Patria, aprilie 1928 (Anul 10, nr. 74-93)

1928-04-01 / nr. 74

Muzeul Asociata ^1MOTOR: S 3 S­ILOPOTEL Redacţia |1 adminiUitaţia: OLUJ, S TR. REGINA VARIA No. 11. TELEFON: 13—31. ►► ►♦ CLUJ, Duminecă 1 Aprilie 1928 ABONAMENT ANUAL: Piolatinnj li bai« ...... . •M 4‚› ► ο› IRECţIA POLITICA 1 ›Funcţionari.......................... 70»4►› Comitatul da lină al P. N. T. › ›Autorități­­i lnititnținni .... «60» ›► Aidaanului. In itrainitata: dublu, ›► miti luptăm In ultimele zile s-au produs atacuri aşteptate şi neaşteptate din diverse surse împotriva partidului naţional­­ţarănesc. Dacă n’am fi asistat la des­făşurarea vieţii publice a României de zece ani încoace, deslănţuirea aceasta diversă de adversităţi poate ar fi a­­vut darul să ne scoată din tranşeele noastre de atac, poate ar fi reuşit să ne distragâ atenţia de la obiectivul lup­tei noastre mari, pentru a ne îndrepta armele împotriva autorilor celor ce creazâ ştiind şi neştiind diversiuni. Zgura de fanariotism această pacoste a politicei naţiei noastre, care stăpâ­neşte încă multe suflete, ne explică însă suficient svonurile cari mişcă bra­ţele ce-au lovit recent. Liniştiţi, zâm­bitori pentru cei ce ne atacă crezând că ne distrug, compătimitori pentru ce­i puţini cari dau credit cuvintelor răspândite cu frenezie de presa buge­tivoră a d-lor Vintilă şi Stelian, ne vedem de rosturile noastre ceva mai adânci şi mai importante decât com­placerea in polemici. Dacă totuşi facem în acest loc un scurt popas asupra amabilelor atacuri ce ne-au venit de la prieteni şi duşmani, este nu fiindcă am cobori în arena po­lemică, recunoscând astfel o legitimi­tate oarecare celor ce atacă, ci fiindcă avem un crez pe care — întru binele ţării — îl accentuăm mereu, pentru a-l învedera şi celor puţini la număr, cari nu-1 admit — şi celor ce au răs­punderea destinelor României. Nu ne interesează ce scriu ziarele cu sau fără legături cu fondurile O. P. ale dlui Duca din ţară şi străinătate despre intenţiile noastre. Nici socote­lile ce şi­ le fac cu mintea plătită din Bucureşti unele organe din alte capi­tale, pentru a servi scopurile de diver­siune ale oligarhiei noastre. Nu ne interesează sfaturile ce ni se dau de-a lăsa pe autorii dezastrului actual al ţării să-şi facă mai departe mendrele. Partidul naţional-ţărănesc are mi­siunea grea de-a salva ţara din impa­sul greu în care se zbate de ani de zile. Este singurul care poate face acest lucru. Prin urmare, el nu poate admite temporizări — căci prăbuşirea e inevitabilă. Nu poate asculta sugestii întemeiate pe interpretări din alte ţări, căci ne prăbuşim. Iată adevărul dureros. NE PRĂBU­ŞIM. Dacă mai continuă actuala stare de lucruri va veni cea mai tristă pe­rioadă a vieţii acestei ţări. Totul e desorganizat. Totul nedisciplinat. To­tul se fură. Totul se distruge. Unde duce această stare de lucruri? Să judece ori­cine. Noi vrem să pre­întâmpinăm dezastrul fatal. De aceia luptăm. Prietenii cari ne dau sfaturi cu apre­cieri tăioase au greşit adresa. Să le adreseze celor ce sunt AUTORII nu constatatorii acestei stări de lucruri. Duşmanii politici cari ne acuză pen­tru constatările noastre şi lupta de sal­vare a ţărei întreprinsă de noi, de lipsă de patriotism, au greşit remediul când cred că acesta este încetarea luptei noastre. El este unul singur: încetarea cauzei răului. Autorii lui — dascălii de patriotism fals — mai pot face azi un singur bine țării: să plece. Comunicarea Ului N. Iorga la Camera — Serviciul nostru special — Bucureşti, 31. — Agenţia „Rador“ ne comunică următoarele: Mulţumind alegătorilor cari l-au trimis la Came­ră N. Iorga spune că a­ fost rugat de unele persoane să nu vorbească des­pre eşecul de la Geneva. Ţine să decla­re însă că nu vrea să facă o intrigă intre Vintilă Brătianu şi Titulescu ce­rând ca să nu se amestece­­politica na­ţională cu cea internaţională. Arată atmosfera rea din străinătate şi