Patria, iulie 1927 (Anul 9, nr. 115-133)
1927-07-22 / nr. 131
Proclamația guvernului către țară Români. Primul rege al României întregite a încetat din viață. Boala crudă l’a răpit, punând astfel capăt înainte de vreme celoi mai glorioase domnii, sub care s’a întruchipat visul secular al neamului nostru. Urcând treptele tronului Regele Ferdinand a făgăduit solemn reprezentaniei nționale, că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit cu prisosință, că și-a îndeplinit pe de-antregul făgăduința. Astăzi plângem nemângâiați moartea celui mai mare și mai bun dintre români. De a lungul veacurilor românii niciodată nu vor putea uita jertfa pe care Ferdinand I a făcut-o pentru fericirea țării Sale. Neclintit în credință și hotărâre în timpul de război, înțelegător și blând, înțelept și drept în timp de pace, Ferdinand I va rămânea pururea regele întregirii neamului și al marilor reforme, cari au adus Statului dreptate, putere și liniște. Nu putem rămâne mai statornic credincioși marelui gând, căruia El și-a închinat toată viața, decât fiind strâns uniți pentru liniștea și propășirea patriei. Cu neclintit devotament pentru dinastie, cu respect pentru Constituție și legile țării, să inconjurăm cu dragoste și încredere în menirea țării pe regele Mihai întâi și să ne încordăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, astăzi așa de greu încercată. (Urmează Semnăturile minștrilor). București, 20 iulie. Astăzi Corpurile Legiuitoare în ședință unită au ținut o adunare națională, la care s’a vestit moartea Suveranului și doliul țării. După adunare lucrările au fost suspendate până după înmormântare, care va avea loc Sâmbătă la Curtea dero S — lărgi marele său Unciui. Guvernul a dat o proclamație către țară, în care anunță moartea Regelui și caracterizează noua situație a țării după acest eveniment. Ultimele clipe de viață La căpătâiul Suveranului bolnav veghiau augusta sa Sofia, Regina Marie, reginele Elisabeta a Greciei și Mărioara a Iugoslaviei, Principele Mihai, principesa mamă Eterra și principesa Ileana. Doctorul palatului Mămulea a prevenit brâșitul iminint încă de pe la unu și jumătate noaptea. La orele doi și un sfert Suveranul și-a dat sufletul. Cluj, Vineri 22 lut j 1927 Anul IX. # Numam 131 După moartea Regelui Doliul Țării — Proclamația guvernului toate — întrunirea Adunării naționale -trăiască Regele Moartea Voevodului De undeva din văgăunile fântânilor cerești, îngerul negru al morții a coborât în fâlfâit lugubru peste crestele semeț înălțate, ale munților Sinaei. Sborul rotat al aripilor întinse s-a lăsat apoi săgeată grea, și a închis pentru veșnicie ochii unuia dintre cei mai înțelepți monarhi europeni. Trupul chinuit, spre frământările dueroase ale căruia, cu răsuflarea tăiată și cu inima strânsă de grija zilei de mâine, era ațintită îngrijorarea unei țări întregi, s’a liniștit pentru totdeauna, și gândul, luminosul gând regal, s’a rupt brusc, ca un fir de mătasă întinsă în viforul furtunii.Căci trupul îmbătrânit în tărie, și gândul mereu mare și demn, prea au fost încercate în anii din urmă, de către orânduirea cerească a destinului. Dureroase lovituri sufletești și aspre boli, încuibate în cuprinsurile slăbite ale trupului, au dus fatal spre unica desrigare, a morții. Dincolo de întunecimea de jale a clipei, moartea a dus insă peste amintirea celui ce-a fost Regele Ferdinand al României, aureola legendară a istoriei, și veșmântul de lumină al creatorului de istorie. Căci geniul întunecat al morții, cu Regele Ferdinand, n’a dus peste apele verzi ale Stilului sufletul unui rege de duzină, ci sufletul de elită al unui rege creator, al unui rege care și-a cimentat adânc personalitatea