Patria, iulie 1927 (Anul 9, nr. 115-133)

1927-07-22 / nr. 131

Proclamația guvernului către țară Români. Primul rege al României întregite a încetat din viață. Boala crudă l’a ră­pit, punând astfel capăt înainte de vreme celoi mai glorioase domnii, sub care s’a întruchipat visul secular al neamu­lui nostru. Urcând treptele tronului Regele Fer­­din­and a făgăduit solemn reprezentaniei n­ționale, că va fi bun român. Domnia Lui a dovedit cu prisosință, că și-a în­deplinit pe de-antregul făgăduința. Astăzi plângem nemângâiați moartea celui mai mare și mai bun dintre ro­mâni. De a lungul veacurilor românii nici­o­­dată nu vor putea uita jertfa pe care Ferdinand I a făcut-o pentru fericirea țării Sale. Neclintit în credință și ho­tărâre în timpul de război, înțelegător și blând, înțelept și drept în timp de pace, Ferdinand I va rămânea pururea regele întregirii neamului și al marilor reforme, cari au adus Statului dreptate, putere și liniște. Nu putem rămâne mai statornic credincioși marelui gând, că­ruia El și-a închinat toată viața, decât fiind strâns uniți pentru liniștea și pro­pășirea patriei. Cu neclintit devotament pentru dinastie, cu respect pentru Con­stituție și legile țării, să inconjurăm cu dragoste și încredere în menirea țării pe regele Mihai întâi și să ne încor­dăm toate puterile pentru asigurarea viitorului strălucit al României întregite, astăzi așa de greu încercată. (Urmează Semnăturile min­ștrilor). București, 20 iulie.­­ Astăzi Cor­purile Legiuitoare în ședință unită au ținut o adunare națională, la care s’a vestit moartea Suveranului și doliul țării. După adunare lucrările au fost suspendate până după înmormântare, care va avea loc Sâmbătă la Curtea de­­ro S — lărgi marele său Unci­ui. Guvernul a dat o proclamație către țară, în care anunță moartea Regelui și caracterizează noua situație a țării după acest eveniment. Ultimele clipe de viață La căpătâiul Suveranului bolnav ve­­ghiau augusta sa Sofia, Regina Marie, reginele Elisabeta a Greciei și Mărioara a Iugoslaviei, Principele Mihai, princi­pesa m­amă Eterra și principesa Ileana. Doctorul palatului Mămulea a prevenit brâ­șitul iminint încă de pe la unu și jumătate noaptea. La orele doi și un sfert Suveranul și-a dat sufletul. Cluj, Vineri 22 lut j 1927 Anul IX. # Numam­ 131 După moartea Regelui Doliul Țării — Proclamația guvernului­­ toate — întrunirea Adunării naționale -trăiască Regele Moartea Voevodului De undeva din văgăunile fântânilor cerești, îngerul negru al morții a co­borât în fâlfâit lugubru peste crestele semeț înălțate, ale munților Sinaei. Sborul rotat al aripilor întinse s-a lăsat apoi săgeată grea, și a închis pentru veșnicie ochii unuia dintre cei mai înțelepți monarhi europeni. Trupul chinuit, spre frământările du­eroase ale căruia, cu răsuflarea tăiată și cu inima strânsă de grija zilei de mâine, era ațintită îngrijorarea unei țări întregi, s’a liniștit pentru totdeauna, și gândul, luminosul gând regal, s’a rupt brusc, ca un fir de mătasă întinsă în viforul furtunii.­Căci trupul îmbătrânit în tărie, și gândul mereu mare și demn, prea au fost încercate în anii din urmă, de către orânduirea cerească a destinului. Dureroase lovituri sufletești și aspre boli, încuibate în cuprinsurile slăbite ale trupului, au dus fatal spre unica desri­­gare, a morții. Dincolo de întunecimea de jale a clipei, moartea a dus insă peste amin­tirea celui ce-a fost Regele Ferdinand­­­ al României, aureola legendară a istoriei, și veșmântul de lumină al crea­torului de istorie. Căci geniul întunecat al morții, cu Regele Ferdinand, n’a dus peste apele verzi ale Stilului sufletul unui rege de duzină, ci sufletul de elită al unui rege creator, al unui rege care și-a cimentat adânc personalitatea