Patria, iulie 1926 (Anul 8, nr. 140-165)
1926-07-01 / nr. 140
Cluj, Joi 1 Iulie 1926 BILIBU Anul VIII. * Numărul 140 Director: IOAN AGÂRBICEANU REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA CLUJ, STR. REGINA MARIA 11 ANUNŢURI DUPĂ TARIF PRIMEŞTE ADMINISTRAŢIA ŞI AGENŢIILE DE PUBLICITATE TELEFON REDACŢIA: IZ 81 Intre Anglia şi soviete Conflictul anglo-rus se agravează din zi în zi. După vorbirea extrem de violentă a lordului Churchil, guvernul a publicat Intr’un volum o lungă serie de documente cari dovedesc amestecul bolşevicilor ruşi în chestiunile interne ale Anglie). In deosebi propaganda şi ajutorul financiar care a susţinut ultima grevă generală. Opinia publică engleză a rămas extrem de agitată în faţa acestor documente oficiale, care confirmă întru toate acuzele susţinute de dl Churchil, când a afirmat că fără amestecul bolşevicilor, s’ar fi putut înlătura izbucnirea grevei. însuşi dl Macdonald, şeful partidului laburist englez şi-a arătat satisfacţia pentru publicarea acestor documente, pentru că prin de se spulberă acuza unora că partidul muncitoresc englez ar avea legături oficiale cu internaţionala a treia din Moscova. De altfel dl Macdonald, pe vremea când a fost prim-ministru, a dovedit că partidul laburist englez nu numai că nu are legături cu bolşevismul, ci e duşmanul declarat al acestuia. Sub guvernul lui s-au luat întinse măsuri pentru combaterea propagandei bolşevice în Anglia. Agitaţia opiniei publice engleze s’a resimţit puternic in ultima şedinţă a Cameri comunelor. Chestiunea amestecului şi a propagandei bolşevice a fost adusă în şedinţă şi a produs o adevărată furtună, cum rar s’a obişnuit în parlamentul englez Un deputat guvernamental a provocat guvernul să expulseze din Anglia toate organizaţiile economice ruse, şi să rupă orice legătură diplomatică cu Sovietele. .Rusia vrea acum să străpungă Anglia pe la spate cu un pumnal de aur", a spus deputatul conservator, făcând aluzie la ajutorul bănesc dat de bolşevici greviştilor de la minele de cărbuni din Marea Britanie. Se ştie că dl Churchil, în vorbirea sa recentă, a declarat că a fost o mare greşală că Anglia şi-a deschis porţile pentru a primi pe ruşi. Aluzia era, evident, şi la reluarea legăturilor diplomatice cu Sovietele. Azi e constatat că în toate ţările cari au reluat aceste legături, diplomaţii ruşi au venit cu un întreg convoiu de propagandişti, cari s’au pus numai decât pe lucru pentru a bolşeviza lumea muncitoare. Dar în Anglia, ca şi In alte ţări cari au reluat legăturile diplomatice cu Rusia, Sovietele n’au trimis numai personalul diplomatic, ci, sub pretextul reluării legăturilor comerciale, s’au format diferite organizaţii economice, cari la aparenţă lucrau pentru aranjarea importului în Rusia, dar în realitate făceau şi ele propagandă comunistă. După publcarea actelor oficiale, care cuprind date despre propaganda bolşevică în ultimii ani, opinia publică engleză a rămas adânc revoltată şi imensa ei majoritate a vorbit prin rostul deputatului guvernamental, care a pretins, in ultima şedinţă a Camerei Comunelor ruperea legăturilor diplomatice cu Sovietele şi expulzarea din Anglia a tuturor corporaţiunilor economice ruseşti. Cât de popular e curentul pentru această despărţire de Rusia o vădeşte împrejurarea că deputaţii partidului laburist n’au combătut propunerea celui majoritar, ci s’au mulţumit să arate că ruperea legăturilor diplomatice cu Rusia ar fi un act pripit de dușmănie. Atmosfera din Camera Comunelor a devenit atât de încărcată, încât însuși dl Chamberlaine, ministrul de externe, a aflat de necesar să ia cuvântul. Dsa a declarat că dacă Anglia ar rupe acum legăturile diplomatice cu Sovietele, faptul acesta ar provoca mari perturbaţiuni în Europa. Ministrul de externe englez