Patria, august 1926 (Anul 8, nr. 166-190)

1926-08-01 / nr. 166

1 August 1926 Partidul naţional şi legea spirtoaselor (Continuare de pe pagina l-a­ combatere a alcoolismului! Nu s’ar du­bla ci s’ar întrei, pentrucă s’a dublat consumaţia, dar nu se vede. Nu se consumă numai vin natural, produs de cultivatori, ci se consumă şi vinul a­­cesta, dar se consumă, încă odată can­titatea aceasta, din vinurile falsificate cu sport din cereale. Această consuma­ţie nu intră în statistică, pentru că nu se vede. Prin urmare, cea dintâi dato­rie a dv. era, ca să veniţi în discuţi­­une şi cu un proect de combatere al fraudelor în viticultură. (Aplauze). Eu am fost,­împreună cu domnul Ga­­rofiid, la congresul viticultorilor şi mi s’a prezentat o statistică, prin care se arată, că vinurile, care se consumă 75 la sută sunt falsificate. (Murmure) Mi-aduc aminte, v’o dau sub formă de glumă, — că unul din marii angro­sişti de vinuri, care toată viaţa vân­­duse şi falsificase vinurile, când a în­chis ochii, drept testament a lăsat co­pilului său, acest învăţământ. Să şti­­iule că vinul se poate face şi din struguri, înţelegi toată amărăciunea care stă la baza acestei glume, însă este exact că în marea lui cantitate vinul se pune în comerţ falsificat cu ajutorul spirtului de cereale. (Aprobări). Prin urmare, vreţi să atacaţi în plin şi sub toate laturile chestiunea produc­­ţiunii vinului, în afară de taxe trebue să veniţi şi cu un proect pentru com­baterea fraudelor viticole, şi numai a­­tunci veţi mulţumi şi pe podgoreni. Şi este foarte uşor de real­zat chiar acum pe cale de amendamente se poate adă­­uga la dispoziţia transcrierii textul re­dactat de podgoreni. (Aplauze pe băn­cile opoziţiei). Nu aveţi de ce vă supăra de­oarece chiar proectul de faţă este al podgo­renilor cu o mică modificare la cifra taxelor. Di aceea noi l’am aprobat, — pen­tru că nu este proectul dvoastră, ci al podgorenilor — de unde l’aţi împru­mutat. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Mai sunt şi alte forme de încurajare, — crearea debuşeurilor la export, etc. Ne vom mărgini însă discuţiunea în cadrul proectului de faţă, în cadrul taxărei. Partidul liberal şi viticultorii Numai două consideraţiuni asupra chestiunii alcoolismului. Am aci şi pro­ectul dlui Vintilă Brătianu şi am aştep­tat dezbaterea lui în Parlamentul tre­cut. Atunci ca şi acum am fost rugaţi de viticultori să trecem proectul cu pri­vire la combaterea fraudelor viticole şi la normalizarea taxelor. Am comunicat dlui Vintilă Brătianu că suntem de a­­cord cu conţinutul proectului. Dl Vin­tilă Brătianu ne-a spus: dacă este aşa, suiţi-vă la tribună şi cereţi ca proectul să se voteze fără discuţiune. Am răs­puns, suntem de acord, numai dacă luaţi de bază doleanţele viticultorilor. Rămân însă supuse discuţiunei toate ce­lelalte chestiuni mari: în legătură cu alcoolismul,­­a cârciumilor, a autoriza­­­ţiuniior fabricilor, a felului de gradare, a contingentărei, a monopolului, caii trebuise studiate. Dl Vintilă Brătianu însă n’a primit colaborarea noastră cerând să-i primim proectul tale quale.