Patria, aprilie 1928 (Anul 10, nr. 74-93)
1928-04-01 / nr. 74
Muzeul Asociata ^1MOTOR: S 3 SILOPOTEL Redacţia |1 adminiUitaţia: OLUJ, S TR. REGINA VARIA No. 11. TELEFON: 13—31. ►► ►♦ CLUJ, Duminecă 1 Aprilie 1928 ABONAMENT ANUAL: Piolatinnj li bai« ...... . •M 4‚› ► ο› IRECţIA POLITICA 1 ›Funcţionari.......................... 70»4►› Comitatul da lină al P. N. T. › ›Autorității lnititnținni .... «60» ›► Aidaanului. In itrainitata: dublu, ›► miti luptăm In ultimele zile s-au produs atacuri aşteptate şi neaşteptate din diverse surse împotriva partidului naţionalţarănesc. Dacă n’am fi asistat la desfăşurarea vieţii publice a României de zece ani încoace, deslănţuirea aceasta diversă de adversităţi poate ar fi avut darul să ne scoată din tranşeele noastre de atac, poate ar fi reuşit să ne distragâ atenţia de la obiectivul luptei noastre mari, pentru a ne îndrepta armele împotriva autorilor celor ce creazâ ştiind şi neştiind diversiuni. Zgura de fanariotism această pacoste a politicei naţiei noastre, care stăpâneşte încă multe suflete, ne explică însă suficient svonurile cari mişcă braţele ce-au lovit recent. Liniştiţi, zâmbitori pentru cei ce ne atacă crezând că ne distrug, compătimitori pentru cei puţini cari dau credit cuvintelor răspândite cu frenezie de presa bugetivoră a d-lor Vintilă şi Stelian, ne vedem de rosturile noastre ceva mai adânci şi mai importante decât complacerea in polemici. Dacă totuşi facem în acest loc un scurt popas asupra amabilelor atacuri ce ne-au venit de la prieteni şi duşmani, este nu fiindcă am cobori în arena polemică, recunoscând astfel o legitimitate oarecare celor ce atacă, ci fiindcă avem un crez pe care — întru binele ţării — îl accentuăm mereu, pentru a-l învedera şi celor puţini la număr, cari nu-1 admit — şi celor ce au răspunderea destinelor României. Nu ne interesează ce scriu ziarele cu sau fără legături cu fondurile O. P. ale dlui Duca din ţară şi străinătate despre intenţiile noastre. Nici socotelile ce şi le fac cu mintea plătită din Bucureşti unele organe din alte capitale, pentru a servi scopurile de diversiune ale oligarhiei noastre. Nu ne interesează sfaturile ce ni se dau de-a lăsa pe autorii dezastrului actual al ţării să-şi facă mai departe mendrele. Partidul naţional-ţărănesc are misiunea grea de-a salva ţara din impasul greu în care se zbate de ani de zile. Este singurul care poate face acest lucru. Prin urmare, el nu poate admite temporizări — căci prăbuşirea e inevitabilă. Nu poate asculta sugestii întemeiate pe interpretări din alte ţări, căci ne prăbuşim. Iată adevărul dureros. NE PRĂBUŞIM. Dacă mai continuă actuala stare de lucruri va veni cea mai tristă perioadă a vieţii acestei ţări. Totul e desorganizat. Totul nedisciplinat. Totul se fură. Totul se distruge. Unde duce această stare de lucruri? Să judece oricine. Noi vrem să preîntâmpinăm dezastrul fatal. De aceia luptăm. Prietenii cari ne dau sfaturi cu aprecieri tăioase au greşit adresa. Să le adreseze celor ce sunt AUTORII nu constatatorii acestei stări de lucruri. Duşmanii politici cari ne acuză pentru constatările noastre şi lupta de salvare a ţărei întreprinsă de noi, de lipsă de patriotism, au greşit remediul când cred că acesta este încetarea luptei noastre. El este unul singur: încetarea cauzei răului. Autorii lui — dascălii de patriotism fals — mai pot face azi un singur bine țării: să plece. Comunicarea Ului N. Iorga la Camera — Serviciul nostru special — Bucureşti, 31. — Agenţia „Rador“ ne comunică următoarele: Mulţumind alegătorilor cari l-au trimis la Cameră N. Iorga spune că a fost rugat de unele persoane să nu vorbească despre eşecul de la Geneva. Ţine să declare însă că nu vrea să facă o intrigă intre Vintilă Brătianu şi Titulescu cerând ca să nu se amestecepolitica naţională cu cea internaţională. Arată atmosfera rea din străinătate