Patria, noiembrie 1926 (Anul 8, nr. 240-262)

1926-11-03 / nr. 240

PATRIA 3 Noemvrie 1926 '’Continuare de pe pagina al jug. cad. păduri trecute deja în po­sesiunea lor particulară înainte de 1 Decemvrie 1918 — a rezultat sentința Comitetului Agrar din 10 Aprilie 1924 dos. nr. 1377—1924 B. prin care până la 200 jug. cad. se scutesc de expro­priere individuală. De fapt comunita­tea ca posesiune faptică, în Cărțile funduare și cadastru, la impuneri etc. să mențină și sentința asupra aceste­­lor individuale s’a adus abia în 11 Martie 1926 cu dos. nr. 589 C—1923, care se află în apel la Curtea din Oradea­ Mare. In cauza lui Mihályi si Jurca Corn. Agrar a ordonat să fie expropriat mo­șiile îndosite, dar comisiunile locale dorm și nu operează. Prin fraude și falsuri au rămas 106.000 jug. cad, averi de-ale parazita­rilor neexpropriate, composesoratele s’au scutit de expropriere pentru Groedel prin prietinul său P. Constantinescu. Comitetul Agrar are datorința a aproba­t avizele silvice pentru prefacerea pă­durilor apte în pășuni, a ordona ex­proprierea succesivă și a revizui din oficiu dosarele tenebroase. Exproprie­rea a fost în etape: prima a fost ex­proprierea culturilor, fără aplicarea art. 16 și calificarea pășunilor alpine și a golurilor de munte de culturi, a for­mat etapa II înființarea pădurilor co­munale și etapa III înființarea pășuni­lor comunale în baza art. 24 punct­e­ foarte importantă, căci Maramureșul în urma granițelor nedrepte fixate la Tisa la mijloc de țară — a perdut 70% din pășunile normale avute. Comisiunile locale însă — nu au respectat legea pentru reforma agrară și nu au înțeles importanța chestiunei, procedura anterioară în etape pe cul­turi și că e exproprierea succesivă. A considerat, deja în prima etapă expro­prierea terminată, deși să nesocotea art. 16 din legea R. A. sistematic — și „ho­tărârile date de autoritatea lucrului ju­decat“. In Maramureș e necesară exproprie­rea sucesivă însă avizele silvice trebuesc aprobate de către Comitetul Agrar și sa ordona aplicarea art. 9 — în Maramu­reș și pe baza art. 9 — revizuirea do­sarelor celor atinși de acest articol. Dreptatea socială alicum nu se poate înfăptui. Cooperația social-econom­ică Duminecă la orele 11 a. m. a avut loc în sala de ședință a Camerei de Industrie și Comerț din Cluj o întru­nire a mai multor intelectuali de seamă români și minoritari, pentru înființarea unei cooperații social-economice. Prezidează dl Vladimir Ghidionescu, relevând cooperației covârșitoarea importanță a social-economice inițiată, care prin ajutorul statisticei, va da re­zultatele cele mai frumoase, înlesnind totodată o apropiere reală între națiu­nile conlocuitoare. O realitate care ar trebui să o stu­diem — spune dl M­. Ghidionescu — este : chestiunea mortalității copiilor, a doua problema locuințelor, a treia cea a felului de hrană a copiilor și părin­ților, o altă problemă ar fi cea cultu­rală­­ a analfabetismului, apoi situația migrațiunei din toate punctele de ve­dere. Dl N. Ghiulea profesor universitar spune, că soluționarea problemelor e­­numărate de către dl Vl. Ghidionescu nu este posibilă într’adevăr decât prin statistică, care însă este o chestiune foarte dificilă. Ea nu se poate face în felul preconizat, de către particulari, ci mai mult prin Stat. Tot ce rămâne co­operației social-economice este deci ancheta și monografiile. Noi nu ne cu­noaștem țara — spune dl N. Ghiulea — din simplul fapt, că nu ne-am organi­zat să o cunoaștem. Acestei cauze i se atribuesc și diferitele crize, de legali­tate, de drept etc. Cooperației social­­economice îi revine rolul de a înlătura în viitor asemenea neajunsuri. Dl Ion Clopoțel, șef-redactorul „So­cietății de mâine“ citește apoi