Patria, martie 1929 (Anul 11, nr. 47-71)

1929-03-01 / nr. 47

2 ţională şi în concordanţă cu legile biologice se impune deci cât mai urgent. Şi nu numai în şcoală, în toate straturile populaţiei trebu­­esc introduse exerciţiile fizice căci rolul lor fortifiant, disciplinator şi moralizării este dintre cele mai însemnate. Să ne gândim numai la roadele minunate pe cari le dă So­­calismul la slavi sau organizaţiile similare din alte ţări streine, încercarea pe care „Secţia medi­cală şi biopolitică a „Astrei“ o fa­ce, prin subsecţia ei de educaţie fizică, de­ a promova această salu­tară mişcare la noi, trebueşte în­tâmpinată cu bucurie şi merită tot sprijinul nostru. Iar acelora dintre dascăli cari mai sunt de părerea că prin introducerea educaţiei fizice în programele analitice şcoala se abate de la tradiţia culturii uma­niste le raspurderii­ că antagonis­mul dintre aceasta şi cultivarea fizicului nu este decât aparent. Nu putem admite că părinții spiritu­ali a școlii*^ âl'l^kfgfaniștii renaș­terii, reintidrilnd in lumea apu­seană idealul culturii greco-roma­­ne să nu-1 fi acceptat integral. Spi­ritul acelor^yfemufi stăpânite de mistica creşrmâ, era însă prea pu­țin prielnic e­tili şi doctrine care a­­corda desăvârşirii trupeşti o ega­lă însemnătate cu a celei sufle­teşti. Pentru a-i putea asigura iz­bânda acestei din urmă a fost a­­tunci sacrificată cea dintâi. Rein­tegrând cultura fizică în dreptu­rile sale generaţia de azi nu face decât să realizeze tardiv dezidera­tul de mult formulat al educaţiei integrale. Yatros Spectacole TEATRUL NATIONAL SI OPERA ROMANA -VINERI, 1 Martie 1929: „Carmen “ cu tenorul John Sullivan. SAMBATA, 2 Martie 1929: „Sapte fete de măritat“. DOMINEGA, 3 Martie 1929: (Ma­tineu) ,,Medea“. — (seara) „Trubadurul“ cu teno­rul John Sullivan. LUNI, 4 Martie 1929: „Boema“ pentru copii. MARTI, 5 Martie 1925: „Cri­ta’1 (Premieră). MERCUR!* 6 Martie 1929: „Vasul Fantoma“ cu I. Nona-Oltescu, diri­jor la Opera Română din Bucu­­reti. JOI, 7 Martie 1929: „Doctorul fă­ră voie“ pentru­ copii. VINERI, 8 Martie 1929: „Răpirea din Serai’4 cu I. Nona-Otescu. SAMBATA, 9 Martie 1929: „Cri­­­­na“. DUMINECA, 10 Martie 1929. (Matineu): „Aida’4. “ (seara): „Șapte fete de măritat“. TEATRUL MAGHIAR SAMBATA ora 6­7 p. m.: Nathan cel înțelept. SAMBATA seara ora 8%: Roma­nul Iuditei. SAMBATA seara ora 11: Va debu­ta ca oas pe cabaretul lui Géza Boross din Budapesta. PAÍRIA Vineri, 1 Martie, An. XI. — Nr. 47 Literare - Culturale-Artistice BHOTH?Mam»wtuM hmwm—w——wwiw in iMmm—g *KMimTBnrmni ii 111­­ in ii ^vBinTT'aMMrMwiiiiiri Ti wMrrtminriimL ■'■IM Nimeni nu este profet în ţara Reprezentaţia operetei Petit repetat adeseori vorbele a­cestea cu adâncă resemnare bibli­că, mai ales de către celebrităţi, cari au fost izgoniţi peste hotare­le ţării lor de baştină, spre a prin­de recoltă în exilul ospitalier a vre­unui popor înţelegător de cul­tură. Istoria literară este plină de exemple şi ilustrează in chipul cel mai luminos adevârătatea princi­piului de mai sus. De pildă, un Shakespeare nu a fost înţeles mult timp în ţara lui; poporul care l-a primit cu entuziasm şi care i-a îmbrăţişat opera a fost poporul german. Dna de Stael, a găsit ră­sunet şi mai ales recunoştinţă în Germania. Bernard Shaw se joacă mai mult în Germania, şi abia a­cum a început să devină popular în Englitera. Nu