­ Pentru aceste motive n’am putut să dăm adeziunea noastră totală proectu­lui, deşi in multe părţi el cădea în ca­drul vederilor noastre, a­ partidului ţă­rănesc şi a partidului naţional. Dar e în firea partidului liberal de a da ordine. Dl Leonte Moldovan: Şi în firea dv. este să vă opuneţi la toate lucrurile bune. Dl D. R. Ioaniţescu: Domnule Mol­­dovanu, uitaţi că la discuţia multor pro­­ecte ale partidului liberal, am avut a­­probarea dlui Vintilă Brătianu, pentru felul obiectiv cum am discutat acele proecte, prin urmare n’a fost o acţiune negativă, ci una pozitivă, dar în sensul vederilor noastre. Dl I. Anghelescu: Ar trebui să re­cunoaşteţi că legea aceasta constitue un pas înainte şi n’ar trebui să lungiţi discuţiunea. Di D. R. Ioaniţescu: Am dat cred dovadă că aceasta ne este intenţia, căci am lăsat deoparte chestiunea alcoolis­mului şi a taxirei, şi nu mă ocup de lege decât din punctul de vedere eco­nomic. Mi se pare deci că eu am simpli­ficat chestiunea. Dacă sunteţi aşa de zelos de votarea grabnică a legii, ar fi trebuit să între­­rupeţi şi pe dl Brătianu, care a făcut o incursiune, foarte interesantă, a che­­stiunii alcoolismului în toate ţările, dar care nu era în discuţiune. De ce vreţi să mă opriţi pe mine şi n’aţi avut cu­rajul să opriţi pe predecesorul meu de la această tribună? Dl I. P■ Râdulescu : Credeam că e necesar să vorbească cineva şi din punct de vedere ştiinţific. Dl D. R Ioniţescu: Dar eu ce am făcut până acum ? Cifrele date de mine — şi conside­­raţiunile economice, — le socotiţi lite­­ratură ? Şi atunci ce însemnează ştiinţa în concepţia dv. ? Combaterea alcoolismului Dl D. R. Ioaniţescu: Nu discutăm chestiunea alcoolismului, pentru că nu putem s’o discutăm, — fiindcă această chestiune nu e legată numai de taxare, taxarea e numai o formă lăturalnică a combaterei alcoolismului. Dacă taxele sunt mari se reduce consumaţiunea, se presează şi se micşorează indirect şi producţiumnea. Dar nu numai sub această formă se poate combate alcoolismul. Nu. Alcoo­lismul are atâtea feţe, pe­ care eu nu­mai le-am enunţat: chestiunea prohibi­­ţiunii în mod absolut a unor fabrici,l a contingentării, — chestiunea liberării autorizaţiilor, a calităţii comerciantului, a cârciumarului, atâtea şi atâtea che­stiuni legate de această chestiune a combaterei alcoolismului. Dar una din cele mai importante chestiuni şi pe care partidul naţional ţine să o pună în di­scuţiune, este domnilor,­­ că alcooli­smul este şi în funcţiune de cultura u­­nui popor. ’ (Aplauze pe băncile opozi­ţiei). Creaţi cât mai multe şcoli, cât mai multe biblioteci şi alcoolismul, dela sine, va fi combătut, pentru că de ce să nu spunem? Nici­odată nu va putea dispare con­sumaţiunea alcoolului. După cum vir­tutea presupune păcat, — şi însuşirile nobile subânţeleg si anunţă vicţiuni — tot aşa şi cu alcoolismul. Mii de ani nu a dispărut, studiaţi Istoria popoarelor, toate au consumat alcool, au băut vi­nul, — au cântat vinul dar „este mo­dus în rebus“, este o măsură în toate şi dacă vreţi să vă dau statistica pen­tru ţara noastră, iată statistica viticul­torilor veţi găsi că s’a consumat mai mult la oraşe decât la sate. In anul 1908, socotind pe cap de locuitor, s’a consumat de două ori mai mult la o­­raşe decât la sate şi adăugaţi că la sate se consumă alcool sub formă de aperitiv vin, bere adică alcool îmbrăcat în forma unei băuturi higienice. De ce aceasta? Pentru că este însuş felul de viaţă al nostru, care ne împinge în a­­ceastă direcţie. Este o racilă la bază pe care legiuitorul va avea să o com­bată. Ea reprezintă sub atâtea şi atâtea feţe, şi nu intrăm acum în discuţiunea lor. Dar era de dorit să veniţi să pre­­zintaţi chestiunea sub forma unui ar­monic şi atunci am fi putut privi pro­­blema din toate punctele de vedere. Până atunci ne mulţumim cu simple de­­claraţiuni, în ceea ce priveşte alcoolismul. Să trecem acum să vedem care sunt taxele pe care dv. le fixaţi. Am văzut declaraţiunea fabricanţilor de