Patria, martie 1929 (Anul 11, nr. 47-71)
1929-03-01 / nr. 47
2 ţională şi în concordanţă cu legile biologice se impune deci cât mai urgent. Şi nu numai în şcoală, în toate straturile populaţiei trebuesc introduse exerciţiile fizice căci rolul lor fortifiant, disciplinator şi moralizării este dintre cele mai însemnate. Să ne gândim numai la roadele minunate pe cari le dă Socalismul la slavi sau organizaţiile similare din alte ţări streine, încercarea pe care „Secţia medicală şi biopolitică a „Astrei“ o face, prin subsecţia ei de educaţie fizică, de a promova această salutară mişcare la noi, trebueşte întâmpinată cu bucurie şi merită tot sprijinul nostru. Iar acelora dintre dascăli cari mai sunt de părerea că prin introducerea educaţiei fizice în programele analitice şcoala se abate de la tradiţia culturii umaniste le raspurderii că antagonismul dintre aceasta şi cultivarea fizicului nu este decât aparent. Nu putem admite că părinții spirituali a școlii*^ âl'l^kfgfaniștii renașterii, reintidrilnd in lumea apuseană idealul culturii greco-romane să nu-1 fi acceptat integral. Spiritul acelor^yfemufi stăpânite de mistica creşrmâ, era însă prea puțin prielnic etili şi doctrine care acorda desăvârşirii trupeşti o egală însemnătate cu a celei sufleteşti. Pentru a-i putea asigura izbânda acestei din urmă a fost atunci sacrificată cea dintâi. Reintegrând cultura fizică în drepturile sale generaţia de azi nu face decât să realizeze tardiv dezideratul de mult formulat al educaţiei integrale. Yatros Spectacole TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA -VINERI, 1 Martie 1929: „Carmen “ cu tenorul John Sullivan. SAMBATA, 2 Martie 1929: „Sapte fete de măritat“. DOMINEGA, 3 Martie 1929: (Matineu) ,,Medea“. — (seara) „Trubadurul“ cu tenorul John Sullivan. LUNI, 4 Martie 1929: „Boema“ pentru copii. MARTI, 5 Martie 1925: „Crita’1 (Premieră). MERCUR!* 6 Martie 1929: „Vasul Fantoma“ cu I. Nona-Oltescu, dirijor la Opera Română din Bucureti. JOI, 7 Martie 1929: „Doctorul fără voie“ pentru copii. VINERI, 8 Martie 1929: „Răpirea din Serai’4 cu I. Nona-Otescu. SAMBATA, 9 Martie 1929: „Crina“. DUMINECA, 10 Martie 1929. (Matineu): „Aida’4. “ (seara): „Șapte fete de măritat“. TEATRUL MAGHIAR SAMBATA ora 67 p. m.: Nathan cel înțelept. SAMBATA seara ora 8%: Romanul Iuditei. SAMBATA seara ora 11: Va debuta ca oas pe cabaretul lui Géza Boross din Budapesta. PAÍRIA Vineri, 1 Martie, An. XI. — Nr. 47 Literare - Culturale-Artistice BHOTH?Mam»wtuM hmwm—w——wwiw in iMmm—g *KMimTBnrmni ii 111 in ii ^vBinTT'aMMrMwiiiiiri Ti wMrrtminriimL ■'■IM Nimeni nu este profet în ţara Reprezentaţia operetei Petit repetat adeseori vorbele acestea cu adâncă resemnare biblică, mai ales de către celebrităţi, cari au fost izgoniţi peste hotarele ţării lor de baştină, spre a prinde recoltă în exilul ospitalier a vreunui popor înţelegător de cultură. Istoria literară este plină de exemple şi ilustrează in chipul cel mai luminos adevârătatea principiului de mai sus. De pildă, un Shakespeare nu a fost înţeles mult timp în ţara lui; poporul care l-a primit cu entuziasm şi care i-a îmbrăţişat opera a fost poporul german. Dna de Stael, a găsit răsunet şi mai ales recunoştinţă în Germania. Bernard Shaw se joacă mai mult în Germania, şi abia acum a început să devină popular în