textul reorganizării cercului de studii a „Loc­ de mâine“, spunând că datele adunate, vor fi răspândite prin biblioteci, cari vor apărea în românește, nemțește și ungurește. Dl profesor dr Holztreiger (Bistrița) spune, că este fericit de inițiativa de o reală apropiere, prin cunoașterea re­ciprocă, a națiunilor conlocuitoare și în numele publiciștilor germani din Ar­deal și Banat, declară adeziunea a­­cestora. In numele publiciștilor maghiar vor­bește dl dr Ștefan Sulyok șef-redac­torul ziarului „Ellenzék“, raliându-se inițiativei de armonică colaborare. Dl Ioan Băilă publicist spune, că prăpastia ce s’a produs între vechiul Regat și Ardeal se datorește îndeosebi necunoașterei acestei provincii de către publiciștii cotidianelor din București, cari totuși discută zilnic chestiunea Ar­dealului. Mai vorbesc din­: inginer A. Maksai, publicistul A. Botoș, redactor la „El­lenzék“, Ion Clopoțel și prof. univ. N. Ghiulea, după care ședința ia sfârșit, anunțându-se adunarea constitutivă pen­tru Joi, 4 Nov. la orele 5 p. m. în sala de ședință­­ ai Camerei de Comerț. Expoziția Dralex Expoziția Dralex, deschisă de câteva zile la Cluj la magazinul de antichi­tăți. Gratz din Piața Unirii, vădește încă odată ce talente mari răsar din sânul poporului român în arta caracterizării. In special în genul caricaturei, Ro­mânia și-a cucerit un loc de frunte în lume, prin puternicile manifestări ale unui șirag întreg de artiști de seama lui Jiquidi, Petrescu Galina, Gruia Iser, Kapralic, Tonița, Dragoș, Sirato, Ross, etc., etc. Dacă pictura e o artă care poate fi îmbrățișată decât mai mulți, caricatura este un gen oarecum superior căci nu­mai ici colo se ivește un talent care observă aspectul umoristic al figurilor politice și intelectuale și e în stare să redea acest aspect în câteva trăsături. Caricatura însă nu trebue confundată numai decât cu desenurile hazlii din revistele humoristice, care excită mai mult râsul grosolan, pe când caricatura stârnește surâsul fin, asta fiindcă hu­­morul în caricatură este afirmațiunea unui spirit robust de observare, de se­sizare, afirmațiunea unei culturi rafinate secundară de ironie ușoară dar strălu­citoare. Caricatura lui Dralex nu este zefle­meaua care petrece pe socoteala sufe­rinței fizice a altuia, nu e zeflemeaua, care rănește mereu. Opera lui Dralex este umană, inofensivă cu multă efec­­tivitate. Desenul lui e cald, cuceritor, linia e surprinzător de abilă. E drept că Dralex privește toate figurile din jurul lui ca material brut de unde scoate efecte comice fie prin metoda suprapunerei de linii cubice, fie prin calambururi stilistice care produc sur­priza comică. Cu darul lui de a prinde fizionomia profesorului, artistului, directorului de bancă, omului politic, ziaristului, etc. Dialex odată ce a prins asemănarea cuiva dă drumul fanteziei lui bogate ca pe fundamentul trăsăturilor princi­pale și caracteristice ale unei figuri să facă o construcțiune arhitectonică cari­caturală care surprinde prin originali­tatea ei, și care impune prin reușita ei. In expoziția aceasta, găsim figuri din lumea medicală, militară, bancară, artistică, ziaristică, care plac prin nou­tatea liniei complicate, stilizate, și care totuși corespunde cu trăsăturile carac­teristice ale figurei reprezentative. Expoziția s-a bucurat de o frumoasă primire din partea publicului și a pre­sei, s-au reținut foarte multe tablouri dar mai sunt încă destul­ de reținut și este un gând bun al tuturor ace­lora cari au un cămin frumos să-și împodobească pereții cu pânza reușită a unui pictor, numai cu ei și cu schița originală a unui caricaturist de mare talent. L. P. 2 INFORM­ATIUNI — Conferința dlui Gh. Blondei. Profesorul Gh. Blondei, de la Academia