spirt, a acelora de bere şi aceea a viticultorilor fabricanţii de spirt spun că viticultorii au convins majoritatea să dea cu topo­­rul in fabricile de spirt (?) Dior, că se creiază un regim da favoare vinului, este exact, vinul se tratează cu mai multă blândeţe, dar este şi drept să se trateze cu această blândeţe, pentru că de ce să nu o recunoaştem ,— vinul a fost într’o cor­diţiune de excepţiune, a fost nedreptăţit şi primul caracter al legii, pe care noi îl aprobăm, este că se repară o nedreptate din trecut (Aplauze) Credem însă că falsificările şi concu­renţa între spirt şi vin nu vor fi com­plect înlăturată dacă vă menţineţi nu­mai la taxa de 8 lei. Ridicaţi-o, dior, la 15 lei. (Aplauze pe băncile opoziţii). 15 lei cred că este suficient, după cal­culele mele şi atunci veţi da o proetc­­ţiune vinului, atunci d­ar, într’adevăr spirtul nu va mai fi un concurent se­rios pentru viticultor şi nici operaţia falsdicatorilor nu se va mai practica pe o scară aşa de intensă, pentru că nu va mai prezenta rentabilitate pentru falsi­­ficator. (Aplauze). Cu privire la fabricile de spirt, par­tidul naţional în secţie v-a spus care este modul său de a vedea. Vă atrag atenţiunea însă asupra unui lucru că fa­bricile de spirt nu trebue distruse. Gân­­diţi-vă că avem 239 de fabrici, capi­talul investit in ele trece de două m­i­­liarde şi jumătate. Multe din aceste fa­brici ajută la produsele pentru îngră­­şarea vitelor, multe din aceste fabrici produc chiar îngrăşăminte pentru pă­mântul de cultură. Eu înţeleg cât mai privilegiate taxe pentru vin, dar să cău­tăm să nu strangulăm spirtul cu carac­ter industrial. Vă atrag atenţiunea că în occident a început să ia o desvol­­tare foarte mare fabricile care produc alcool industrial. In această direcţie tre­­bue să se îndrepe fabricile noastre de spirt. Prin urmare nu este chestiunea ca să le desfiinţăm, este chestiunea ca să se acomodeze nouilor împrejurări. Acum cu privire la fabricile de bere găsesc taxarea din p­roiect justă, însă nu găsesc justă atitudinea dv. duşmă­noasă. Nu aveţi dreptul să spuneţi viti­cultorilor să se ridice împotriva fabri­cilor de bere. Şi vinul şi berea trebuesc tratate din punct de vedere economic pe acelaş picot de egalitate, deşi ta­xarea trebue să fie diferite. Recunosc că în mare parte fabricile de bere şi-au amortizat capitalul, şi au avut un re­gim de favoare, recunosc că viticultorii au fost vitregiţi şi fabricanţii de bere au fost avantajaţi. Dar în regimul pe care o creiaţi, nu trebue să veniţi cu atitudini jignitoare, pentru că nu aveţi dreptate, berea este o băutură higienică şi unde a pătruns a înlocuit basamacul. In această atmosferă noi înţelegem că taxa pe care aţi pus-o asupra berei să o aprobăm ; nu aprobăm însă atitudinea dv. de duşmănie în contra fabricanţilor de bere. Mai am o singură chestiune. S’a di­scutat aci prejudecata asupra viitorului şi am auzit cu surprindere această che­stiune pusă şi în com­isiune. Ce este a­­ceastă prejudecată asupra viitorului? Pe ce se reazemă? Ce? Dv. veniţi aci cu monopolul, pentru ca să se pună che­stiunea despăgubirilor ? Voci din majoritate ‘ N’am pus-o noi. Dl D. R. Ioaniţescu: S’a pus, de ce nu aţi urmărit discuţiunea. S’a căutat chiar să se răspundă la ea de însăşi primul ministru. Tocmai asupra acestei chestiuni vreau să dau oarecari lă­muriri In momentul în care s’a legifera mo­nopolul, în momentul în care s’o ge­neraliza contingentarea, în momentul acela se va pune chestiunea expropri­erii, chestiunea prejudecăţii viitorului, chestiunea