Patria, august 1926 (Anul 8, nr. 166-190)
1926-08-01 / nr. 166
1 August 1926 Partidul naţional şi legea spirtoaselor (Continuare de pe pagina l-a combatere a alcoolismului! Nu s’ar dubla ci s’ar întrei, pentrucă s’a dublat consumaţia, dar nu se vede. Nu se consumă numai vin natural, produs de cultivatori, ci se consumă şi vinul acesta, dar se consumă, încă odată cantitatea aceasta, din vinurile falsificate cu sport din cereale. Această consumaţie nu intră în statistică, pentru că nu se vede. Prin urmare, cea dintâi datorie a dv. era, ca să veniţi în discuţiune şi cu un proect de combatere al fraudelor în viticultură. (Aplauze). Eu am fost,împreună cu domnul Garofiid, la congresul viticultorilor şi mi s’a prezentat o statistică, prin care se arată, că vinurile, care se consumă 75 la sută sunt falsificate. (Murmure) Mi-aduc aminte, v’o dau sub formă de glumă, — că unul din marii angrosişti de vinuri, care toată viaţa vânduse şi falsificase vinurile, când a închis ochii, drept testament a lăsat copilului său, acest învăţământ. Să ştiiule că vinul se poate face şi din struguri, înţelegi toată amărăciunea care stă la baza acestei glume, însă este exact că în marea lui cantitate vinul se pune în comerţ falsificat cu ajutorul spirtului de cereale. (Aprobări). Prin urmare, vreţi să atacaţi în plin şi sub toate laturile chestiunea producţiunii vinului, în afară de taxe trebue să veniţi şi cu un proect pentru combaterea fraudelor viticole, şi numai atunci veţi mulţumi şi pe podgoreni. Şi este foarte uşor de realzat chiar acum pe cale de amendamente se poate adăuga la dispoziţia transcrierii textul redactat de podgoreni. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Nu aveţi de ce vă supăra deoarece chiar proectul de faţă este al podgorenilor cu o mică modificare la cifra taxelor. Di aceea noi l’am aprobat, — pentru că nu este proectul dvoastră, ci al podgorenilor — de unde l’aţi împrumutat. (Aplauze pe băncile opoziţiei). Mai sunt şi alte forme de încurajare, — crearea debuşeurilor la export, etc. Ne vom mărgini însă discuţiunea în cadrul proectului de faţă, în cadrul taxărei. Partidul liberal şi viticultorii Numai două consideraţiuni asupra chestiunii alcoolismului. Am aci şi proectul dlui Vintilă Brătianu şi am aşteptat dezbaterea lui în Parlamentul trecut. Atunci ca şi acum am fost rugaţi de viticultori să trecem proectul cu privire la combaterea fraudelor viticole şi la normalizarea taxelor. Am comunicat dlui Vintilă Brătianu că suntem de acord cu conţinutul proectului. Dl Vintilă Brătianu ne-a spus: dacă este aşa, suiţi-vă la tribună şi cereţi ca proectul să se voteze fără discuţiune. Am răspuns, suntem de acord, numai dacă luaţi de bază doleanţele viticultorilor. Rămân însă supuse discuţiunei toate celelalte chestiuni mari: în legătură cu alcoolismul,a cârciumilor, a autorizaţiuniior fabricilor, a felului de gradare, a contingentărei, a monopolului, caii trebuise studiate. Dl Vintilă Brătianu însă n’a primit colaborarea noastră cerând să-i primim proectul tale quale. Pentru aceste motive n’am putut să dăm adeziunea noastră totală proectului, deşi in multe părţi el cădea în cadrul vederilor noastre, a partidului ţărănesc şi a partidului naţional. Dar e în firea partidului liberal de a da ordine. Dl Leonte Moldovan: Şi în firea dv. este să vă opuneţi la toate lucrurile bune. Dl D. R. Ioaniţescu: Domnule Moldovanu, uitaţi că la discuţia multor proecte ale partidului liberal, am avut aprobarea