în trupul uriaș al veacurilor trecerii, al unui rege, pe care nu istoria la creat, ci el a fost creator de istorie. . . Și, Regele Ferdinand­­ iu al Româ­niei, ca și unchiul său Carol I, creato­rul­­ coroanei de oțel și­­ al Regatului liber, a fost un mare înfăptuitor, în toată tăria bogată a cuvântului, a fost un mare creator. Ales fericit al destinului, prin ome­nește dureroasa biruință a propriului s­ău sânge, el a dat trup unui ideal care f­ier­bea veacuri în toate uriașele rezervoare ale sufletului românesc, el a pus temeliile unei noui istorii, cea a României tuturor Românilor. Prea au uitat unii acest adevăr, și prea au încercat să l țină uitat. Din­colo de gălăgia beneficiarilor treicolo­­rului prins la butonieră, dincolo de su­netul dogit al pumnilor izbiți în pieptul lăudariei fariseice, adevăratul ziditor el a fost. Regele. Și peste ochii acestui Rege, care și-a clădit munca unei vieți întregi, în te­meliile marei sale înfăptuiri, s’a țe­sut rece și des, păienjenișul negru al morții. Soldat viteaz și mare în război, su­ferind frigul umed al tranșeelor și asprimea patului de companie, alături de sutele de mii a acelora cari si au pus de­­odată cu jurământul de cre­dință, și toată nădejdea zilelor de mâine în el, înțelept, democrat și drept în vreme de pace. Regele Ferdinand I­ iu a lăsat în urma lui, o icoană lu­minoasă in sufletul tinerei noastre țări. Sborul rotat și­ apoi precipitat br­usc peste castelul voevodal de la Sinaia, al îngerului Morfii, a oprit, în grele clipe pentru țară, izvoarele vieții unui mare Domnitor. Nădejdile unei țări întregi, care-și aștepta încă deplina ei organi­zare de la acela care mai mult ca ori­cine altul a contribuit la închegarea ei, au fost retezate scurt. Sâmbătă, ziua intrării în marea o­­dihnă a ziditorului lumii, clopotele Curții de Argeș și ale întregei țări, vor vesti intrarea Regelui Ferdinand I, făuritor al României­ Mari peste pragul marei și veșnicei odihne. Și lângă noul mormânt care va spori șirul voevodate­­lor locașuri de odihnă, la Curtea de Argeș, sufletul tuturor Românilor, va îngenunchia sub fior de rugăciune la căpătâiul marelui Domnitor. Și limba clopote­so­, va vesti lauda lui. Ion Brumaru, înmormântarea Sâmbătă se va face înmormântarea în prezența delegățiilor județene și co­munale din întreagă țara. Dispoziții oficiale Autoritățile militare, cari au luat con­ducerea trebilor publice interzic as­u­­pamentele, dis­pun închiderea localuri­lor de petrecere, a teatrelor etc. Afară de procesiuni­le de doliu, toate Întrunirile și atrapamentele au fost in­terzise. Consiliul de miniștrii a dispus înfiin­­area unui Subsecretar lat de Stat al Agenții. Comunicatul oficial asupra morții Ca urmare a afecțiunii de care su­ferise înainte Suveranul și a bronh­o­pneumoniei declarată în Martie, starea generala s-a răutății încontinuu, lipsa de apetit, anemia și greutatea respira­ției au îngreunat starea, provocând co­­lapsul, care a provocat moartea. Su­veranul a sucombat la ora două și cinsprezece minute în brațele augustei Sale soții, Regina Maria. Era de față și medicul Curții, doctorul Mămulea. Până în ultimele clipe Suveranul și a păstrat întreagă conștiință, și a încetat din viață fără dureri. Ultimele cuvinte adresate Suveranei au fost: «Mă simt foarte obosit“. * Testamentul Regelui se va deschide după amiazi. La ședința solemnă vor participa toate partidele de asemenea și generalul Averescu, care este senator de drept. Noul Rege la București La ora trei a sosit de la Sinaia la Cotroceni cu un tren special noul Rege Mihai, însoțit de Regina Maria, princi­pesa mamă Elena și prințul Nicolae. La gară au fost primiți de membrii gu­vernului. Cortegiul va pleca de la Co­­troceni împreună cu membrii