angajamentelor viitoare. Ştiţi dv. unde se pune, la ce lege cu caracter industrial se pune chestiunea drepturilor câștigate? Nu la taxe, pen­tru că taxele sunt ale Statului și Statu­­le pane în virtutea dreptului relațian pe care îl are, la momentul în care prin­tr’un jurnal al consiliului de miniștri cum se face la legile pentru încuraja­rea industriei naţionale — eu cunosc această chestiune, în momentul acela se pune în discuţie chestiunea dreptu­rilor câştigate. Chestiunea nu se pune aici; aici chestiunea este deplasată. Chestiunea drepturilor câştigate se pune numai când prin dispoziţiile legislative s’au acordat avantagii-drepturi patrimo­niale. Ca scutire de vamă,­­ reduce­rile transportate. Aici nu există nici un drept patrimonial, aici nu e vorba nici de confiscare, prin urmare chestiunea este greșit pusă. E însă un prejudiciu: este prejudicial asupra cum se produce influenţându-se producţia. Se prejudiciază chestiunea, pentru că nu veţi mai vedea capitalişti cari să-şi angajeze capitalurile lor in fabri­cile de spirt. Dl A. C Cuza: Mare pagubă. Dl D. R. Ioaniţescu: De­sigur,­­ că dacă această industrie ar fi din a­­ceiea pentru care am urmări cât mai multă producţiune,­­ adică să ajun­gem la apogeu, atun­i ne-am teme şi noi. Aici însă interesul social primează, şi nu este mare pagubă dacă nu se mai aventurează capitalul pentru crea­rea de noui fabrici. Prin urmare che­stiunea prejudiciului e cu totul străină. Din acest punct de vedere cred că proectul dv poate fi votat. Noi îi dăm adeziunea, cu rezervele pe cari le-am făcut, şi pe care Ie rezum. Ignoraţi complect chestiunea combaterei alcoo­lismului. Sunteţi cu totul străini de ea, iar în privinţa taxelor, dv nu precizaţi adevărata natură a taxelor, — pluteţi în haos, —■ nu ştiţi ce să faceţi: sâ pedepsţi spirtul, sau să încurajaţi pro­ducţia vinului Dv aţi târguit, — aţi bâjbâit până aţi ajuns la 8 lei, —■ şi taxa este prea mică, atunci când dv urmăriţi producţia şi încurajarea vinu­lui (Aplauze). Aţi copiat proectul pod­gorenilor, — dar nu l’aţi luat com­plect — mai ales în părţle lui bune. Este un început pentru încurajarea vi­ticulture!, — noi îl dăm adeseimnea, — cu obligaţiunea noastră for­mată, — ci partidul naţional va veni cu o lege generală pentru combaterea alcoolismului şi încurajarea culturei vi­nului sub toate feţele,­­ nu cu câr­peli cum faceţi dv. (Aplauze pe băn­cile opoziţiei). 2 O fuziune năzdravănă Sau: „Biruinţa“ e totdeauna bine informată Până mai deunăzi „Biruinţa“ se silea să dovedească opiniei publice că înţe­legerea dintre partidul naţional şi cel liberal este ca şi încheiată, urmând ca declararea formală a „fuziunei“ să se facă la momentul oportun. Astăzi, însă, şi-a schimbat părerile. Această fuziune nu se va face, din cauza dlui Maniu, după cum nu se va putea face nici cealaltă fuziune (pusă tot de „Biruinţa“ în... circulaţie) a liberalilor cu ţărăniştii. In special pentru partidul ţărănesc ziarul din Cluj al dlui Goga are rezerve foarte... înduioşătoare. După socotelile lui „„autorizate“, partidul ţărănesc nu poate fuziona decât cu cel averescan. In consecinţă „Biruinţa“ se războieşte cu toate celelalte ziare, cari văd altfel decât cu ochii ei. Intru cât priveşte fuziunea partidului naţional cu cel liberal, pe care n’am desminţit-o când ziarul „Biruinţa“ o anunţa, găsim că ar fi neserios să-l contrazicem şi astăzi, când el singur o desminte. Constatăm, însă, că dacă e vorba de „subiectele de vacanţă“, „Biruinţa“ nu se poate plânge că nu are destule. O săptămână