dlui Vintilă Brătianu, pentru felul obiectiv cum am discutat acele proecte, prin urmare n’a fost o acţiune negativă, ci una pozitivă, dar în sensul vederilor noastre. Dl I. Anghelescu: Ar trebui să recunoaşteţi că legea aceasta constitue un pas înainte şi n’ar trebui să lungiţi discuţiunea. Di D. R. Ioaniţescu: Am dat cred dovadă că aceasta ne este intenţia, căci am lăsat deoparte chestiunea alcoolismului şi a taxirei, şi nu mă ocup de lege decât din punctul de vedere economic. Mi se pare deci că eu am simplificat chestiunea. Dacă sunteţi aşa de zelos de votarea grabnică a legii, ar fi trebuit să întrerupeţi şi pe dl Brătianu, care a făcut o incursiune, foarte interesantă, a chestiunii alcoolismului în toate ţările, dar care nu era în discuţiune. De ce vreţi să mă opriţi pe mine şi n’aţi avut curajul să opriţi pe predecesorul meu de la această tribună? Dl I. P■ Râdulescu : Credeam că e necesar să vorbească cineva şi din punct de vedere ştiinţific. Dl D. R Ioniţescu: Dar eu ce am făcut până acum ? Cifrele date de mine — şi consideraţiunile economice, — le socotiţi literatură ? Şi atunci ce însemnează ştiinţa în concepţia dv. ? Combaterea alcoolismului Dl D. R. Ioaniţescu: Nu discutăm chestiunea alcoolismului, pentru că nu putem s’o discutăm, — fiindcă această chestiune nu e legată numai de taxare, taxarea e numai o formă lăturalnică a combaterei alcoolismului. Dacă taxele sunt mari se reduce consumaţiunea, se presează şi se micşorează indirect şi producţiumnea. Dar nu numai sub această formă se poate combate alcoolismul. Nu. Alcoolismul are atâtea feţe, pe care eu numai le-am enunţat: chestiunea prohibiţiunii în mod absolut a unor fabrici,l a contingentării, — chestiunea liberării autorizaţiilor, a calităţii comerciantului, a cârciumarului, atâtea şi atâtea chestiuni legate de această chestiune a combaterei alcoolismului. Dar una din cele mai importante chestiuni şi pe care partidul naţional ţine să o pună în discuţiune, este domnilor, că alcoolismul este şi în funcţiune de cultura unui popor. ’ (Aplauze pe băncile opoziţiei). Creaţi cât mai multe şcoli, cât mai multe biblioteci şi alcoolismul, dela sine, va fi combătut, pentru că de ce să nu spunem? Niciodată nu va putea dispare consumaţiunea alcoolului. După cum virtutea presupune păcat, — şi însuşirile nobile subânţeleg si anunţă vicţiuni — tot aşa şi cu alcoolismul. Mii de ani nu a dispărut, studiaţi Istoria popoarelor, toate au consumat alcool, au băut vinul, — au cântat vinul dar „este modus în rebus“, este o măsură în toate şi dacă vreţi să vă dau statistica pentru ţara noastră, iată statistica viticultorilor veţi găsi că s’a consumat mai mult la oraşe decât la sate. In anul 1908, socotind pe cap de locuitor, s’a consumat de două ori mai mult la oraşe decât la sate şi adăugaţi că la sate se consumă alcool sub formă de aperitiv vin, bere adică alcool îmbrăcat în forma unei băuturi higienice. De ce aceasta? Pentru că este însuş felul de viaţă al nostru, care ne împinge în această direcţie. Este o racilă la bază pe care legiuitorul va avea să o combată. Ea reprezintă sub atâtea şi atâtea feţe, şi nu intrăm acum în discuţiunea lor. Dar era de dorit să veniţi să prezintaţi chestiunea sub forma unui armonic şi atunci am fi putut privi problema din toate punctele de vedere. Până atunci ne mulţumim cu simple declaraţiuni, în ceea ce priveşte alcoolismul. Să trecem acum să vedem care sunt taxele pe care dv. le fixaţi. Am văzut declaraţiunea