de înalte Studii Comerciale și Indu­striale din Paris a sosit in localitate Dsa va ținea in„ziua de Marți 2 Noem­vrie a. c. la orele 6 seara, în sala IV a Universității locale, o conferință cu subiectul „Sforțările reconstrucției Eu­­ropei“. La gară a fost întâmpinat de dnii Aurel Ciortea, Rectorul Academiei de Comerț din localitate, Consulul Fran­ței, Contele Laigue, profesor Sebastian Nicolau, profesor Borza, Racovița și G. P. Ionescu, directorul Băncii Naționale, Dl Georges Blondel, un distins econo­mist al Franței, cunoaște bine, toate în­cercările și sforțările depuse de țările europene, pentru refacerea economică și tratează în conferința d sale, cele mai actuale probleme, din domeniul econo­miei publice. Rugăm publicul și studen­țimea, de a participa în număr cât mai mare la această conferință.­­ Bancher și comerciant dispă­rut. Bancherul dispărut Alschek a lă­sat un pasiv de 40 milioane. Creditori au convocat astăzi o consfătuire. Cu­noscutul angrosist de manufactură Ca­netti nemai putând face față plăților a dispărut lăsând un pasiv de peste 60 milioane lei. Dispariția e foarte co­mentată. — Ziarul nostru nu a putut apare ori, Luni, din cauza unor reparațiuni la mașinile Tipografiei Naționale. — O situație îngrijitoare. Mai mulți artiști și artiste de la Teatrul Na­țional din Cluj și-au înaintat demi­siile. Situația în care poate ajunge Teatrul nostru prin aceste de­misii ni se pare din cele mai precare, prin faptul că cei cari vor să plece sunt dintre forțele cele mai bune și cari au muncit ani îndelungați pentru înflorirea scenei noastre. In afară de subvenția materială din partea ministe­rului, care se anunță și pe anul viitor slabă, nu cunoaștem mai de aproape motivele acestor demisii. Credem însă că trebue făcut tot posibilul ca ele să nu rămână definitive, ba chiar pentru a se reveni cât mai neîntârziat asupra lor. La intrarea celui de al 8-lea an de activitate a teatrului, el nu poate ră­mânea mai sărac în talente artistice decât la începutul activității. Avem o pildă cu Opera de ceea ce însemnează pierderea elementelor valoroase. Nu mai putem avea nevoe de una și la Teatru. De aceea, și până nu cunoaștem cau­zele demisiilor, rugăm pe toți cei în­drept să stărue pentru înlăturarea situa­ției îngrijitoare de azi. 38. Regele a reluat audiențele. Regele a sosit în Capitală și a primit în audiență solemnă pe ministrul Alba­niei. Mâine Regele primește solemn pe noul ministru al Germaniei. La Magazinul Párisién secția de încălțăminte In atențiunea s pârințiior! — Deces. Mărioara Lucia Nodiș, elevă în clasa II a Școalei normale, fiica preotului Paul Nodiș din Cig (Sălaj) a răposat în etate de 14 ani. Transmitem îndureraților părinți con­­doleanțele noastre. — Doamna Elena E. Chiffa cân­tăreață de coloratură va da Sâmbătă în 6 Noemvrie la ora 9 seara în sala festivă a Prefecturei din Cluj un con­cert cu un program frumos compus din cântece, arii clasice și doine. Bi­lete la Curtea Românească, Piața U­­nirii. — Adunarea funcționarilor parti­culari. Duminică, la orele­­ 11 a. m. a avut loc în palatul Camerei de Indu­strie și Comerț adunarea funcționarilor particulari cu delegați ai tuturor insti­­tuțiunilor particulare din Cluj. Aduna­rea a fost convocată în­ legătură cu noua lege a chiriilor care nesocotește com­­plect pe funcționarii particulari, cari aduc aceleași serviciu neprețuite ca orice funcționari publici. Ședința a fost de­­schisă de către dl Tâmpănar, care de­scrie în culori reale situația precară în care se găsesc funcționarii particulari, situație, care prin noua lege a chiriilor, admițând libera tranzacție pentru func­ționarii particulari se agravează în mod insuportabil. După deschiderea ședin­ței, dl Ternovean