regenței la Cameră, unde Corpurile legiuitoare unite vor primi jurământul regenței și vor proclama pe noul Rege. Aducerea la București a Regelui defunct Mâine dimineață se va oficia la Si­naia Un serviciu funebru, apoi corpul neînsuflețit al Suveranului defunct va fi transportat la București cu un tren special. Miniștrii vor lua loc in trenul mortuar. Pe tot parcursul trenului sta­țiunile vor fi îndoliate. Preoții, profe­sorii și școlile vor da ultimul salut. Tre­nul oprește numai câteva minute în gara Ploești, apoi va pleca direct la Cotroceni, unde corpul neînsuflețit va fi depus pe catafalc în sala cea mare a Palatului. Vineri va fi expus spre vedere publică, iar Sâmbătă dimineața se va oficia o mare slujbă religioasă. In urmă marele mort va fi transportat la Curtea de Argeș, unde va avea loc Înhumarea. Actul jurământului Regenții Jurământul Regenții constă din două puncte: iar credință M. Sale Regelui Mihai, jur a păzi Constituția și legile popo­rului român, a menține drepturile lui naționale și integritatea teritoriului. (Urmează semnăturie regenților). O scrisoare a Regelui Acum câteva zile Regele a trimis o scrisoare dlui Brătianu. Ziarele află, că aceasta scrisoare a Regelui va fi pu­blicată. Știri diverse Cercurile palatului anunță, că Regele Alexandru al Iugoslaviei a fost chemat telegrafic la București. Adevărul­ arată că Luni dimineața se produsese in starea Suveranului o iităatâțire alarmantă. Prințul Nicolae, care plecase spre Constanța s’a întors­­ in Luni seara. A Intervenit Insă o nouă îmbunătățire, care de­dea speranțe bune. Noaptea de Luni spre Marți a fost petrecută bine. Su­veranul a dor­mit aproape tot timpul. Marți dimineața s’a sculat vo­oi și ceea ce nu se întâmplase de mult timp a cerut mâncare. Apoi a primit în au­diență pe primul ministru. Anturajul credea, că criza a trecut. Cortul a fost din nou aranjat, dar către amiaz s’a produs un nou acces de slăbiciune care a arătat, că orice speranță e pierdută. (Se știe că Regele trăia într’un cort aranjat în curtea castelului.) La ora 1*­* noaptea după o ușoară ameliorare a intrat din nou în agonie și s-a stins apoi fără dureri, dându-și sufletul cu o seninătate impresionantă în mijlocul familiei. Regele a suferit eroic, căutând tot timpul, să-și ascundă durerea. Actul de deces a fost redactat de ministrul justiției dl Stelian Popescu. Corpul defunctului este așezat în sala cea mare a Castelului Pelișor. Regina Maria nevoind să se despartă de corpul augustului său soț, fiind adânc îndu­rerată nu va participa la depunerea ju­rământului Regenții, ci a rămas la Si­naia lângă catafalc. Jurământul Regenții La ora patru și zece minute Corpu­rile Legiuitoare au fost întrunite in A­­dunare națională, pentru a primi jură­mântul regenții. Mai întâi au Intrat în incintă generalii și Mitropolitul Pimen, luând loc pe estrada principală, orna­mentată cu roșu. Primul m­inistru a luat loc între băn­cile opoziției, vorbind îndelungat cu dl Iuliu Maniu. A asistat întreagă opoziția, partidele minoritare, de asemenea reprezentanții tuturor cultelor. Președintele Senatului dl Nicolaescu a prezidat Adunarea comună. Conform Constituției trece pe estrada preziden­țială, secundat de dl Săveanu, preșe­dintele Camerei în fața Metropolitului Pimen. Directorul Camerei, dl Brătescu-Voi­­nești, anunță sjleran, pe M. Sa Regele Mihai întâi. Micul Rege apare însoțit de Principesa mamă Elena. Adunările strigă: Ura, trăiască, și fac ovațiuni necontenite. Prințesa este un mare doliu cu voa­lul piste fiță. Regele Mihai este îm­brăcat în alb. Intră apoi regența. Prințul Nicolae, dl Buzdugan și Patriarhul. Prințul este în uniformă de ofițer de marină ca decorații. Președintele Nicolaescu declară: Sunteți convocați în Adunare