şi cere o mai bună organizare economică şi o serioasă pregătire a armatei. Acuză guvernul că nu ştie să facă faţă împrejurărilor. Azi — spune Dşa — nu se mai poate guverna nici înbaza democraţiei nici a liberalisanului ci numai în baza puterilor Colaboratoare ale oamenilor cinstiţi. Critică izolarea partidului liberal şi alegerile făcute de liberali. Aţi făcut lui Maniu o propunere de colaborare pe care nu o putea primi căci s’ar fi expus la discreţia deputaţilor majoritari. Eu poate că aş fi primit o asemenea ofertă dar ea nu mi s’a oferit. Cere alegeri libere. K. Vintilă Brătianu cere ca d. Iorga să nu se desolidarizeze de acţiunea Ministrului de Externe a cărui activitate probabil nu o cunoaşte aşa de bine ca el, — şi îi cere să recunoască activitatea celor 75 ani de guvernare liberală şi afirmă că are convingerea fermă că se vor găsi orată alături. Critică opoziţia naţional-ţărănistă declarândul bolşevică. I. Iorga spune că ia act despre toate aceste dar că nu crede în legăturile opoziţiei cusovietele. Contrar informaţiei primite de la Rador, relativ la discursul dlui Iorga, informaţii particulare ne arată că d-sa a făcut un aspru rechizitor întregului sistem politic şi în special politicei externe a guvernului, pe care l-a făcut răspuzător pentru situaţia în care a ajuns ţara. D-sa a criticat şi atitudinea dlui Titulescu. Majoritatea s-a purtat ostil faţă de d. Iorga care a făcut atent guvernul asupra gravei răspunderi ce o are faţă de ţară. D. Iorga şi-a arătat înaintea mai multor prieteni regretul că a făcut cinstea acestei Camere să se prezinte înaintea ei. Răspunsul dlui V. Brătianu a fost acelaş către d. Iorga, pe care e obişnuit d-sa a-l da oricui care atacă guvernul liberal. De data aceasta a ţinut să plaseze în mod accentuat calomnia că la umbra acţiunei partidului naţional ţărănesc se ascund comuniştii. Slăbiciunea guvernului liberal explică repetarea acestei poveşti bună pentru copii şi pentru analfabeţii parlamentului liberal._____ ntorduitul ranţa Guvernul liberal zboară diin succes în succes. Şi tot maie dornic din succese. Şi fiindcă, în ţară nu te poate obţine decât pe teren samsaaâcesc, le caută în afară. Am văzut ieri cum d. Titulescu se zbate să dovedească dreptatea tezei noastre în procesul optanţilor, dar cum totuşi nu reuşeşte să-şi menţină baremii, poziţiile câştigat odată în faţa forurilor de la Geneva. Cauza fiind politic provocătoare, desechilibrată şi dezorientată a unui regim ce face totul pentru a-şi prelungi zilele de existenţă. Un alt „succes“ mintalist e acordul dintre guverniul român şi ce francez pentru consolidarea datoriei noastre de răsboi în Franţa. D. Vintilă zăpăcit şi înspăimântat a făcut o gafă foarte incomodă ţării. Condus probabili de spiritul samsaricesc, al colaboratorilor săi a voit „să tragă chitului"‘ Băncei Angliei şi să încheie împrumutul de stabilizare la New,York, prin Franţa. Aceasta a dus pe d. Vintilă la două „succese“ care în realitate siut eşecuri. Pentru că, America nu acordă împrumut decât prin Londra, iar acordul cu Franţa, făcut în grabă, drept recompensă pentru concursul Băncei Franţei, este departe de a fi aşa strălucit cum susţine d. Vintilă Brătianu. Deocamdată, pentru a ilustra „succesul“ guvernului în acordul pentru consolidarea datoriilor de răsboiu în Franţa, reţinem câteva afirmaţii ale d-lui Manoilescu, diin interviewul acordat „Adevărului“. Ne păstrăm toată rezerva unde priveşte stricta, justeţă a cifrelor şi concluziilor. „Datorăm Franţei: 1.050.000.000 franci francezi, cari valorează 210 milioane fr. aur. Franţa ne datora pentru distrugerile petrolifere (ceea ce de altfel ne-a recunoscut) zece milioane lire sterline, adică 252 milioane franci aur. „Cele două datorii trebuiau compensate pur şi simplu“ — zice d. Manoilescu şi, in realitate, in urma convenţiei dlui Vintilă Brătianu, trebuie să plătim „525 milioane franci aur, adică de două ori şi jumătate mai mult decât datoram“, căci d Vintilă a „revalorizat francul hârtie până la circa 50 la sută din valoarea aur. Revalorizarea s’a făcut reducând cuantumul NOMINAL al datoriei şi impunând plata IN FRANCI AUR.