face speculaţiuni reporteris­tice pe chestiunea fuziunei, pe chestia Sovatei, etc., iar săptămâna următoare le desminte, dovedind că fuziunea este imposibilă. Treaba este, desigur, foarte comodă şi coloanele înghit zilnic repor­­tagii politice din cea mai... autentică sursă. Toată lumea politică e în vacanţă, „Biruinţa“ e deci silită să inventeze subiecte. Ce afirmă azi desminte mâine ca poliflâne să revie la ele ce-a spus azi. Noroc că articolele de gazetă nu tră­iesc mai mult de 24 ore! Altminteri „Biruinţa" ar fi victima unei tragice si­nucideri.* Tot în legătură cu această chestiune „Biruinţa“, în numărul de ieri, pe ace­­iaș pagină în care afirmă categoric că dl Maniu nu vrea fuziunea cu liberalii (şi că, deci această fuziune nu se va face) compătimeşte ziarul nostru, care am­ fi fă­cut o „gafă“ înjurând pe libe­rali, ceea ce ar putea strica proectele de fuziune. Prin urmare fuziunea­ nu se face pen­tru că nu vrea partidul naţional, totuş „Patria“ nu trebuia să facă „gafa“ de a înjura pe liberali, pentru că partidul naţional vrea fuziunea cu liberalii. O logică mai strânsă nici nu se poate. Cetiți „Informaţiuni“ şi „Te eg­ame“ în pa­gina IV-a. c­.u.j, i-iata v iMixfc­ir*1. 18 Magazin de CI ASOlilSftC'Jfcc gi BIJUTERII cu preturi el tine Se caută un mecanic cu praxă pentru locomotive in­dustriale spre imediată angajare. A se adresa către Societatea pe acții pentru Mica de pîstră­ul Transport din TURDA. stint fără Pirsche pe lume! Pensiune bună de familie, de la 50 car cehoslovace în sus. Informaţiuni se dau la Mg. Ph. l. SINGER, TIMIŞOARA!1. Str. P. Tegie No. 2. Cei cari nu pot călători să în­trebuinţeze cura de casă cu nisip PISTYAN. Cubic de nisip Pi­ta., compresă gamma gata pentru întrebuinţa roseat­ă îrn toate farmaciile şi drogu­rile «8 K. M T. 20­83 VIZITAŢI cel mai mare magazin de bijuterii şi ceasornice mii * numi Furnizorii Curţei Regale. CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 15, asortat în permanenţă cu tot felul de bijuterii fine, ceasornice de pre­­ciziune, argint şi obiecte de artă Preţuri eftine şi fixe. Te­lfon interurban 643 S. a. pt Distribuirea Produselor Petroleului Bucureşti- Str. General Budişteanu 11 bis — Bucureşti OS1N ulVnpr' ^ M s TM A immobile Cid special pnUru: Motoare Diesel Tractoare Maşin- industriale şi agricole din fabricŢiunea societăţilor Steaui­a Română *­stra Română Româno Americana Asigură perfecta funcţonare a automobilelor şi maşi­nelor, De* vânzare la depozitul« socii ţâţei no-s­urs?, la princip­alele garaje, depozite de benzină ş* magazine de automobili din ţară. — la Ciul depoz tul nostru se păşeşte în CALEA lUNGĂ No 2. No. 54 Rudolf Mosse B. 1—15 Ca mă*ci­t cele mai bun de bere sunt recunoscute « ST ..URSUS“ I berea neagră specială ¥ „ HERCULE8“ 5 ■nwtoftsaaannui ni i.—i i—.....—i im ii ----------------------------------4 a fabricei de bere j jO 7 jufț I î 6« I L — I d n CLUJ. Se găseşte pretutindeni! J transpiraţi? întrebuinţaţi pudra 3. £$21 fi IA «parate piesă la Metallum Duy SF. lorga 3 :■ HgH |jjj| H |||jP ■— — a- PATRIA A APĂRUT: I. AGÂRBICEANU LEGEA TRUPULUI (POVESTEA UNEI VIEȚI) ROMAN EDITURA UNIVERSALĂ AI.CALAY DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE. Sunt Zilnic­ proaspăt prăj­te şi prin aceasta devin conzistente, aromatice, gustoase şi foarte nuflitatard MAGAZINUL PASCU, Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 26. — Telefon 4­68. De­sigur şi Gvoastră aţi auzit deja, că specialităţile de cafele ale lui „PASCU“ I sunt cele mai bune şi mai căutate

Next