într’o avântată și strict documentată cuvântare arată tratamen­tul vitreg a acestei categorii de func­ționari din partea Statului și cere egală îndreptățire pentru funcționarii particu­lari. S’a ales apoi o comisiune com­­pusă din dnni: Tâmpănar,3 Ternovean, Ciuca, Borbély și Lazar care să redac­teze un memoriu ce va fi înaintat gu­vernului. Repertoriul Operei Române Mercuri, 3 Noemv.: „Aida“ cu con­cursul dlui A. Grozanska și a dlui A­gazi de la Opera din­­ București. Vineri, 5. Noemvr.: „Ebrea“ cu dî Algazi dela Opera din București. Duminică 7 Nov.: „Boema“. (Ma­tineu.) Neregulele dela Primăria Cărei Constituindu-se noul Consiliu comu­nal din Cărei, din care face parte și subsemnatul, deja la prima lui ședință s’a constatat, că nu este capabil să în­­drepteze nici una din greșelile, cari fac imposibilă orice acțiune de îndreptare a vechilor obiceiuri detestabile. In fiecare ședință, ce s’a ținut dela constituire și până în prezent, am ri­dicat glasul contra neregulilor dela Pri­mărie, căci acelea creiază o faimă pe care unii membri ai consiliului nu o merită. Credința mea este, că neregu­lele, cari glasează cu o sadică volup­tate, nu vor putea fi înlăturate de la Primărie, decât odată cu înlăturarea actualului Consiliu comunal, sau cel puțin odată cu înlăturarea delegației permanente actuale. Această credință mi-o întemeiez pe faptele necorecte, ale delegației permanente pe de-o parte, iar de altă parte pe indolența mani­festată de consiliu față de faptele ne­corecte ale delegației permanente. Căci delegația permanentă de 8 luni, de când i se cere mereu de către consiliu, in­ventarul bunurilor orășenești, pentru ca să fie cunoscute acele bunuri ale ora­șului și de membrii consiliului, ea re­fuză tot de atâtea ori, să dea ascultare acestei îndreptățite cereri. In ședința din urmă, care a avut loc în zile tre­cute, i s’a cerut, prin proces verbal, delegației permanentă acest lucru. Atât a îndrăznit consiliul să facă, pentru ca delegația permanentă să-și facă o ele­mentară datorie, măcar în ora 11-a. Taina nerespectărei legei, precum și a voinței legale a consiliului din par­tea delegației permanente stă în îm­prejurarea, că primarul orașului, dl loan Pop folosește multe­­ bunuri ale comu­nei în folosul său propriu și­ în dauna comunei. S’a mai constatat tot în sar­cina dlui primar, nereguli, la uzina e­lectrică, din a cărei cassă lipsesc sume mai însemnate de bani. Din cauza lipsei de bani din causa uzinei electrice dl primar și delegația permanentă au cerut cu insistență, ca să aprobe consiliul, ridicarea dela un leu la doi lei a dectoratului de lumină, ceea ce consiliul n’a aprobat, motivând refuzul său prin faptul, că atât prima­rul, cât și delegația permanentă n’au adus nici un motiv serios întru susți­nerea pretenției formulate. Cum însă rugămintele primarului și ale delegației permanente erau atât de insistente și cum membrii consiliului sunt atât de miloși, majoritatea membrilor consiliu­lui a îngăduit delegației permanente, să ridice prețul luminei de la un leu la doi lei, în mod provizoriu și pe un timp determinat, de una lună zile, ca să nu rămână orașul în întuneric. Tot­ălui primar și delegației perma­nente li se pune în sarcină și lăsarea comerțului liber al carnei, deși în ul­tima ședință a consiliului, acesta a or­donat tarifarea prețurilor cărnei, în sensul legii. Despre celelalte nereguli de la primă­ria orașului Cărei și despre detailurile celor cuprinse în acest articol, voi scrie pe larg în articolii viitori; deocamdată mă mărginesc a încheia cu o decla­rație : Nu este adevărat, că dl primar Ioan Pop ar fi singurul în consiliul comu­nal, care se folosește de limba Statu­lui, în desbaterile, ce au loc în ședin­țele consiliului, ci este chiar dimpotrivă. Eu l-am provocat de repetite ori, să uzeze și de limba românească în acele desbateri. Dr Valeriu Câmpianu consilier comunal IFarho(0.!)