului şi anume: dnul M. Popovici şi Dumitrescu Brăila, Ed. Mirto şi V. Madgearu, Octavian Goga şi I. Petrovici, au discutat Sâmbătă, condiţiile pentru înţelegerea de a lupta împreună contra guvernului, susţinând o singură listă în alegerile comunale. S’au stabilit mijloacele şi tactica electorală, s’au întocmit în comun instrucţiunile, cari să fie date organizaţiile judeţene respective, din întreaga ţară şi apoi au dat presei următorul COMUNICAT „Faţă de îndrăzneala guvernului Brătianu de a încerca încă odată, chiar în ajunul plecărei sale de la putere, violentarea şi falsificarea voinţei naţionale, partidul naţional, partidul ţărănesc şi partidul poporului, au hotărât să lupte împreună în alegerile comunale. Ele se angajează: 1. Să înlăture actuala lege administrativă, alcătuind o nouă reformă; 2. Să anuleze rezultatele acestor alegeri cari constituesc o provocaţiune a ţării; 3. Să pedepsească ilegalităţile ce se vor săvârşi în aceste alegeri. In acest scop, partidul naţional, partidul tără esc şi partidul poporului, recomandă organizaţiunilor judeţene să-şi dea toate silinţele pentru a întocmi liste comune contra guvernului, împreună cu toate forţele opoziţioniste ce vor adera la acest apel precum şi cu toate organizaţiile economice şi sciale, cu excluderea organizaţiunilor comuniste.“ S’a instituit o comisiune compusă din dnil: C. Argetoianu şi Mironescu (din partidul naţional) Madgearu şi Mirto (din part. ţărănesc) şi Trancu Iaşi, şi Cudaru (din parte poporul) pentru a conduce aplicarea practică a acordului. * Discuţiunile dintre partidul naţional şi partidul ţărănesc, referitoare la acordul de guvern, rămân în continuar, până la înapperea in Capitală ,a membrilor absenţi ai celor două delegaţii permanentă. Vitoarea consfătuire se va ţine, probabil, marţi. * SEMNUL NOSTRU IN ALEGERILE COMUNALE ESTE UN SINGUR PUNCT. au anunţat biruinţa guvernului! Şi mai mult decât atât, teroarea de partid în Camerele agricole eşite din „liste cetăţeneşti“ a fost atât de mare, încât aleşi de site partide au fost astfel desconsideraţi, încât au fost siliţi să-şi depună mandatul. Extensiunea Universitară Longevitate-Senilitate Conferinţa dlui prof. Urechie Vineri la ora 6 p. m. a avut loc in sala No. IV a Universităţii, conferinţa distinsului nostru profesor universitar dl Gh. Urechie despre „Longevitate şi senilitate A fost poate cea mai interesantă conferinţă dintre câte a ţinut în acest an „Extensiunea Universitară“. Am văzut de astădată între auditori şi un număr de bătrâni neobişnuit de mare la aceste prelegeri ştiinţifice. Căci intr’adevăr pe cine nu-l interesează lungirea vieţii? Urăm viaţa, ne scârbim de ea, o dispreţuim de atâtea ori, dar niciodată nu ne despărţim de ea bucuroşi. Şi doar am mers cu toţii împinşi de dorul de a cunoaşte încă ceva din marea taină a vieţii. Problema reîntineririi şi a prelungirei vieţii obsedează azi omenirea în cel mai superlativ grad. Cu toată mizeria pe care o trăesc unii şi alţii, fiecare ar fi bucuros să mai poată adăuga o săptămână, o zi ori chiar şi câteva ore vieţii sale plină de necazuri. Dar viaţa omenească — după cum ne spune şi distinsul conferenţiar — este supusă la aceleaşi legi naturale ca orice buruiană din regnul plantelor. Naştem, creştem şi înflorim apoi veştejim şi cădem ca frunzele toamna. Omul in epoca declinului este ca o floare de toamnă, care îşi scutură roadele şi cade obosită, fără viaţă. Bătrâneţa începe când funcţiunea de reproducere încetează. La femei cu împlinirea celor 50 de ani, la bărbaţi la fatea de 60 ani. Bătrâneţa se poate divide in trei părţi: presenilitatea, bătrâneţa propriu zisă sau starea critică şi slăbiciunea. Conferenţiarul enumără apoi câteva din simptomele mai obişnuite la femei şi bărbaţi in cele trei faze ale bătrâneţei, menţonând că în epoca preseuilităţii începe să scadă şi puterea creatoare a inteligenţei. * Longevitatea începe la 90 ani. Oameni cari trăiesc 90 sau 100 de ani nu sunt tocmai atât de rari cazuri după cum ne închipuim. Şi azi sunt oameni cari trăiesc o viaţă lungă. Numărul centenarilor este cât se poate de mare. Longevitatea mai mare se găsește insă în (Continuare pe pagina II-a)