Englitera. Nu mai vorbesc de Pirandello care nici azi nu e înţeles în ţara lui şi pe care germanii l-au ridicat în slavă. In multitudinea recompenselor ce se acordă unui autor, desigur că cea mai mare e pentru el, de a fi înţeles. Această răsplată a muncii lui literare, valorează mai mult decât toate premiile şi toate laudele; a înţelege ceea ce vrea să spună un scriitor, înseamnă a-l primi în casa ta, a-l aşeza la locul de onoare şi a-i da partea ta din suflet spre a o supune unei discipline a minţii, unei torturi a imaginaţiei în veşnică căutare a adevărului artistic. Germanii au primit la ei pe toţi exilaţii simţirii, pe toţi cei ce n’au fost înţeleşi în patria lor. Deşi popor prin fire exclusivist, el şi-a deschis baricadele şi a lăsat cultura să inunde tot terenul primitor al teutonilor, pentru a prinde rădăcini şi a fi redată în îmbrăcămintea tehnicei celei mai moderne. Germanii au fost de altfel întotdeauna cei cari au utilizat invenţiunile, dându-le amplificarea tehnică, şi confortul practic. In literatura română, scriitorul care a găsit o primire binevoitoare nu la germani, ci la francezi, este Pannit Istrate■ Acest autor la noi nu putea fi înţeles, decât numai în urma consacrării lui Romain Rolland. Noi nu prea ţinem la scriitorii noştri şi cu toate acestea când unul dintre ei se refugiază la străini, atunci ni-l revendicăm cu disperare. Pe contesa de Noailles, care îşi reneagă originea, o chemăm mereu să-şi vadă leagănul unde a copilărit pentru a ne putea umfla în urmă în penele mândriei naţionale. Noi românii, pe lângă că nu înţelegem scriitorii, le mai punem şi piedeci artistice; culturofobia noastră atinge proporţii alarmante; nimeni nu vrea să dea un sprijin desvoltării noastre literare. Dacă în alte ţări profetul nu e popular în ţara sa, în România înjurăturile revistelor cari îi pândesc apariţia, îl fac atât de popular, încât îi trece pentru totdeauna gustul de a debuta in literatură. In felul acesta, prin izgonirea elementelor de valoare peste graniţă ne creăm atmosfera pe care o dorim şi pe care o merităm. Ionel Neamţiu Recenzii „Inteligenţa copilului“ A apărut vol. II al lucrării de mai sus, publicată de „Laboratorul de pedologie şi pedagogie experimentală al Universităţii din Cluj“ de sub conducerea dnui profesor univ. V. Ghidionescu, conţinând contribuţii experimentale de Lasar Antila: „Sugestia şi Inteligente“, de Liviu Sirca: „Timpurile Intelectuale şi învăţământul“ şi de VI. Ghidionescu şi Gh. Comicescu: „Experimente în vederea etalonării testelor de inteligenţă pentru copiii români.’4 Studiul acesta este continuarea lucrării dlui dr. Petre Ilcus „Inteligenţa copilului, studiu critic şi experimental* în care această problemă punea la punct în chip sintetic şi critic, bazat pe diferitele bibliografii. Lucrarea de faţă caută să aprofundeze problema pe cale proprie experimentală, să prindă multiplele aspecte sub care inteligenţa copilului se manifestă, să determine valoarea de ex. a sugestiei pentru educaţie şi învăţământ. Autorii aduc contribuţii apreciabile şi originale la lămurirea problemei, aşa de exemplu, etalonarea diferenţială a inteligenţii după sexe. Scopul principal, aşa cum îl vedem noi, este stabilirea unei scări metrice a inteligenţii copilului şi îndeosebi câştigarea unei etalonări de teste