n’a putut să-şi continue vorbirea în linişte. O parte a cuvântării lui nu a mai putut fi auzită, iar oratorul care a luat cuvântul după el a trebuit să renunţe, căci larma devenise aşa de mare in Parlament, încât preşedintele a fost nevoit să suspende şedinţa. * Din cele spuse mai sus se vede limpede că relaţiunile dintre Anglia şi Rusia se Înăspresc din zi in zi. Desminţirea oficială a Sovietelor că guvernul rus nu are niciun amestec in ajutorarea greviştilor din Anglia, dar că ele nu pot opri internaţionala a treia să ajute pe muncitorii din alte ţări, nu numai că nu a liniştit opinia publică şi cercurile conducătoare engleze, ci le-a confirmat în convingerea că Sovietele nu vor să abzică de idealul lor de a provoca revoluţia mondialâ. Răspunsul guvernului englez a fost publicarea documentelor oficiale, iar opinia publică s-a manifestat prin cererea deputatului conservator de a rupe legăturile diplomatice cu Rusia. Toată lumea ştie că Sovietele şi internaţionala a treia sunt unul şi acelaşi lucru. Propaganda bolşevică in dferitele dominouri engleze a început îndată după incheerea păcii. Dar ea s’a izbit de puterea poporului englez de acasă, care. in toate straturile sale sociale a detestat bolşevismul. Atunci Rusia sovietică şi-a schimbat tactica de luptă şi a cercat să atace Anglia la ea acasă, voind să-i „împlânte pe la spate pumnalul de aur“. Cu extraordinar de mari mijloace băneşti, pe cari le adună luând pânea de la gura muncitorilor ruşi, Rusia bolşevică cearcă să comunizeze muncitorimea engleză, pentru ca să distrugă forţa de rezistenţă a Marei Britanii. Nu mai poate fi nici o îndoială că lupta, pe moarte pe viaţă, a început intre bolşevismul rus şi Anglia democratică. Aceasta luptă nu va putea fi atenuată decât prin renanţarea Sovietelor de la ţinta de a revoluţiona lumea întreagă. Azi Sovetele nu dau nici o dovadă că ar avea aceasta Intenţiune. Sau depreciază puterea de rezistenţă a Angliei, sau sunt prea încrezătoare încă în puterea lor detructivă. Un lucru este cert de pe acum: Anglia e în gardă, şi viitoarele ei acţiuni diplomaţie vor avea ca primă ţintă paralizarea propagandei sovietice prin noui alianţe care să meargă până la pregătirea forţei armate care la momentul dat să poată începe ofensiva împotriva bolşevismului rus. Senatorii de drept Dreptul dlui Şt. C. Pop de a i se recunoaşte calitatea de senator In şedinţa de Luni a Senatului s’au discutat validările senatorilor de drept. Luând cuvântul, în legătură cu cererea dlui Şt. C. Pop de a i se recunoaşte calitatea de senator de drept, ca fost prezident al istoricei adunări a Unirei dela Alba-Iulia, dl prof. Mironescu senator (part. naţional) a arătat că s’a făcut o eroare regretabilă; lucrul trebue judecat. Oratorul anunţă că va vorbi pe larg de această chestiune cu ocazia validărilor. Partidul liberal rezervându-şi monopolul senatorilor de drept, comisiunea a adus împotriva dlui Şt. Cicio Pop argumentul că dsa ar fi fost vice-preşedinte al adunării, iar preşedinte defunctul Gheorghe Pop de Băseşti. In realitate Pop de Băseşti, preşedinte de onoare, a deschis numai desbaterile trecând preşedinţia efectivă dlui Şt. Cicio Pop. Manifestaţii sângeroase contra tratatelor italo-iugoslave Belgrad. — Cu ocazia ratificării convenţiunilor italo-jugoslave s’au produs câteva manifestaţiuni contra ratificării, mai ales la Split şi Sarajevo în faţa consulatului italian. Sunt câţiva grav răniţi din altele tabere. Partidul naţional şi maghiarii Primim următoarea scrisoare: Domnule Director! Ziarele maghiaro averescane publică articole tendenţioase în legătură cu o pretinsă dezavuare a interviewului meu din „Brassói Lapok“. Adevărul este, că partea întâi a interviewului a fost dictată, iar partea a doua a fost o convorbire. In