“ Considerând numai, aceste cifre drept ilustrative, d. Vintilă susţine totuşi, că datoria noastră a fost „redusă la jumătate Desigur nu acest ziar va insera injurii la adresa Franţei, pentru că liberalii nu ştiu să ne reprezinte interesele. Dar d. Vittilă Brătianu vrea să-şi păstreze puterea şi, în acest scop, se grăbeşte să obţină orice „succes“. A vrut să facă exces de franco-filism, rezultatule, însă, necompensator: a încheiat o convenţie oneroasă pentru, ţară şi totuşi, nu va avea împrumutul de la New-York, pentru că a nesocotit Banca Angliei. Nu putea fi un adevărat succes, fiindcă samsarii câştigă numai la lovituri, şi această lovitură a dat greș. Zm. PROBLEMELE VREMII Propaganda nontra Romania in America Publicăm mai jos darea de seamă despre discuţiile în contradictoriu ce au avut loc la Boston in 4 Febr. a. c. Dacă nu suntem deplin de acord cu unele afirmări ale oratorilor, trebue să relevăm faptul de atâtea ori dovedit că propaganda în favoarea ţării noastre — azi mai vitală ca oricând — este cu totul avizată la sănătoasa iniţiativă a unor tineri intelectuali de o distinsă valoare cum este dl A. I. Popescu, A. Popovici şi alţii; şi cu durere trebue să constatăm că guvernele noastre nu au reuşit să înglobeze aceste iniţiative particulare într’o acţiunea unitară şi salutară. O dovadă mai mult că cei ce ne conduc de 10 ani nu ştiu să îndrune energiile vii ale naţiunei spre o muncă creatoare. D. A. I. Popescu, fiind invitat de Columbia University a mai ţinut la Newyork în 17 Februarie o conferinţă despre: Factorii fundamentali ai desvoltării României. ASOCIAŢIA DE POLITICA EXTERNĂ DIN STATELE UNITE DISCUTĂ ROMÂNIA Asociaţia de Politică Externă, o asociaţie pentru a studiul diverselor probleme de politică internaţională din punct de vedere modern progresiv a discutat la 4 Februarie în filiala ei de la Boston situaţia României. Asociaţia este unică în felul ei şi întrebuinţează diferite metode pentru studiul şi răspândirea informaţiilor precise şi ştiinţifice cu privire la diversele probleme. In primul rând Asociaţia publică buletine săptămânale asupra diverselor chestiuni la ordinea zilei dând o interpretare obiectivă şi ştiinţifică asupra acestora. In afară de această activitate asociaţia publică şi nişte studii lunare mai largi, ultimul cel din Februarie fiind devotat României. Este poate şi studiul cel mai obiectiv ce s’a publicat în Statele Unite asupra problemelor României şi poate nu numai în Statele Unite. In afară de aceasta Asociaţia nutreşte interesul şi prin conferinţe în contradictoriu ce sunt ţinute în legătură cu o masă bilunară la care iau parte cele mai distinse personalităţi ale oraşelor respective. La Boston în faţa unui auditoriu compus din pest 400 persoane între care foarte mulţi profesori şi personalităţi legate de Universitatea Harvard, cea mai importantă universitate americană, s-a desbătut problema: Situaţia României. Cum Bostonul este centrul bisericii unitare, ai căror capi au dus abila propagandă minoritară în Statele Unite discuţia a fost urmărită cu un deosebit interes. Printre asistenţi notăm: Dl Walter Russell Butsell, Directorul Biuroului de cercetări internaţionale de pe lângă Universitatea din Harvard, dl Samuel Eliot, Şeful efectiv al Bisericii Unitare din Statele Unite, dr. David L. Edsall, Decanul Facultăţii de Medicină al Universităţii Harvard, A. Pinanski Şeful Casei de Advocaţi Pinanski et Co, Rabinul Harry Levi, dna Sophie Chantal Hart Profesoară la Wellesly College. Rev. Fred. R. Lewis. Secretarul Comitetului de Ajutor