cere o mai bună organizare economică şi o serioasă pregătire a armatei. Acuză guvernul că nu ştie să facă faţă îm­prejurărilor. Azi — spune Dşa — nu se m­ai poate guverna nici în­­baza de­mocraţiei nici a liberalisan­ului ci nu­mai în baza puterilor Colaboratoare ale oamenilor cinstiţi. Critică izolarea­­ partidului liberal şi alegerile făcute de liberali. Aţi făcut lui Maniu o pro­punere de colaborare pe care nu o pu­tea primi căci s’ar fi expus la discre­ţia deputaţilor majoritari. Eu poate că aş fi primit o asemenea ofertă dar ea nu mi s’a oferit. Cere alegeri libere. K­. Vintilă Brătianu cere ca d. Iorga să nu se desolidarizeze de acţiunea Ministrului de Externe a cărui acti­vitate probabil nu o cunoaşte aşa de bine ca el, — şi îi cere să recunoască activitatea celor 75 ani de guvernare liberală şi afirmă că are convingerea fermă că se vor găsi or­ată alături. Critică opoziţia naţional-ţărănistă de­cla­rândul bolşevică. I­. Iorga spune că ia act despre toa­te aceste dar că nu crede în legăturile­­ opoziţiei cu­­sovietele. Contrar informaţiei primite de la Rador, relativ la discursul dlui Iorga, informaţii particulare ne arată că d-sa a făcut un aspru rechizitor întregului sistem politic şi în special politicei externe a guvernului, pe care l-a făcut răspuzător pentru situaţia în care a ajuns ţara. D-sa a criticat şi atitu­dinea dlui Titulescu. Majoritatea s-a purtat ostil faţă de d. Iorga care a făcut atent guver­nul asupra gravei răspunderi ce o are faţă de ţară. D. Iorga şi-a arătat înaintea mai multor prieteni regretul că a făcut cinstea acestei Camere să se prezinte înaintea ei. Răspunsul dlui V. Brătianu a fost acelaş către d. Iorga, pe care e obiş­nuit d-sa a-l da oricui care atacă guvernul liberal. De data aceasta a ţinut să plaseze în mod accentuat calomnia că la umbra acţiunei partidului naţio­nal ţărănesc se ascund comuniştii. Slăbiciunea guvernului liberal explică repetarea acestei poveşti bună pentru copii şi pentru analfabeţii parlamentului liberal._____ ntorduitul ranţa Guvernul liberal zboară diin succes în succes. Şi tot mai­­e dornic din suc­cese. Şi fiindcă, în ţară nu te poate obţine de­cât pe teren samsaaâcesc, le caută în afară. Am văzut ieri cum d. Titulescu se zbate să dovedească dreptatea tezei noastre în procesul optanţilor, dar cum totuşi nu reuşeşte să-şi menţină baremii, poziţiile câştigat odată în faţa forurilor de la Geneva. Cauza fiind politic provocătoare, desechili­­brată şi dezorientată a unui regim ce face totul pentru a-şi prelungi zilele de existenţă. Un alt „succ­es“ m­intalist e acordul dintre guverniul român şi ce francez pentru consolidarea datoriei noastre de răsboi în Franţa. D. Vintilă zăpăcit şi înspăimântat a făcut o gafă foarte incomodă ţării. Condus probabili de spiritul samsari­­cesc, al colaboratorilor săi a voit „să tragă chitului"‘ Băncei Angliei şi să încheie împrumutul de stabilizare la New,­York, prin Franţa. Aceasta a dus pe d. Vintilă la două „succese“ care în realitate siu­t eşe­curi. Pentru că, America nu acordă îm­prumut decât prin Londra, iar acordul cu Franţa, făcut în grabă, drept re­compensă pentru concursul Băncei Franţei, este departe de a fi aşa stră­lucit cum susţine d. Vintilă Brătianu. Deocamdată, pentru a ilustra „suc­cesul“ guvernului în acordul pentru consolidarea datoriilor de răsboiu în Franţa, reţinem câteva afirmaţii ale d-lui Manoilescu, diin interviewul acor­dat „Adevărului“. Ne păstrăm toată rezerva un­de pri­veşte stricta, justeţă a cifrelor şi conclu­ziilor. „Datorăm Franţei: 1.050.000.000 franci francezi­, cari valorează 210 milioane fr. aur. Franţa ne datora pentru distrugerile petrolifere (ceea ce de altfel ne-a recuno­­scut) zece milioane lire sterline, adică 252 milioane­ franci aur. „Cele dou­ă datorii trebuiau compensate pur şi simplu“ — zice d. Manoilescu şi, in realitate, in urma convenţiei d­lui Vin­tilă Brătianu, trebuie să plătim „525 mi­lioane franci aur, adică de două ori şi jumătate mai­ mult decât datoram“, căci d Vintilă a „revalorizat francul hârtie până la circa 50 la sută din valoarea aur. Revalorizarea s’a făcut reducând cuantu­mul NOMINAL al datoriei şi impunând plata IN FRANCI AUR.