în trupul uriaș al veacurilor trecerii, al unui rege, pe care nu istoria la creat, ci el a fost creator de istorie. . . Și, Regele Ferdinand iu al României, ca și unchiul său Carol I, creatorul coroanei de oțel și al Regatului liber, a fost un mare înfăptuitor, în toată tăria bogată a cuvântului, a fost un mare creator. Ales fericit al destinului, prin omenește dureroasa biruință a propriului său sânge, el a dat trup unui ideal care fierbea veacuri în toate uriașele rezervoare ale sufletului românesc, el a pus temeliile unei noui istorii, cea a României tuturor Românilor. Prea au uitat unii acest adevăr, și prea au încercat să l țină uitat. Dincolo de gălăgia beneficiarilor treicolorului prins la butonieră, dincolo de sunetul dogit al pumnilor izbiți în pieptul lăudariei fariseice, adevăratul ziditor el a fost. Regele. Și peste ochii acestui Rege, care și-a clădit munca unei vieți întregi, în temeliile marei sale înfăptuiri, s’a țesut rece și des, păienjenișul negru al morții. Soldat viteaz și mare în război, suferind frigul umed al tranșeelor și asprimea patului de companie, alături de sutele de mii a acelora cari si au pus deodată cu jurământul de credință, și toată nădejdea zilelor de mâine în el, înțelept, democrat și drept în vreme de pace. Regele Ferdinand I iu a lăsat în urma lui, o icoană luminoasă in sufletul tinerei noastre țări. Sborul rotat și apoi precipitat brusc peste castelul voevodal de la Sinaia, al îngerului Morfii, a oprit, în grele clipe pentru țară, izvoarele vieții unui mare Domnitor. Nădejdile unei țări întregi, care-și aștepta încă deplina ei organizare de la acela care mai mult ca oricine altul a contribuit la închegarea ei, au fost retezate scurt. Sâmbătă, ziua intrării în marea odihnă a ziditorului lumii, clopotele Curții de Argeș și ale întregei țări, vor vesti intrarea Regelui Ferdinand I, făuritor al României Mari peste pragul marei și veșnicei odihne. Și lângă noul mormânt care va spori șirul voevodatelor locașuri de odihnă, la Curtea de Argeș, sufletul tuturor Românilor, va îngenunchia sub fior de rugăciune la căpătâiul marelui Domnitor. Și limba clopoteso, va vesti lauda lui. Ion Brumaru, înmormântarea Sâmbătă se va face înmormântarea în prezența delegățiilor județene și comunale din întreagă țara. Dispoziții oficiale Autoritățile militare, cari au luat conducerea trebilor publice interzic asupamentele, dispun închiderea localurilor de petrecere, a teatrelor etc. Afară de procesiunile de doliu, toate Întrunirile și atrapamentele au fost interzise. Consiliul de miniștrii a dispus înfiinarea unui Subsecretar lat de Stat al Agenții. Comunicatul oficial asupra morții Ca urmare a afecțiunii de care suferise înainte Suveranul și a bronhopneumoniei declarată în Martie, starea generala s-a răutății încontinuu, lipsa de apetit, anemia și greutatea respirației au îngreunat starea, provocând colapsul, care a provocat moartea. Suveranul a sucombat la ora două și cinsprezece minute în brațele augustei Sale soții, Regina Maria. Era de față și medicul Curții, doctorul Mămulea. Până în ultimele clipe Suveranul și a păstrat întreagă conștiință, și a încetat din viață fără dureri. Ultimele cuvinte adresate Suveranei au fost: «Mă simt foarte obosit“. * Testamentul Regelui se va deschide după amiazi. La ședința solemnă vor participa toate partidele de asemenea și generalul Averescu, care este senator de drept. Noul Rege la București La ora trei a sosit de la Sinaia la Cotroceni cu un tren special noul Rege Mihai, însoțit de Regina Maria, principesa mamă Elena și prințul Nicolae. La gară au fost primiți de membrii guvernului. Cortegiul va pleca de la Cotroceni împreună cu membrii regenței la