națio­nală conform Constit­uiei pentru primi­rea jurământului regenții, care va exer­cita puterile regale pe timpul minori­tății M Sale Regelui Mihai. — Adu­narea aplaudă îndelung. Președintele continuă: Domnilor se procedează la depunerea jurământului. Conform formulei sărută crucea și evanghelia și semnează. Apoi citește jurământul cu glas puternic în­­tr’o atmosferă emoțion­antă. Depun apoi jurământul Patriar­hul și dl Buzdugan, primul­ președinte al Curții de Casație. Președintele Nicolaescu continuă: Domnilor senatori, domnilor deputați, trăiască M. Sa Regele Mihai al Ro­mâniei. Camerele strigă să trăiască și ova­ționează timp îndelungat. Mitropolitul Pimen dă crucea noului Rege, care o sărută și II binecuvân­tează. Prințesa Elena Îl conduce pe estradă unde Regele salută militărește. Uratele se repetă nesfârșite, apoi în­treagă asistența a plecat la Patriarhie, unde s’a oficiat un serviciu divin. Scrisoarea și testamentul regal București. 21. — Scrisoarea adre­sată președintelui de consiliu de Regele Ferdinand pe când își avea reședința în Scrobiștea și care are o semnificație politică îm­preună cu testamentul regal va a­­pare mâine Vineri publicată în fac­simil în Monitorul Oficial. Dimisia guvernului Bratianu n’a fost primită București. 21. — Dl Brătianu s’a pre­­zintat la orese 5 p. m. Regenții înain­tând dimisia guvernului, care a fost respinsă. Regența și-a instalat birourile la pa­latul regal din Calea Victoriei. Dimisia primului președinte al Curții de Casație București, 21. — Dl Buzdugan fiind membru al Regenții și-a prezintat ori dimisia din postul de prim-președinte al Curții de Casație. Regența își începe Luni activitatea București, 21. — Luni începe acti­vitatea Regenții lucrând cu fiecare ministru în parte lucrările curente, până se va fixa ziua de lucru a fiecărui minister. Durerea prințesei-mamă Elena București. 22. — La ceremonia ju­­rământului regenții a asistat și genera­lul Averescu fiind senator de drept. In tot timpul ceremoniei s’a remarcat du­rerea prințesei-mamă Elena căreia ii curgeau lacrămile în șiroaie sub voal. Regina n’a asistat la ceremonia jurământului București, 21. — Regina a rămas la Sinaia nevoind să se deslipească ni 1 un moment de corpul defunctului. Cine va reprezenta statele streine la înmormântare București. 21. — Regele Alexandru și-a anunțat sosirea la București. Fiind scurt timpul până la lamormântare, probabil șefii de State să fie reprezentați prin miniștrii lor la Bu­curești. Belgradul trimite delegați la înmormântarea Regelui Belgrad, 21. (Rador). — Știrea morții regelui României a făcut impresie mare. Toate ziarele o comentează pe larg. Guvernul a decis să trimită la înmor­mântare o delegație de 3 miniștri și o delegație a ofițerilor regimentului co­­mindat de regele Ferdinand. Autoritățile și ambasadele au arborat drapelul negru Berlin. 21. — Din primul moment Hindenburg a Însărcinat reprezentantul său să prezinte legației române condo­­lențe. Reprezentația cancelarului și Stre­­semann, și întreg corpul diplomatic a depus condolențe. Aproape toate auto­ritățile Reichului și ambasadele au ar­borat drapelul doliu român. Presa italiană și moartea Regelui nostru Roma, 21. — Toate ziarele regretă pierderea regelui Ferdinand Exaltă actele domniei sale. Suspendarea lucrărilor Jurământul Regenței - ** înmormântarea Corpurilor reglui- Regele e mort, După moarte Corpul Delnsudlețit al marelui Rege va fi adus de seară în Capitală. Con­siliul de miniștrii a fixat procedura le­gală. Dl Brătianu a lipsit de la Con­siliu, astfel, că el a fost prezidat de cel mai in vârstă dintre miniștrii. La Consiliu au participat și preșe­dinții Corpur­ilor legiuitoare. In acest Consiliu s’a fixat textul proclamației către țară. Ulterior s’au expediat tele­grame de condoleanțe. Jurământul noului Rege La ora patru se întrunește Adunarea națională pentru a primi jurământul Regelui Mihai și al Regenței. Cum Pa­­triarh­ul este membru al Regenței, ju­rământul va fi luat de Metropolitul Pimen al Moldovei. Toate garnizoanele, ofițeri și trupă vor depune azi jurământul de creanță râului Rege. m EJi:E:MFr>AFîVL Amintiri din trecut “ încoronarea Regelui Ferdinand — La 15 Octomvrie 1922 s’a săvârșit încoronarea Regelui Ferdinand ca pri­mul Rege al tuturor românilor.