a doua parte se găsesc câteva declaraţii redate cu exagerări. Astfel este declaraţia privitoare la hotărârile de la Alba-Iulia. In cursul convorbirei am spus, că vom sta de vorbă cu oricine, deci şi cu partidul liberal — cu oricine va da partidului naţional mână liberă în Ardeal şi Banat. Am mai spus, că nu mai suntem dispuşi să aducem jertfe pentru hotărârile de la Alba-Iulia, în ce priveşte minorităţile, după ce ele însele refuză a aduce jertfe. încolo, bineînţeles, hotărârile de la Alba-Iulia, cari au un cuprins mult mai larg decât problema minoritară, rămân temelia credinţei şi luptelor noastre, ale tuturor românilor ardeleni şi bănăţeni, cam de şapte ani ducem o viaţă plină de riscuri şi de renunţări, numai ca să vedem în sfârşit o Românie europenizată, mulţumită şi respectată, aşa cum a fost ea văzută şi dorită in marea adunare de la Alba- Iulia. Părerile exprimate în „Brassói Lapok“ sunt ale mele şi numai ale mele, dar, nădăjduesc, că ele vor deveni în curând ale partidului naţional. Precisiuni voi da în Parlament. Primiţi, vă rog, etc. Sever Dan Parlamentul Declaraţiuunea Partidului Naţiunii Cetită de dl Mihai Popovici, la Cameră In şedinţa de Duminecă a Camerei, dl Mihai Popovici a cetit în numele partidului naţional următoarea declaraţiune: „Constituţionalismul întemeiat pe sistemul parlamentar presupune echilibrul sănătos al puterilor din Stat şi armonia dintre Coroană şi Naţiune în ce priveşte problemele de stat, şi forţele politice necesare pentru rezolvarea lor. Coroana are drepturi indiscutabile de a-şi numi guvernul, dar trebue să examineze opinia publică a ţărei şi balanţa de încredare a cetăţenilor faţă de forţele politice cari pot să fie luate în considerare la rezolvirea crizei de guvern. Fiind Coroana scoasă din discuţie şi scutită de orice răspundere, pentru măsura în care s-a examinat această opinie publică, răspunde ministrul care a contrasemnat decretul de numire a noului guvern. Regimul liberal în urma greşelilor şi slăbiciunea sale, lipsit fiind de sprijinul opiniei publice, a trebuit să se retragă. Prin Decretul Regal din 30 Martie 1926, contrasemnat de dl I. I. C. Brătianu a fost numit preşedinte al guvernului dl Averescu, iar prin Decretul Regal de aceiaşi dată, contrasemnat de dl general Averescu, a fost numit întreg guvernul, nu în baza indicaţiunilor opiniei publice, nici în baza raporturilor de forţă şi chiar în contra acestora. Nerespectarea indicaţiunilor corpului electoral Câtă vreme la toate schimbările de guvern din ultimul timp, numirea noului guvern se motiva cu indicaţiile corpului electoral în legătură cu viaţa parlamentară, de astă dată, acest obicei s’a omis cu totul, şi nu fără motiv. Partidul poporului avea 6 parlamentari, partidul naţional 66, partidul ţărănesc 48. In alegerile parţiale partidul averescan dobândise cu ajutorul şi presiunea ilegală a guvernului două mandate, iar partidul naţional 7. Indicaţia electorală şi manifestaţiile publice erau hotărât contra partidului poporului. Era deci evident, jacă Partidul poporului este incapabil a-şi compune o majoritate parlamentară cu mijloace legale şi drepte. Partidul poporului lipsit de orientări şi un crez politic Era evident că dubla tădare politică, care era la baza compunerei actualului guvern nu putea să întărească, ci numai să slăbească situaţia guvernului în opinia publică, şi că această ilegalitate politică fără precedent în trecutul politic al ţărei noastre, va produce un adânc resentiment faţă de încercarea de guvernare a partidului poporului lipsit de credinţe politice şi de orientări precise de guvernare. Cine a voit acest guvern, a trebuit în mod fatal să voiască deci şi necesitatea voinţei populare. Cine a recomandat acest guvern, a recomandat totodată şi nesocotirea