mai vorbesc de Pirandello care nici azi nu e în­ţeles în ţara lui şi pe care germa­nii l-au ridicat în slavă. In multitudinea recompenselor ce se acordă unui autor, desigur că cea mai mare e pentru el, de a fi înţeles. Această răsplată a muncii lui literare, valorează mai mult decât toate premiile şi toate laudele; a înţelege ceea ce vrea să spună un scriitor, înseamnă a-l primi în casa ta, a-l aşeza la lo­cul de onoare şi a-i da partea ta din suflet spre a o supune unei discipline a minţii, unei torturi a imaginaţiei în veşnică căutare a a­­devărului artistic. Germanii au primit la ei pe toţi exilaţii simţirii, pe toţi cei ce n’au fost înţeleşi în patria lor. Deşi popor prin fire ex­clusivist, el şi-a deschis baricadele şi a lăsat cultura să inunde tot te­renul primitor al teutonilor, pen­tru a prinde rădăcini şi a fi redată în îmbrăcămintea tehnicei celei mai moderne. Germanii au fost de altfel întotdeauna cei cari au utili­zat invenţiunile, dându-le amplifi­carea tehnică, şi confortul practic. In literatura română, scriitorul care a găsit o primire binevoitoare nu la germani, ci la francezi, este Pannit Istrate■ Acest autor la noi nu putea fi înţeles, decât numai în urma consacrării lui Romain Rolland. Noi nu prea ţinem la scriitorii noştri şi cu toate acestea când unul dintre ei se refugiază la străini, atunci ni-l revendicăm cu­ disperare. Pe contesa de Noailles, care îşi reneagă originea, o chemăm me­reu să-şi vadă leagănul unde a co­pilărit pentru a ne putea umfla în urmă în penele mândriei naţio­nale. Noi românii, pe lângă că nu înţelegem scriitorii, le mai punem şi piedeci artistice; culturofobia noastră atinge pr­oporţii alarman­te; nimeni nu vrea să dea un spri­jin desvoltării noastre literare. Dacă în alte ţări profetul nu e po­pular în ţara sa, în România înju­răturile revistelor cari îi pândesc apariţia, îl fac atât de popular, în­cât îi trece pentru totdeauna gus­tul de a debuta in literatură. In felul acesta, prin izgonirea elemen­telor de valoare peste graniţă ne creăm atmosfera pe care o dorim şi pe care o merităm. Ionel Neamţiu Recenzii „Inteligenţa copilului“ A apărut vol. II al lucrării de mai sus, publicată de „Laboratorul de pedologie şi pedagogie experi­mentală al Universităţii din Cluj“ de sub conducerea dnui profesor univ. V. Ghidionescu, conţinând contribuţii experimentale de La­sar Antila: „Sugestia şi Inteligen­te“, de Liviu Sir­ca: „Timpurile Intelectuale şi învăţământul“ şi de VI. Ghidionescu şi Gh. Com­icescu: „Experimente în vederea etalonării testelor de inteligenţă pentru co­piii români.’4 Studiul acesta este continuarea lucrării dlui dr. Petre Ilc­us „In­teligenţa copilului, studiu critic şi experimental* în care această pro­­blemă punea la punct în chip sin­tetic şi critic, bazat pe diferitele bibliografii. Lucrarea de faţă cau­tă să aprofundeze problema pe cale proprie experimentală, să prindă multiplele aspecte sub care inteligenţa copilului se manifestă, să determine valoarea de ex. a su­gestiei pentru educaţie şi învăţă­mânt. Autorii aduc contribuţii a­­preciabile şi originale la lămuri­rea problemei, aşa de exemplu, e­­talonarea diferenţială a inteligen­ţii după sexe. Scopul principal, aşa cum îl ve­dem noi, este stabilirea unei scări metrice a inteligenţii copilului şi îndeosebi câştigarea unei etalonări de teste pentru