Cameră, unde Corpurile legiuitoare unite vor primi jurământul regenței și vor proclama pe noul Rege. Aducerea la București a Regelui defunct Mâine dimineață se va oficia la Sinaia Un serviciu funebru, apoi corpul neînsuflețit al Suveranului defunct va fi transportat la București cu un tren special. Miniștrii vor lua loc in trenul mortuar. Pe tot parcursul trenului stațiunile vor fi îndoliate. Preoții, profesorii și școlile vor da ultimul salut. Trenul oprește numai câteva minute în gara Ploești, apoi va pleca direct la Cotroceni, unde corpul neînsuflețit va fi depus pe catafalc în sala cea mare a Palatului. Vineri va fi expus spre vedere publică, iar Sâmbătă dimineața se va oficia o mare slujbă religioasă. In urmă marele mort va fi transportat la Curtea de Argeș, unde va avea loc Înhumarea. Actul jurământului Regenții Jurământul Regenții constă din două puncte: iar credință M. Sale Regelui Mihai, jur a păzi Constituția și legile poporului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. (Urmează semnăturie regenților). O scrisoare a Regelui Acum câteva zile Regele a trimis o scrisoare dlui Brătianu. Ziarele află, că aceasta scrisoare a Regelui va fi publicată. Știri diverse Cercurile palatului anunță, că Regele Alexandru al Iugoslaviei a fost chemat telegrafic la București. Adevărul arată că Luni dimineața se produsese in starea Suveranului o iităatâțire alarmantă. Prințul Nicolae, care plecase spre Constanța s’a întors in Luni seara. A Intervenit Insă o nouă îmbunătățire, care dedea speranțe bune. Noaptea de Luni spre Marți a fost petrecută bine. Suveranul a dormit aproape tot timpul. Marți dimineața s’a sculat vooi și ceea ce nu se întâmplase de mult timp a cerut mâncare. Apoi a primit în audiență pe primul ministru. Anturajul credea, că criza a trecut. Cortul a fost din nou aranjat, dar către amiaz s’a produs un nou acces de slăbiciune care a arătat, că orice speranță e pierdută. (Se știe că Regele trăia într’un cort aranjat în curtea castelului.) La ora 1** noaptea după o ușoară ameliorare a intrat din nou în agonie și s-a stins apoi fără dureri, dându-și sufletul cu o seninătate impresionantă în mijlocul familiei. Regele a suferit eroic, căutând tot timpul, să-și ascundă durerea. Actul de deces a fost redactat de ministrul justiției dl Stelian Popescu. Corpul defunctului este așezat în sala cea mare a Castelului Pelișor. Regina Maria nevoind să se despartă de corpul augustului său soț, fiind adânc îndurerată nu va participa la depunerea jurământului Regenții, ci a rămas la Sinaia lângă catafalc. Jurământul Regenții La ora patru și zece minute Corpurile Legiuitoare au fost întrunite in Adunare națională, pentru a primi jurământul regenții. Mai întâi au Intrat în incintă generalii și Mitropolitul Pimen, luând loc pe estrada principală, ornamentată cu roșu. Primul ministru a luat loc între băncile opoziției, vorbind îndelungat cu dl Iuliu Maniu. A asistat întreagă opoziția, partidele minoritare, de asemenea reprezentanții tuturor cultelor. Președintele Senatului dl Nicolaescu a prezidat Adunarea comună. Conform Constituției trece pe estrada prezidențială, secundat de dl Săveanu, președintele Camerei în fața Metropolitului Pimen. Directorul Camerei, dl Brătescu-Voinești, anunță sjleran, pe M. Sa Regele Mihai întâi. Micul Rege apare însoțit de Principesa mamă Elena. Adunările strigă: Ura, trăiască, și fac ovațiuni necontenite. Prințesa este un mare doliu cu voalul piste fiță. Regele Mihai este îmbrăcat în alb. Intră apoi regența. Prințul Nicolae, dl Buzdugan și Patriarhul. Prințul este în uniformă de ofițer de marină ca decorații. Președintele Nicolaescu declară: Sunteți convocați în Adunare națională