constituţionalismului parlamentar şi a recomandat şi ilegalitatea şi brutalitatea, înfierarea abuzurilor in consecinţă, devotat unui constituţionalism parlamentar curat şi credincios programului şi hotărârei sale de a întrona în această ţară un regim de legalitate, de libertate şi dreptate, partidul naţional protestează cu toată indignarea împotriva modului cum guvernul actual şi-a recrutat majorităţile sale parlamentare, înfierează cu ultima energie abuzurile nemaipomenite ale administraţiei făcute la ordinele directe ale guvernului. Amestecul jandarmeriei şi magistraturei în alegeri Indrăsneala de a transforma jandarmeria ţărei în instrument de recrutare a parlamentarilor majoritari abătând-o astfel de la rolul unic, de a menţine ordinea legală şi a veghea asupra vieţei şi avutului cetăţenilor, partidul naţional o califică drept un act de inconştienţă politică cu urmări dezastruoase pentru ordinea de Stat. Ridică protestul său, pătruns de o îndreptăţită îngrijorare, împotriva uşurinţei criminale cu care guvernul lipsit de încrederea populară, impus ţărei şi călăuzit numai de preocuparea de a-şi creia majorităţi cu orice preţ, a amestecat nu numai jandarmeria, dar a încercat să amestece şi armata ţării în odioasa sa campanie electorală întrebuinţând-o împotriva cetăţenilor şi periclitând astfel coheziunea instituţiei chemate să apere şi să asigure hotarele României de azi. Condamnă inconştienţa cu care guvernul uitând de cel mai elementar bun simţ şi stăpânit numai de gândul de a înfrânge hotărâta rezistenţă a naţiunii, a încercat să implice in spasmurile sale electorale, durere, în multe locuri cu succes până şi magistratura privând astfel pe cetăţeni de singurul reazem al apărărei şi cărzăşuirei libertăţilor individuale şi publice. Recunoştinţă magistraţilor integri In această situaţie merită toată recunoştinţa magistraţii cari îri chip eroic au ştiut să reziste acestor fel de tentaţiuni şi să-şi facă datoria de paznici şi împlinitori ai legii. Cartelul cu minoritarii Ca acelaşi indignare şi profund îngrijorat de urmări, partidul naţional osândeşte guvernul pentru uşurinţa cu care, de dragul succesului electoral, s’a asociat cu conducătorii actuali ai partidului maghiar, potrivnici consolidării Statului nostru şi vrăjmaşii cei mai dârji ai democraţiei, dând astfel motiv acestui partid să afirme că guvernul a izbândit numai graţie concursului minorităţilor şi deschizând drum liber unei politici pentru o agitaţie vrăjmaşe intereselor noastre de Stat. Intr’adevăr, fără concursul acestor grupări politice minoritare, guvernul nu ar fi reuşit să obţină acea primă majoritate pe care o acordă legea electorală liberală, lege antinaţională şi antidemocratică. Obţinerea acestei prime se datoreşte, după calculele indiscutabile, cari s’au făcut numai acestor grupări minoritare neîncopciate în răspunderea guvernamentală. Partidul naţional şi minorităţile Partidul naţional este pentru participarea cât mai largă a minorităţilor la viaţa noastră de Stat şi contribuţia lor la consolidarea şi prosperitatea ţării, dar nu poate admite ca guvernul să întrebuinţeze problema minoritară ca preţ pentru târguieli şi rezultate electorale care influenţează însăşi directivele vieţei noastre de Stat. Guvernul faţă de alegătorii români Acest succes electoral este cu atât mai trist cu cât pentru a-l obţine guvernul a uzat, pe lângă umilirea alegătorilor români şi de mijloacele cele mai extreme de teroare a acestora, mergând până la uciderea alegătorilor români, cari rezistau la această politică dezastruoasă. Gloanţele jandarmilor români la porunca guvernului român, au stins vieţi româneşti in Ardealul atât de mult maltratat. Majoritatea nu reprezintă naţiunea înfierând toate aceste abuzuri şi procedeuri