selecţionarea co­piilor în clasele şi şcolile speciale pentru debili mintali­ Rostul ade­vărat al acestor experimentări ar trebui să fie desăvârşirea metode­lor pentru „Orientarea profesio­nală“. Această problemă devine extraordinar de importantă din moment ce ne ameninţa proleta­riatul intelectual de care nu vom scăpa decât prin intensificarea specializării in toate domeniile muncii. Studiul de care vorbim conţine un bogat şi valoros material do­­cumentativ, tablouri, statistici, re­prezentări grafice, fotografii di­verse şi probe, însemnări, astfel ca atât ca conţinut cât şi ca fac­tură se prezintă sub aspect occi­dental şi ca o­ lucrare foarte pre­ţioasă pentru orice bibliotecă de speciali­ta­tte. Volumul a apărut­ în editura „Cărţii Româneşti“. Cluj, 27. „ Ieri seară a avut loc reprezentaţia ansamblului de o­­peretă a teatrului Alhamba din Bucureşti, în frunte cu celebrele protagoniste dna Zamora şi Tan­­tzi Cutava-Barozzi. Reprezentaţia a avut o deplină reuşită. Trebuie să înregistrăm cu deosebită satis­facţie jocul subtil şi delicat a dnei Zamora, care prin impetuozitatea rolului s’a ridicat la nivelul unei adevărate creaţii. Dna Tantzi Cu­tava-Barozzi a avut de asemenea o creaţie strălucită. Păcat că pu­blicul românesc, n’a prea dat ma­re atenţie acestei reprezentaţii, de­oarece în sală erau prea multe lo­curi goale. Ultima carte a ex-kaisen­lui Wilelm: Strămoși mei Ziarul german „Vossische Zei­tung“ aduce câteva amănunte de­spre ultima carte a exkaiserului Wilhelm al II-lea. E o chestie pur privată cartea aceasta, zice auto­rul articolului Carol Misch, nu i-a cerut-o nimeni. Kaiserul a scris-o cu ocazia împlinirii a 70 ani şi a dedicat-o nevestei sale de a doua. A tipărit-o în 14.000 de exemplare şi în esenţă e o teză de şcoală, aşa cum ar fi putut scrie Wilhelm înainte cu 50 ani, despre strămoşii săi. In istorie kaiserul nu e prea ta­re, în stilistică şi mai puţin. Pe câte un loc expresiile sunt cabali­stice. Ar fi putut-o revedea cineva. Faptul că nu ştie face literatură, n’ar fi nimic, dar să cazi ca îm­părat şi pe deasupra să mai şi seri prost, tot e prea mult. ----oozoo---­ Ştiri cul­t — Turneul Cazacilor de la Don în România. La începutul lunii Martie va sosi în România celeb­rul cor al cazacilor de la Don „Pla­­tov“, cari vor da câteva concerte şi în România. Acest cor a concertat în cele mai de seamă ţări ale apu­sului, producând o uimire genera­lă în toate cercurile artistice. — De la Secţiile „Astrei“. Dom­nii membri ai Secţiunilor sunt rugaţi a participa la şedinţa ple­nară a Secţiunilor „Astrei“, ce se va ţinea Joi, 28 Februarie a. c. ore­le 6 p. m. în localul Secţiunilor (Strada Memorandului 22, „Ardea­lul“, etaj), cu următoarea ordine de zi: 1. Călătoriile unui călugăr moldovea­n în s. XIX, comunicare d. Gh. Giuglea, membru în Secţia literară-filologică. 2. Situaţia lu­crării „Ardealul românesc“. Publi­cul care se interesează poate par­ticipa. Secretariatul. — Concurs. Oficiul de desfacere al „Astrei“ publică concurs pen­tru executarea alor 11 desene pen­tru copertele Bibliotecii Poporale. Premiu global 3900. Termen 15 Martie. Informaţiuni amănunţite la of. desf. Cluj, str. Memorandu­­ lui 22. _____ __________­ ­——09X00——• la casa tuturor să­­ meargă ziarul „Patria** sa'iau la&BS&SS? SBS® La firma EzinyinCiai s’a îmnf mmm si curățirea iiineiivEppiiM!

Next