conform Constituiei pentru primirea jurământului regenții, care va exercita puterile regale pe timpul minorității M Sale Regelui Mihai. — Adunarea aplaudă îndelung. Președintele continuă: Domnilor se procedează la depunerea jurământului. Conform formulei sărută crucea și evanghelia și semnează. Apoi citește jurământul cu glas puternic într’o atmosferă emoționantă. Depun apoi jurământul Patriarhul și dl Buzdugan, primul președinte al Curții de Casație. Președintele Nicolaescu continuă: Domnilor senatori, domnilor deputați, trăiască M. Sa Regele Mihai al României. Camerele strigă să trăiască și ovaționează timp îndelungat. Mitropolitul Pimen dă crucea noului Rege, care o sărută și II binecuvântează. Prințesa Elena Îl conduce pe estradă unde Regele salută militărește. Uratele se repetă nesfârșite, apoi întreagă asistența a plecat la Patriarhie, unde s’a oficiat un serviciu divin. Scrisoarea și testamentul regal București. 21. — Scrisoarea adresată președintelui de consiliu de Regele Ferdinand pe când își avea reședința în Scrobiștea și care are o semnificație politică împreună cu testamentul regal va apare mâine Vineri publicată în facsimil în Monitorul Oficial. Dimisia guvernului Bratianu n’a fost primită București. 21. — Dl Brătianu s’a prezintat la orese 5 p. m. Regenții înaintând dimisia guvernului, care a fost respinsă. Regența și-a instalat birourile la palatul regal din Calea Victoriei. Dimisia primului președinte al Curții de Casație București, 21. — Dl Buzdugan fiind membru al Regenții și-a prezintat ori dimisia din postul de prim-președinte al Curții de Casație. Regența își începe Luni activitatea București, 21. — Luni începe activitatea Regenții lucrând cu fiecare ministru în parte lucrările curente, până se va fixa ziua de lucru a fiecărui minister. Durerea prințesei-mamă Elena București. 22. — La ceremonia jurământului regenții a asistat și generalul Averescu fiind senator de drept. In tot timpul ceremoniei s’a remarcat durerea prințesei-mamă Elena căreia ii curgeau lacrămile în șiroaie sub voal. Regina n’a asistat la ceremonia jurământului București, 21. — Regina a rămas la Sinaia nevoind să se deslipească ni 1 un moment de corpul defunctului. Cine va reprezenta statele streine la înmormântare București. 21. — Regele Alexandru și-a anunțat sosirea la București. Fiind scurt timpul până la lamormântare, probabil șefii de State să fie reprezentați prin miniștrii lor la București. Belgradul trimite delegați la înmormântarea Regelui Belgrad, 21. (Rador). — Știrea morții regelui României a făcut impresie mare. Toate ziarele o comentează pe larg. Guvernul a decis să trimită la înmormântare o delegație de 3 miniștri și o delegație a ofițerilor regimentului comindat de regele Ferdinand. Autoritățile și ambasadele au arborat drapelul negru Berlin. 21. — Din primul moment Hindenburg a Însărcinat reprezentantul său să prezinte legației române condolențe. Reprezentația cancelarului și Stresemann, și întreg corpul diplomatic a depus condolențe. Aproape toate autoritățile Reichului și ambasadele au arborat drapelul doliu român. Presa italiană și moartea Regelui nostru Roma, 21. — Toate ziarele regretă pierderea regelui Ferdinand Exaltă actele domniei sale. Suspendarea lucrărilor Jurământul Regenței - ** înmormântarea Corpurilor reglui- Regele e mort, După moarte Corpul Delnsudlețit al marelui Rege va fi adus de seară în Capitală. Consiliul de miniștrii a fixat procedura legală. Dl Brătianu a lipsit de la Consiliu, astfel, că el a fost prezidat de cel mai in vârstă dintre miniștrii. La Consiliu au participat și președinții Corpurilor legiuitoare. In acest Consiliu s’a fixat textul proclamației către țară. Ulterior