? ! 31 pe DINȚI — Consulatul german din Cluj (Calea Regele Ferdinand 48) a început funcțiunea sa la Noemvrie an. com. Competința se d­estinde la județele Cojocna, Turda Arieș, Someș, Năsăud și Mara­mureș. în afacerile de pașapoarte Consulatul din Brașov este și mai departe competent. 5*3­1-1 — Curse cu automobil în orice moment, mai eftin ca ori­unde Telefon 999 32 n. n 3-7 — Membrii organizației „Chema­rea" sunt rugați să participe în nu­măr complect la consfătuirea ce va avea loc. Miercuri, 3 Noem., la orele 6 p. m. în localul ziarului „Patria“. La ordinea zilei, chestiuni în legă­tură cu nouile evenimente politice. — Mulțumită publică. „Crucea Roșie“ fn­. Cluj aduce și pe aceasta cale vii mulțumiri în primul rând Bi­sericilor noastre, I. P. S. S. Mitropoli­tul Vasile a Blajului și Episcopului Nicolae a Clujului cari prin reprezen­tanții lor au trimis binecuvântarea lor arh­ierească. Deasemenea mulțumește autorităților, directorilor de Teatre și Cinematografe, artistelor și artiștilor, conferențiarilor, societăților, delegațiilor, cari cu ocazia Jubileului de 50 de ani au manifestat în mod patriotic pe lângă aceasta so­cietate altruistă de interes universal, precum nobilelor doamne și­ domni cari în afară de comitet au avut bunăvoința de­ a obosi pentru asigurarea succesu­lui precum și presei care în mod des­­interesat a publicat tot ce­ a stat în le­gătură cu serbările: Sidonia G. I. Do­­can, președ., Olivia dr Triff, secretară — Incendiu la Brăila. Astă noapte la orele 2 a izbucnit un violent incen­diu în str. Călărași din Brăila. Focul început în depozitul de pac s’a întins repede cuprinzând brutăria lui Lebo­­vici, unde erau depozitate 5 vagoane de lemne subțiri de brad, de aci focul s’a întins distrugând numeroase imo­bile situate în trei străzi vecine unde locuiau 40 familii chiriașe, cari au ră­mas pe drumuri. Nimic nu s’a putut salva.­­Pompierii de abia dimineață au reușit să stingă focul. Pagubele sunt de 10 milioane. Un pompier, Nicu Ni­colae grav rănit a fost transportat în agonie la spital. Repertoriul Teatrului Național Marți 2 Noemvrie: „Căsătoria“ co­medie în 3 acte de N. Gogol “în rolu­rile principele: dnii Virgil Vasilescu, Al. Ionescu-Ghibericon, Corneliu Pot­coavă, Iosif Vanciu și Alexandru Șer­­ban și dnele Ecaterina Stănescu, Na­talia Ștefănescu, Lelica Bărnuțiu și dna Sily Munteanu. joi 4 Noemvr.­­:„Căsătoria“. Sâmbăta 6 Noemvr.: „Căsătoria“. -v^r d­e vânzare pian, saltele de păr de cal, portiere, lămpi. Calea Moților 29._______ 521 1—2 B­acalaureat caut post cunoscând română-m­aghiară puțin ger­­mană-italiană Adresați la z­ar sub »Funcționar“. 521 1-2 A ltoi și trandafiri de prima cali­tate, — aleși — se afl­i spre vân­­zare la Dragoș Str. Paris 7. 518 2-3 artofi aduși acasă se pot comanda la grădinaria lui Déri Árpád, Str. Regina Maria No. 10. N. 31 14-20 D­e vânzare o casă nouă, com­pusă din 3 camere, bucătărie, speis, verendă închhisă, pivniță lu­minat electric, grădină cu pomi, îndepărtare 10 minute de Teatrul Național. Se poate prelua ime­diat­ Adr. la adm. ziarului, se pot cumpăra ghete de orice fel cu cele mai reduse prețuri d­e vânzare o vilă modernă cu 2 camere bucătărie, subteran, pivniță și verandi CU o grădină m­ic în C­ha Feleacului No. 47. Telegrame O desmințire sovietică Paris. — Ambasada sovietică des­­minte știrea din sursă engleză, că So­vietele intenționează să convoace la Viena o conferință internațională pen­tru regularea datoriilor externe. Regina Maria și-a serbat a 51 aniversare a nașterei Winnipeg.