­­ Proclamația dată cu acest prilej de Suveran e o minunată pagină care me­­rită să fie încă odată reprodusă. Iat-o: „Noi Ferdinand !, Regele României, urmând la Tron prin drept de moște­nire, în ziua de 26 Septemvrie 1914, după trecerea la cele veșnice a slăvi­­tului nostru unchiu, Carol I, care cu ajutorul marilor patrioți, prin Ințelep­­ciunea și bărbăția poporului și vitejia oștirii, a cucerit Independența și a în­temeiat Regatul, început-am cu bine­cuvântarea lui Dumnezeu, domnia noa­stră, in zile grele de mari primejdi, dar și de mari nădejdi. ,Cea dintâi grijă a noastră, a fost ca neamul ln fruntea căruia m'a așezat pronia cerească, să nu piardă prilejul de a-și asigura dreptul de a trăi ne­­trunchiat și de sine stătător. .Luptele, jertfele și tortă tr­uda ge­nerațiilor trecute, care dealungul vea­curilor au izbutit să înalțe treptat, dar sigur, clădirea trainică a Statului no­stru Independent, îmi luminau zarea și îmi întăreau sufletul întru împlinirea datoriei mele sfinte de Domn și de Ro­man. »Cu încrederea în Dumnezeu și în puterea de viață a neamului, îndemnat de cuvântul întregului popor și ajutat de sfatul acelora care cu credință s’au Închinat țârii și Tronului, am purtat războiul întregirii neamului și biruind restriștele, am văzut înfăptuită unita­­tatea națională de atâta vreme aștep­tată. »In ziua de 9 Aprilie 1918, Basara­bia s’a alipit de Patria-mamă. in ziua de 28 Noemvrie 1918, Bucovina a re­venit la vatra strămoșească, iar la Alba-Iulia, în ziua de 1 Decembrie 1918, Banatul, Ardealul și părțile ungurene, s’au declarat, într’un singur glas, unite pentru vecie cu Regatul român. .Spre a diema binecuvăntarea lui Dumnezeu asupra acestor mărețe fapte din care a eșit România­ Mare și spre a le da o consfințire In fața scumpului nostru popor, — ne-am adunat cu toții la Alba-Iulia, străvechea cetate a Da­ciei Romane și a gloriei lui Mihai Vi­teazul și aici, azi 15 octombrie 1922, de față fiind membri familiei mele re­gale, reprezentanții suveranilor și țări­lor aliate și amice, Senatul și Aduna­rea deputaților, căpeteniile armatei, membri tuturor corpurilor constituite ale țării, ai Academiei române și Uni­versităților, delegațiile comunale, ur­bane și rurale, din întreaga țară și re­prezentanții tuturor confesiunilor, Ne-am încoronat, Eu și scumpa mea soție Ma­ria, părtașa suferințelor și bucuriilor mele și ale Țării. Pentru ca neuitată să fie amintirea zilei de azi, am întocmit și subscris în al IX-lea an al domniei noastre acest de față document". Ferdinand Maria Transportarea corpului defunctului Rege București. 21.­­ Azi la ora 12 dupa ce se va oficia un serviciu religios la palatul Peli­șor, corpul defunctului Rege va fi transportat la gară pără­sind Sinaia la ora 15 și va sosi la București la ora 16 și fum, oprindu-se la Cotroceni. Sosi­rea va fi anunțată cu 101 lovi­turi de tun. Humorul Regelui Ferdinand La târgul de mostre­ din Cluj, care a avut loc în Septemvrie 1924, Regele Ferdinand, oprindu-se la un pavilion și primind ca dar un baston executat artistic, a luat în mână un alt baston, gros și puternic, spunând: Acesta ar fi bun pentru Terente, firește ar trebui întâia să-i cunoaștem adresa.

Next