pentru selecţionarea copiilor în clasele şi şcolile speciale pentru debili mintali Rostul adevărat al acestor experimentări ar trebui să fie desăvârşirea metodelor pentru „Orientarea profesională“. Această problemă devine extraordinar de importantă din moment ce ne ameninţa proletariatul intelectual de care nu vom scăpa decât prin intensificarea specializării in toate domeniile muncii. Studiul de care vorbim conţine un bogat şi valoros material documentativ, tablouri, statistici, reprezentări grafice, fotografii diverse şi probe, însemnări, astfel ca atât ca conţinut cât şi ca factură se prezintă sub aspect occidental şi ca o lucrare foarte preţioasă pentru orice bibliotecă de specialitatte. Volumul a apărut în editura „Cărţii Româneşti“. Cluj, 27. „ Ieri seară a avut loc reprezentaţia ansamblului de operetă a teatrului Alhamba din Bucureşti, în frunte cu celebrele protagoniste dna Zamora şi Tantzi Cutava-Barozzi. Reprezentaţia a avut o deplină reuşită. Trebuie să înregistrăm cu deosebită satisfacţie jocul subtil şi delicat a dnei Zamora, care prin impetuozitatea rolului s’a ridicat la nivelul unei adevărate creaţii. Dna Tantzi Cutava-Barozzi a avut de asemenea o creaţie strălucită. Păcat că publicul românesc, n’a prea dat mare atenţie acestei reprezentaţii, deoarece în sală erau prea multe locuri goale. Ultima carte a ex-kaisenlui Wilelm: Strămoși mei Ziarul german „Vossische Zeitung“ aduce câteva amănunte despre ultima carte a exkaiserului Wilhelm al II-lea. E o chestie pur privată cartea aceasta, zice autorul articolului Carol Misch, nu i-a cerut-o nimeni. Kaiserul a scris-o cu ocazia împlinirii a 70 ani şi a dedicat-o nevestei sale de a doua. A tipărit-o în 14.000 de exemplare şi în esenţă e o teză de şcoală, aşa cum ar fi putut scrie Wilhelm înainte cu 50 ani, despre strămoşii săi. In istorie kaiserul nu e prea tare, în stilistică şi mai puţin. Pe câte un loc expresiile sunt cabalistice. Ar fi putut-o revedea cineva. Faptul că nu ştie face literatură, n’ar fi nimic, dar să cazi ca împărat şi pe deasupra să mai şi seri prost, tot e prea mult. ----oozoo--- Ştiri cult — Turneul Cazacilor de la Don în România. La începutul lunii Martie va sosi în România celebrul cor al cazacilor de la Don „Platov“, cari vor da câteva concerte şi în România. Acest cor a concertat în cele mai de seamă ţări ale apusului, producând o uimire generală în toate cercurile artistice. — De la Secţiile „Astrei“. Domnii membri ai Secţiunilor sunt rugaţi a participa la şedinţa plenară a Secţiunilor „Astrei“, ce se va ţinea Joi, 28 Februarie a. c. orele 6 p. m. în localul Secţiunilor (Strada Memorandului 22, „Ardealul“, etaj), cu următoarea ordine de zi: 1. Călătoriile unui călugăr moldovean în s. XIX, comunicare d. Gh. Giuglea, membru în Secţia literară-filologică. 2. Situaţia lucrării „Ardealul românesc“. Publicul care se interesează poate participa. Secretariatul. — Concurs. Oficiul de desfacere al „Astrei“ publică concurs pentru executarea alor 11 desene pentru copertele Bibliotecii Poporale. Premiu global 3900. Termen 15 Martie. Informaţiuni amănunţite la of. desf. Cluj, str. Memorandu lui 22. _____ __________ ——09X00——• la casa tuturor să meargă ziarul „Patria** sa'iau la&BS&SS? SBS® La firma EzinyinCiai s’a îmnf mmm si curățirea iiineiivEppiiM!