­­ Regina Maria și-a ser­bat Vineri în trenul special a 51 ani­versarea nașterii în drum spre Winni­peg. La gară a fost salutată de repre­zentanții Statului federal și al muni­cipalității de la Winnipeg. Regina a plecat apoi la Saint Paul și revine la 5 Nov. când vizitează Vancouver. Regina des­­minte zvonurile publicate de presa a­­mericană, despre căsătoria prințesei Ileana și prințul Umberto al Italiei. Cum se prepară ceaiul 1. Incălziți ceainicul, care trebue să fie de por­țelan sau de faianță.­­ 2. Puneți înăuntru câte lingurință cu ceai de fiecare persoană. 3 . Turnați deasupra apă proaspăt fiartă în canti­­tatea unei cești de ceai obișnuite de fiecare per­soană . 4. Lăsați, să stea cea­iul astfel preparat 3-5 minute . 5. Adăugați zahăr, even­tual lapte sau zeamă de lămâie după gustul fie­cărei persoane. 6. „Ce gustos“. Comunicarea Firmei Valer Pascu Import de ceai și de cafea Cluj, Calea Regele Ferdinand 26. NU CREDEȚI, ci e simplă reclamă, mai înainte de a vă convinge, de ieftinăta­­tea prețurilor noastre. Depozit de ciorapărie de fabrică special. PREȚURI DE RECLAMĂ valabile până la 1 Noemvrie 1 per­ ciorapi în toate culorile L 30 1 per ciorapi cu ăloul dublat L 39 1 per. ciorapi mercuizat la modă L 40 1 per. c­orapi de damă fior în colori la modă . . . . L 82 1 per. ciorapi de damă fior de ață............................L 94 1 per. ciorapi de damă l­a voal de ață.................................L 128 1 per. ciorapi de damă de mă­tase .....................................L 138 1 per. c­orapi de bărbați . . L 20 1 per. ciorapi de bărb. la modă L 86 Ciorapi durabili pent­u copii depozit special de la . . . L 20 FRAȚII SÁNDOR Calea Regele Ferdinand No. 13 EDUARD SÁNDOR Cluj, Piafața Unirii No. 7. PREȚURI DE FABRICĂ PREȚURI DE FABRICĂ Surprinzător de eftin se cumpără la H­ELIOS Cluj, Piața Unirii No. 7. Vestă de lână................Lei 375 Paltoane Moderne în toate culorile dela.................... 800 Ciorapi du­abil.................... 40 Ciorapi de ață fior ...» 85 Ciorapi pentru copii, mă­nuși, specialități de lână cu un preț foarte redus. Telefon 4—931 GR. p. 1 Mașini de scris Reprezentanța fabricei de mașini de scris Ideal & Erika din Saxo­nia. Mașini de scris, noui și folosite, tot felul de re­vizite de birou și necesarii pentru ma­șini de scris, precum și mobi­­bilier de birou, se află perma­nent un depozit. Atelier spe­cial pentru reparații 1 Antoniu Finkler, Cluj, Str. Regina Maria, 9. Cereți ofertei Lemne de foc prima calitate cu stânjenul sau crăpare, transportă la domiciliu, cu prețul cel mai conve­nabil. Depozitul de lemne FISCHER Cluj, Piața Gării No. 2 Telefon 1300. 104 N. N. 1-4 ULSTER pentru voiage și stradă la Neumann M, magazin de haine bărbă­tești Cluj, Piața Unirii 14 Trifoi si lucerna Cumpărăm ca și în anii trecuți orice cantități de semințe de trifoi și lucernă pe lângă prețurile cele mai avantagioase. ATENȚIUNE! Acelor propietari, cari ne vor vinde nouă produsele lor, ne o­­bligăm, ca să le decusculăm (curățim de mătasă) gratuit a zecea parte din marfa vândută nouă, pentru a fi Întrebuințată la viitoarea însămânțare. BANGA CENTRALA, secția Cereale CLUJ, Strada Regina Maria Nr. 1-3. Reprezentantul General pentru Româ­nia a fabricilor de mașini de scris Americane: Smith Premier și Coroana. La cumpărare de mașini de scris — in Interesul pro­priu — cereți ofertă pentru mașinile de scris SMITH­­PREMIER Nr. 60, CORONA­ mare și CORONA mici, cari sunt cele mai perfecte Intre toate mașinile de scris. Mad­alie CORONA se vând cu 10.000—14.000 Lei. Revânzători se caută in toată țara. Mihail Körmendy Cluj Str. Regina Maria 25. Telefon 951. Cetiți și răspândiți ziarul „PaTRia" Tipografia Națională S. A„ Cluj, Strada Reglai­­ Hățiș 4

Next