anti-naţionale, partidul naţional conştient de chemarea sa de a înlocui un sistem politic putred cu unul, întemeiat pe morală, pe cinste şi pe respectarea legei şi sigur de încrederea desăvârşită pe care i-o acordă naţiunea, considerăm mandatele majorităţei parlamentare iniţial viciate şi însăşi majoritatea lipsită de îndreptăţirea morală de a vorbi în numele naţiunei şi deci lipsită de prestigiu şi autoritatea şi declară că va duce alături de forţele naţional-democratice, lupta în comra guvernului şi a majorităţilor,eşite din fraudă, până la isbânda finală a scopurilor sale“. „Ligeî Congresul Culturale“ la Blaj Conferinţa dlui Prof. N. Iorga — Dezbaterile zilei a doua — Serbările zilei a treia — De la trimisul nostru special — — Ziua I. (continuare) — Duminecă la ora 5 d. m. congresiştii se adună în sala de gimnastică. Apariţia dlui Iorga pe scenă e un prilej nou de aplauze zgomotoase la adresa preşedintelui Ligii. Conferinţa dlui prof. N. Iorga Savantul istoric se ocupă cu problema metodei istoriei românilor. Cum să fie scrisă istoria poporului român pentru ca să îmbrăţişeze toate ţările locuite de români, împărţită pe deosebitele formaţii de ţări, pe indomnii,a per epoce sau privind poporul românesc aşa cum este, şi a fost un întreg în ciuda tuturor graniţelor cari l’au despărţit. Nu, nici unul dintre metodele vechi nu mai este astăzi îndreptăţit. Ba întrebuinţând una din aceste metode cu exces de zel ai putea cădea în înveselitoarea greşală a unui istoric mai tânăr, astăzi înalt demnitar al... sănătăţii ţării, care pentru a şti ce întindere să dea istoriei fiecărei provincii, a stabilit un raport între numărul paginelor pe provincii şi între întinderea teritoriului şi numărul locuitorilor. Metoda aceasta este adâoc greşită. Istoricul trebue să plece din culme de energie in culme de energie, din culme de creaţie în culme de creaţie indiferent în care provincie este aceasta. Atunci istoricul a reuşi să înfăţişeze viaţa reală a veacurilor apuse, în înfăţişările ei cele mai caracteristice, istoria va trebui să înfăţişeze culmile de creaţie, în faţa cărora evenimentele de a doua mână din alte provincii se şterg. Şirul acestor culmi continuând în cursul deceniilor peste toate ţările, istoria astfel scrisă va cuprinde povestea întregului popor şi va înfăţişa In întregime sufletul lui. Istoria aceasta pentru cititor va fi Izvorul unei mari mulţumiri sufleteşti. Festivalul Seara la orele 9 a avut loc un festival, Dna Aca de Barba a cântat cu cunosenta duale artă bucăţi din „Trubadurul'' şi „Balul mascat“, acompaniată de dl Heltman, prof. de muzică", „ Quartetul Iacob Mureşanu“, înjghebat la Blaj, compus din dnii Heltman, luliu Mureşan, Cherebeţlu profesori şi Sas, elev cl. VIII., a executat o suită a compozitorului Iuliu Mureşan. Compoziţia cât şi execuţia au stârnit admiraţia tuturor. După aceasta s’a executat uvertura din Balada Erculeanului a prea cărând uitatului compozitor al nostru Iacob Mureşanu, ale cărui opere aşteaptă în umbra manuscrisului zice mai bune, când tipărite, vor putea dovedi talentul celuia ce le-a scris. Dra Sili Munteanu, elevă de conservator a declamat cu o rară putere de interpretare și de exprimare a sentimentelor mai multe poezii. Festivalul s’a încheiat în aplauze îndelungate. DL NICOLAE IORGA REDACTOR RĂSPUNZĂTOR ! MIHAIL EMA PROCOPIU ABONAMENTUL: PE UN AN . . . .480 Lei PE JUMĂTATE AN . 240 Lei PE UN SFERT DE AN 130 Lei LUNAR..........................60 LE IN STRAINATATE, PE UN AN . . . 2000 LE PE JUMĂTATE AN . 