fabricanţilor de spirt, a acelora de bere şi aceea a viticultorilor fabricanţii de spirt spun că viticultorii au convins majoritatea să dea cu toporul in fabricile de spirt (?) Dior, că se creiază un regim da favoare vinului, este exact, vinul se tratează cu mai multă blândeţe, dar este şi drept să se trateze cu această blândeţe, pentru că de ce să nu o recunoaştem ,— vinul a fost într’o cordiţiune de excepţiune, a fost nedreptăţit şi primul caracter al legii, pe care noi îl aprobăm, este că se repară o nedreptate din trecut (Aplauze) Credem însă că falsificările şi concurenţa între spirt şi vin nu vor fi complect înlăturată dacă vă menţineţi numai la taxa de 8 lei. Ridicaţi-o, dior, la 15 lei. (Aplauze pe băncile opoziţii). 15 lei cred că este suficient, după calculele mele şi atunci veţi da o proetcţiune vinului, atunci dar, într’adevăr spirtul nu va mai fi un concurent serios pentru viticultor şi nici operaţia falsdicatorilor nu se va mai practica pe o scară aşa de intensă, pentru că nu va mai prezenta rentabilitate pentru falsificator. (Aplauze). Cu privire la fabricile de spirt, partidul naţional în secţie v-a spus care este modul său de a vedea. Vă atrag atenţiunea însă asupra unui lucru că fabricile de spirt nu trebue distruse. Gândiţi-vă că avem 239 de fabrici, capitalul investit in ele trece de două miliarde şi jumătate. Multe din aceste fabrici ajută la produsele pentru îngrăşarea vitelor, multe din aceste fabrici produc chiar îngrăşăminte pentru pământul de cultură. Eu înţeleg cât mai privilegiate taxe pentru vin, dar să căutăm să nu strangulăm spirtul cu caracter industrial. Vă atrag atenţiunea că în occident a început să ia o desvoltare foarte mare fabricile care produc alcool industrial. In această direcţie trebue să se îndrepe fabricile noastre de spirt. Prin urmare nu este chestiunea ca să le desfiinţăm, este chestiunea ca să se acomodeze nouilor împrejurări. Acum cu privire la fabricile de bere găsesc taxarea din proiect justă, însă nu găsesc justă atitudinea dv. duşmănoasă. Nu aveţi dreptul să spuneţi viticultorilor să se ridice împotriva fabricilor de bere. Şi vinul şi berea trebuesc tratate din punct de vedere economic pe acelaş picot de egalitate, deşi taxarea trebue să fie diferite. Recunosc că în mare parte fabricile de bere şi-au amortizat capitalul, şi au avut un regim de favoare, recunosc că viticultorii au fost vitregiţi şi fabricanţii de bere au fost avantajaţi. Dar în regimul pe care o creiaţi, nu trebue să veniţi cu atitudini jignitoare, pentru că nu aveţi dreptate, berea este o băutură higienică şi unde a pătruns a înlocuit basamacul. In această atmosferă noi înţelegem că taxa pe care aţi pus-o asupra berei să o aprobăm ; nu aprobăm însă atitudinea dv. de duşmănie în contra fabricanţilor de bere. Mai am o singură chestiune. S’a discutat aci prejudecata asupra viitorului şi am auzit cu surprindere această chestiune pusă şi în comisiune. Ce este această prejudecată asupra viitorului? Pe ce se reazemă? Ce? Dv. veniţi aci cu monopolul, pentru ca să se pună chestiunea despăgubirilor ? Voci din majoritate ‘ N’am pus-o noi. Dl D. R. Ioaniţescu: S’a pus, de ce nu aţi urmărit discuţiunea. S’a căutat chiar să se răspundă la ea de însăşi primul ministru. Tocmai asupra acestei chestiuni vreau să dau oarecari lămuriri In momentul în care s’a legifera monopolul, în momentul în care s’o generaliza contingentarea, în momentul acela se va pune chestiunea exproprierii, chestiunea