s’au expediat telegrame de condoleanțe. Jurământul noului Rege La ora patru se întrunește Adunarea națională pentru a primi jurământul Regelui Mihai și al Regenței. Cum Patriarhul este membru al Regenței, jurământul va fi luat de Metropolitul Pimen al Moldovei. Toate garnizoanele, ofițeri și trupă vor depune azi jurământul de creanță râului Rege. m EJi:E:MFr>AFîVL Amintiri din trecut “ încoronarea Regelui Ferdinand — La 15 Octomvrie 1922 s’a săvârșit încoronarea Regelui Ferdinand ca primul Rege al tuturor românilor. Proclamația dată cu acest prilej de Suveran e o minunată pagină care merită să fie încă odată reprodusă. Iat-o: „Noi Ferdinand !, Regele României, urmând la Tron prin drept de moștenire, în ziua de 26 Septemvrie 1914, după trecerea la cele veșnice a slăvitului nostru unchiu, Carol I, care cu ajutorul marilor patrioți, prin Ințelepciunea și bărbăția poporului și vitejia oștirii, a cucerit Independența și a întemeiat Regatul, început-am cu binecuvântarea lui Dumnezeu, domnia noastră, in zile grele de mari primejdi, dar și de mari nădejdi. ,Cea dintâi grijă a noastră, a fost ca neamul ln fruntea căruia m'a așezat pronia cerească, să nu piardă prilejul de a-și asigura dreptul de a trăi netrunchiat și de sine stătător. .Luptele, jertfele și tortă truda generațiilor trecute, care dealungul veacurilor au izbutit să înalțe treptat, dar sigur, clădirea trainică a Statului nostru Independent, îmi luminau zarea și îmi întăreau sufletul întru împlinirea datoriei mele sfinte de Domn și de Roman. »Cu încrederea în Dumnezeu și în puterea de viață a neamului, îndemnat de cuvântul întregului popor și ajutat de sfatul acelora care cu credință s’au Închinat țârii și Tronului, am purtat războiul întregirii neamului și biruind restriștele, am văzut înfăptuită unitatatea națională de atâta vreme așteptată. »In ziua de 9 Aprilie 1918, Basarabia s’a alipit de Patria-mamă. in ziua de 28 Noemvrie 1918, Bucovina a revenit la vatra strămoșească, iar la Alba-Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, Banatul, Ardealul și părțile ungurene, s’au declarat, într’un singur glas, unite pentru vecie cu Regatul român. .Spre a diema binecuvăntarea lui Dumnezeu asupra acestor mărețe fapte din care a eșit România Mare și spre a le da o consfințire In fața scumpului nostru popor, — ne-am adunat cu toții la Alba-Iulia, străvechea cetate a Daciei Romane și a gloriei lui Mihai Viteazul și aici, azi 15 octombrie 1922, de față fiind membri familiei mele regale, reprezentanții suveranilor și țărilor aliate și amice, Senatul și Adunarea deputaților, căpeteniile armatei, membri tuturor corpurilor constituite ale țării, ai Academiei române și Universităților, delegațiile comunale, urbane și rurale, din întreaga țară și reprezentanții tuturor confesiunilor, Ne-am încoronat, Eu și scumpa mea soție Maria, părtașa suferințelor și bucuriilor mele și ale Țării. Pentru ca neuitată să fie amintirea zilei de azi, am întocmit și subscris în al IX-lea an al domniei noastre acest de față document". Ferdinand Maria Transportarea corpului defunctului Rege București. 21. Azi la ora 12 dupa ce se va oficia un serviciu religios la palatul Pelișor, corpul defunctului Rege va fi transportat la gară părăsind Sinaia la ora 15 și va sosi la București la ora 16 și fum, oprindu-se la Cotroceni. Sosirea va fi anunțată cu 101 lovituri de tun. Humorul Regelui Ferdinand La târgul de mostre din Cluj, care a avut loc în Septemvrie 1924, Regele Ferdinand, oprindu-se la un pavilion și primind ca dar un baston executat artistic, a luat în mână un alt baston, gros și puternic, spunând: Acesta ar fi bun pentru Terente, firește ar trebui întâia să-i cunoaștem adresa.