1000 Lei Dezbaterile congresului Ziua II. Luni dimineaţa la orele 90, a început a doua şedinţă a congresului. Pe scenă au stat, în afară de membrii Biroului Legii, şi preşedinţii de secţii. Dl Nicolaie Iorga deschide şedinţa cu cuvinte, calde la adresa Blajului. Apoi continuă: „Ne găsim într’un moment de criză a vieţii noastre morale, de slăbire a acelor puteri morale fără care Statul român întregit, încunjurat în afară de atâtea ori şi mâncat înlăuntru de duşmănii ascunse, nu se poate desvolta, — ca să nu zic şi mai mult şi mai greu decât aceasta. Generaţia matură simte o bolnavă nevoie de satisfacţii inedite şi, dacă nu le poate găsi, se lasă in prada acelor descurajări prin care se otrăveşte sufletul unui neam. Lăcomia neînfrânată o împinge la desbinări necontenit nouă, aşa de dese şi aşa de multe, încât s’ar părea că mergem spre un indescifrabil furnicar de patimi personale în care nu poţi conta pe nicio colaborare şi nu te poţi sprijini pe nicio prietenie. Se va pomeni cândva cu indignare isolarea în care au fost lăsaţi adesea oamenii cei mai buni ai unei generaţii care nu cuprinde, fără îndoială, prea multe puteri. Iar tineretul se avântă înainte de vreme către aceleaşi mulţămiri de ordine grosolan materială, dincolo de care socot că nu mai este nimic. Mărimea şi fericirea o văd în afară de el, în bietele zdrenţe de putere şi rămăşiţe de bogăţie pentru care păgâneşte ne scoatem ochii înaintea conlocuitorilor noştri cari zimbesc, şi nu fără dreptate. Se poate stânjeni prin ceva această nebunie cartagioasă, care pângăreşte caracterele încă neformate după ce coboară de pe piedestalele lor oamenii care-şi câştigaseră înainte de oara capitulărilor morale un loc de frunte în recunoştinţa naţiei ? Cred că da. In adânc zac mari puteri încă neatinse. Să nu le conrupem! La intrarea în şcolile înalte atâţia tineri au în ei materialul moral din care se fac eroii. Să nu le risipim comoara! Oamenii fără nume întrec azi cu mult ca valoare etică pe aceia ale căror nume, stau în vitrina zilnică a vanităţilor. Nici nedreptatea, unei sărăcia n’au putut secătui tesaurul de idealism care a fost regăzestrea ţărilor ieşite acuma din turne politice nefireşti. Orice asociaţie bazată pe principii care nu mai sunt de modă trebuie să-şi dea partea îi greaua operă de însănătoşare, şi Liga are dreptul să reclame pentru dânsa privilegiul de a ocupa un loc de frunte în această luptă. Neaşteptând prea mult de la o societate ca acea de astăzi, ea nu poate avea desbuşii. Dar privind în trecut şi gâcind viitorul ea capătă preţioase încurajări pentru munca sa“. Dl Iorga arată apoi activitatea Ligei prin cele trei aşezăminte fundamentale ale ei: cursurile de la Văleni, Şcoala de Misionare, iar de acum înainte şi Aşezământul Ferdinand. Raportul secretarului şi cassierului Dl Zaharia Florian secretar generalal al Ligei citeşte raportul asupra anului trecut. Constată înfiinţarea de numeroase secţii roui şi învierea multora dintre cele ce în ultimii ani nu au desvoltat prea mare activitate. Arată că s’a cumpărat o clădire pentru Aşezământul Ferdinand, care va găzdui lunar zece învăţători minoritari pentru ca aceştia să vină astfel în contact direct cu cultura şi viaţa românească. Anunţă începerea clădirea palatului Ligii. Dl Ilie Ardeleanu, din cauza absenţei casierului G. A. Scroba, citeşte bilanţul. Averea Ligii este de 729.000 în efecte şi 166.000 în numărar. Congresul primeşte raportul. Discuţiunile Au luat cuvântul la discutarea rapoartelor dna Varonca (Cernăuţi), colonel Stoica Slatina, dl Brog (Voinescu). Ultimul orator a arătat piedecile ce le pune administraţia activităţii Ligii la sate. Cere să se intervină pentru a se uşura această stare de lucruri. Dl I. Dragoslav cere ca Liga să nu-şi uite de românii rutenizaţi din Basarabia, Bucovina şi Maramureş, cari trebuiesc recâştigaţi, prin ajutorul cărţii româneşti. Chestiunea Teatrului Popular din Bucureşti, care precum se ştie, este în V« proprietatea Ligei, preocupă pe dnii (Conţinea» pe pagina ii-a.