prejudecăţii viitorului, chestiunea angajamentelor viitoare. Ştiţi dv. unde se pune, la ce lege cu caracter industrial se pune chestiunea drepturilor câștigate? Nu la taxe, pentru că taxele sunt ale Statului și Statule pane în virtutea dreptului relațian pe care îl are, la momentul în care printr’un jurnal al consiliului de miniștri cum se face la legile pentru încurajarea industriei naţionale — eu cunosc această chestiune, în momentul acela se pune în discuţie chestiunea drepturilor câştigate. Chestiunea nu se pune aici; aici chestiunea este deplasată. Chestiunea drepturilor câştigate se pune numai când prin dispoziţiile legislative s’au acordat avantagii-drepturi patrimoniale. Ca scutire de vamă, reducerile transportate. Aici nu există nici un drept patrimonial, aici nu e vorba nici de confiscare, prin urmare chestiunea este greșit pusă. E însă un prejudiciu: este prejudicial asupra cum se produce influenţându-se producţia. Se prejudiciază chestiunea, pentru că nu veţi mai vedea capitalişti cari să-şi angajeze capitalurile lor in fabricile de spirt. Dl A. C Cuza: Mare pagubă. Dl D. R. Ioaniţescu: Desigur, că dacă această industrie ar fi din aceiea pentru care am urmări cât mai multă producţiune, adică să ajungem la apogeu, atuni ne-am teme şi noi. Aici însă interesul social primează, şi nu este mare pagubă dacă nu se mai aventurează capitalul pentru crearea de noui fabrici. Prin urmare chestiunea prejudiciului e cu totul străină. Din acest punct de vedere cred că proectul dv poate fi votat. Noi îi dăm adeziunea, cu rezervele pe cari le-am făcut, şi pe care Ie rezum. Ignoraţi complect chestiunea combaterei alcoolismului. Sunteţi cu totul străini de ea, iar în privinţa taxelor, dv nu precizaţi adevărata natură a taxelor, — pluteţi în haos, —■ nu ştiţi ce să faceţi: sâ pedepsţi spirtul, sau să încurajaţi producţia vinului Dv aţi târguit, — aţi bâjbâit până aţi ajuns la 8 lei, —■ şi taxa este prea mică, atunci când dv urmăriţi producţia şi încurajarea vinului (Aplauze). Aţi copiat proectul podgorenilor, — dar nu l’aţi luat complect — mai ales în părţle lui bune. Este un început pentru încurajarea viticulture!, — noi îl dăm adeseimnea, — cu obligaţiunea noastră formată, — ci partidul naţional va veni cu o lege generală pentru combaterea alcoolismului şi încurajarea culturei vinului sub toate feţele, nu cu cârpeli cum faceţi dv. (Aplauze pe băncile opoziţiei). 2 O fuziune năzdravănă Sau: „Biruinţa“ e totdeauna bine informată Până mai deunăzi „Biruinţa“ se silea să dovedească opiniei publice că înţelegerea dintre partidul naţional şi cel liberal este ca şi încheiată, urmând ca declararea formală a „fuziunei“ să se facă la momentul oportun. Astăzi, însă, şi-a schimbat părerile. Această fuziune nu se va face, din cauza dlui Maniu, după cum nu se va putea face nici cealaltă fuziune (pusă tot de „Biruinţa“ în... circulaţie) a liberalilor cu ţărăniştii. In special pentru partidul ţărănesc ziarul din Cluj al dlui Goga are rezerve foarte... înduioşătoare. După socotelile lui „„autorizate“, partidul ţărănesc nu poate fuziona decât cu cel averescan. In consecinţă „Biruinţa“ se războieşte cu toate celelalte ziare, cari văd altfel decât cu ochii ei. Intru cât priveşte fuziunea partidului naţional cu cel liberal, pe care n’am desminţit-o când ziarul „Biruinţa“ o anunţa, găsim că ar fi neserios să-l contrazicem şi astăzi, când el singur o desminte. Constatăm, însă, că dacă e vorba de „subiectele de vacanţă“, „Biruinţa“ nu se poate plânge că nu are destule. O săptămână face speculaţiuni reporteristice pe chestiunea fuziunei, pe chestia Sovatei, etc., iar săptămâna următoare le desminte, dovedind că fuziunea este imposibilă. Treaba este, desigur, foarte comodă şi coloanele înghit zilnic reportagii politice din cea mai... autentică sursă. Toată lumea politică e în vacanţă, „Biruinţa“ e deci silită să inventeze subiecte. Ce afirmă azi desminte mâine ca poliflâne să revie la ele ce-a spus azi. Noroc că articolele de gazetă nu trăiesc mai mult de 24 ore! Altminteri „Biruinţa" ar fi victima unei tragice sinucideri.* Tot în legătură cu această chestiune „Biruinţa“, în numărul de ieri, pe aceiaș pagină în care afirmă categoric că dl Maniu nu vrea fuziunea cu liberalii (şi că, deci această fuziune nu se va face) compătimeşte ziarul nostru, care am fi făcut o „gafă“ înjurând pe liberali, ceea ce ar putea strica proectele de fuziune. Prin urmare fuziunea nu se face pentru că nu vrea partidul naţional, totuş „Patria“ nu trebuia să facă „gafa“ de a înjura pe liberali, pentru că partidul naţional vrea fuziunea cu liberalii. O logică mai strânsă nici nu se poate. Cetiți „Informaţiuni“ şi „Te egame“ în pagina IV-a. c.u.j, i-iata v iMixfcir*1. 18 Magazin de CI ASOlilSftC'Jfcc gi BIJUTERII cu preturi el tine Se caută un mecanic cu praxă pentru locomotive industriale spre imediată angajare. A se adresa către Societatea pe acții pentru Mica de pîstrăul Transport din TURDA. stint fără Pirsche pe lume! Pensiune bună de familie, de la 50 car cehoslovace în sus. Informaţiuni se dau la Mg. Ph. l. SINGER, TIMIŞOARA!1. Str. P. Tegie No. 2. Cei cari nu pot călători să întrebuinţeze cura de casă cu nisip PISTYAN. Cubic de nisip Pita., compresă gamma gata pentru întrebuinţa roseată îrn toate farmaciile şi drogurile «8 K. M T. 2083 VIZITAŢI cel mai mare magazin de bijuterii şi ceasornice mii * numi Furnizorii Curţei Regale. CLUJ, PIAŢA UNIRII Nr. 15, asortat în permanenţă cu tot felul de bijuterii fine, ceasornice de preciziune, argint şi obiecte de artă Preţuri eftine şi fixe. Telfon interurban 643 S. a. pt Distribuirea Produselor Petroleului Bucureşti- Str. General Budişteanu 11 bis — Bucureşti OS1N ulVnpr' ^ M s TM A immobile Cid special pnUru: Motoare Diesel Tractoare Maşin- industriale şi agricole din fabricŢiunea societăţilor Steauia Română *stra Română Româno Americana Asigură perfecta funcţonare a automobilelor şi maşinelor, De* vânzare la depozitul« socii ţâţei no-surs?, la principalele garaje, depozite de benzină ş* magazine de automobili din ţară. — la Ciul depoz tul nostru se păşeşte în CALEA lUNGĂ No 2. No. 54 Rudolf Mosse B. 1—15 Ca mă*cit cele mai bun de bere sunt recunoscute « ST ..URSUS“ I berea neagră specială ¥ „ HERCULE8“ 5 ■nwtoftsaaannui ni i.—i i—.....—i im ii ----------------------------------4 a fabricei de bere j jO 7 jufț I î 6« I L — I d n CLUJ. Se găseşte pretutindeni! J transpiraţi? întrebuinţaţi pudra 3. £$21 fi IA «parate piesă la Metallum Duy SF. lorga 3 :■ HgH |jjj| H |||jP ■— — a- PATRIA A APĂRUT: I. AGÂRBICEANU LEGEA TRUPULUI (POVESTEA UNEI VIEȚI) ROMAN EDITURA UNIVERSALĂ AI.CALAY DE VÂNZARE LA TOATE LIBRĂRIILE. Sunt Zilnic proaspăt prăjte şi prin aceasta devin conzistente, aromatice, gustoase şi foarte nuflitatard MAGAZINUL PASCU, Cluj, Calea Regele Ferdinand No. 26. — Telefon 468. Desigur şi Gvoastră aţi auzit deja, că specialităţile de cafele ale lui „PASCU“ I sunt cele mai bune şi mai căutate