“ Considerând numai, aceste cifre drept ilustrative, d. Vintilă susţine totuşi, că da­toria noastră a fost „redusă la jumătate Desigur nu acest ziar va insera in­jurii la adresa Franţei, pentru că libe­ralii­ nu ştiu să ne reprezinte intere­sele. Dar d. Vittilă Brătianu vrea să-şi pă­streze puterea şi, în acest scop, se grăbeşte să obţină orice „succes“. A vrut să facă exces de franco-filism, rezultatul­­e, însă, necompensator: a încheiat o convenţie oneroasă pentru, ţară şi totuşi, nu va avea împrumu­tul de la New-York, pentru că a neso­cotit Banca Angliei. Nu putea fi un adevărat succes, fiindcă samsarii câştigă numai la lo­vituri, şi această lovitură a dat greș. Zm. PROBLEMELE VREMII Propaganda nontra Romania in America Publicăm mai jos darea de seamă despre discuţiile în contradictoriu ce au avut loc la Boston in 4 Febr. a. c. Dacă nu suntem deplin de acord cu unele afirmări ale oratorilor, trebue să relevăm faptul de atâtea ori dove­dit­ că propaganda în favoarea ţării noastre —­ azi mai vitală ca oricând — este cu totul avizată la sănătoasa iniţiativă a unor tineri intelectuali de o distinsă valoare cum este dl A. I. Popescu, A. Popovici şi alţii; şi cu durere trebue să constatăm că guver­nele noastre nu au reuşit să înglobeze aceste iniţiative particulare într’o ac­ţiunea unitară şi salutară. O dovadă mai mult că cei ce ne conduc de 10 ani nu ştiu să îndrune energiile vii ale naţiunei spre o muncă creatoare. D. A. I. Popescu, fiind invitat de Columbia University a mai ţinut la Newyork în 17 Februarie o conferinţă despre: Factorii fundamentali ai des­­voltării României. ASOCIAŢIA DE POLITICA EXTER­NĂ DIN STATELE UNITE DISCUTĂ ROMÂNIA Asociaţia de Politică Externă, o asociaţie pentru a studiul diverselor probleme de politică internaţională din punct de vedere modern progresiv a discutat la 4 Februarie în filiala ei de la Boston situaţia României. Aso­ciaţia este unică în felu­l ei şi între­buinţează diferite metode pentru stu­diul şi răspândirea informaţiilor pre­cise şi ştiinţifice cu privire la diverse­le probleme. In primul rând Asociaţia publică buletine săptămânale asupra diverselor chestiuni la ordinea zilei dând o interpretare obiectivă şi ştiin­ţifică asupra acestora. In afară de această activitate asociaţia publică şi nişte studii lunare mai largi, ultimul cel din Februarie fiind devotat Româ­niei. Este poate şi studiul cel mai obiectiv ce s’a publicat în Statele Uni­te asupra problemelor României şi poate nu numai în Statele Unite. In afară de aceasta Asociaţia nutreşte interesul şi prin conferinţe în contra­dictoriu ce sunt ţinute în legătură cu o masă bilunară la care iau parte cele mai distinse personalităţi ale oraşelor respective. La Boston în faţa unui auditoriu compus din pest 400 persoane între care foarte mulţi profesori şi perso­nalităţi legate de Universitatea Har­vard, cea mai importantă universita­te americană, s-a desbătut problema: Situaţia României. Cum Bostonul este centrul bisericii unitare, ai căror capi au dus abila propagandă minoritară în Statele Unite discuţia a fost urmă­rită cu un deosebit interes. Printre asistenţi notăm: Dl Walter Russell Butsell, Directorul Biurou­­lui de cercetări internaţionale de pe lângă Universitatea din Harvard, dl Samuel Eliot, Şeful efectiv al Bisericii Unitare din Statele Unite, dr. David L. Edsall, Decanul Facultăţii de Medi­cină al Universităţii Harvard, A. Pi­­nanski Şeful Casei de Advocaţi Pi­­nanski et Co, Rabinul Harry Levi, dna Sophie Chantal Hart Profesoară la Wellesly College. Rev. Fred. R. Le­wis. Secretarul Comitetului de Ajutor

Next