Patria, iulie 1936 (Anul 18, nr. 145-170)

1936-07-22 / nr. 162

Stelescu a fost ciuruit de gloanţele vitejilor asasini intraţi într’un spital. Loviturile de secure date cu vigoarea omului de caverne, după ce toate mă­­runtael­e bolnavului Steles­cu primiseră o pieae de gloanţe, dovedesc şi men­talitatea şi sentimentul, care călăuzesc pe vrednicii asasini. Setea de sânge şi pofta de mutilare care animă pe nişte pretinşi intelectuali (studenţi şi teo­logi!) dovedesc cu prisosinţă că anii de liceu şi de facultate nu au­­avut nici o influenţă asup­ra bestiei sangvinare, care a răsărit monstruoasă şi apoca­liptică atunci când te aşteptai mai pu­ţin, adecă aproape de sfârşitul anilor de studiu. Iată insă că o fiţuică de dreaptă hit­leristă, all cărei nume ne­­repugnă săl scriem, ameninţa categoric pe d. Mi­halache: VD. Mihalache se ştie iremediabil condamnat, tocmai pentru că se simte profund vinovat faţă de naţia pe care ,a trădat-o. Şi de aceea începe să se re­semneze cu ideia dispariţiei sale poli­tice. Se va agita oare? Atunci va dis­părea instantaneu şi catastrofic”. Nu ne o­prim nici o clipă asupra si­nistrelor elucubraţii debitate cu atâta inconştienţă de scribul fiţiuicei hi­ste­ris­te, cu „trădarea naţiei” şi „dispari­ţia politică” a dllui Mihalache. Prostul dacă nu­ i şi obraznic nare nici un haz. Ne oprim numai asupra ultimei pro­poziţii: „ATUNCI VA DISPĂREA IN­STANTANEU ŞI CATASTROFIC. Dacă dnii Inculeţ şi Vaier Pop ştiu să cetească, vor pricepe că dispariţia instantanee şi catastrofică nu po­ate fi de­cât asasinat. Fiţuica hitleristă ame­ninţă, prin urmare pe şeful partidului naţional-ţărănesc cu moartea. E clar şi categoric. Doamna Cenzură a vă­zut, a cetit şi a spus că e „bun pentru tipar . Prin urmare d. Inculeţ patro­nul cenzurei şi al dreptaşi­lor h­itierişti ştie că d. Mihalache e ameninţat cu moartea. Ce măsuri a luat sa­u e dis­pus să le ia? Fiţuica, o spunem cu scârbă, se numeşte „Porunca vremei”. Ce crede d. Inculeţ ca se cuvine unei fiţuici imunde care ameninţă cu moar­tea pe şef­ul unui partid politic? Ori, pentru că, d. Mihalache este şeful par­tidului de opoziţie şi portdrapelul de­mocraţiei de la noi, d. Inculeţ se bu­cură că e ameninţat cu moartea? Doreşte cu tot dinadinsul, grăsunul patron al deso­rdinelor de dreapta, să­­ajungem la războiul civil? Căci lanţul de asasinate în trecut şi ameninţările categorice pentru viitor, nu pot duce decât la o viguroasă apărare a celor ameninţaţi, adecă la războiul civil. Aşteptăm să ne lămurească dini In­. Măsurile pe cari le vor lua acum îm- I potriva asasinilor şi a celor cari fac apologia asasinatului, vor dovedii pe care oricu­m înţeleg domniile lor să me­argă: pe drumul represiunilor faţă de asasin, sau pe drumul care duce sigur la războiul civil. Dacă paznicii ordinei publice lasă pe fiecare cetăţean să se apere cu propriile sale puteri împotri­va celor ce-l ameninţă cu moartea, a­­tunci d. Mihalache dispune de mulţi paznici. Aceasta o ştie d. Inculeţ şi d. Vaier Pop. Până când vor urma să patroneze pe cei cari fac apologia asasinatului? VLADIMIR NICOARA ♦ Steiescu a căzut victima îndrăznielei sale, de a ridica un colţ al vălului tri­color sub care calc de vermina netreb­niciilor din care s’au recrutat asasinii lui Duca, ucigaşii săi proprii şi poate alţi bandiţi, cari fac in prezent exer­ciţii de tir şi secure. Dar Stelescu a denunţat die multă vreme autorităţilor, că tovarăşii de ieri, asup­ra cărora el a îndreptat proectorul luminos al ade­vărului, îl ameninţa cu moartea. Prin urmare d. Inculeţ, paznicul ordinei publice, — dar miau­ ales paznicul drep­tei asasine, — şi d. Valter Pop şeful suprem al parchetelor ştiau că prote­jaţii lor ameninţa cu moartea pe Mi­hail Stelescu. Din denunţul public fă­cut de Stelescu se ştia şi cine are inte­resul capital ca Stelescu să tacă. Să tacă oricum, chiar prin asasinat. Nu întrebăm ce-au făcut şi ce mă­suri au luat paznicii ordinei publice. Pentru că, dacă în cazul Duca au pro- , culeţ - Vare, p­redat precum se ştie, nu e de loc sur- \ f prinzători ca în cazul Stelescu să nu facă nici un gest. Duca era șeful par­tidului dlui Inculeț. Stelescu era nu­mai adversarul dlui Corneliu Zelinsky Codreanu. Dacă Duca n’a fost răzbu­nat, Stelescu nici atâta. * I fi i­ can 99Climatul politic al dlui încuie Comentând ultimul asasinat politic săvârșit asupra lui M. Steescu de către foștii săi co­legi de luptă politică, confra­tele „Dreptatea“ scrie urmă­toarele semnificative rânduri: D­ Ivan Constantinovici Inculeţ este de origină român basarabean. Nimeni nu i-a contestat origina pură roma­nească. In această privinţă d. Inculeţ — simplu rassist camuflat — este cu mult superior atâtor rassişti şi valahi­li care nu se pot lăuda cu o ascendenţă curată. .... Aşa de pildă Dalai-Lama al rassi­­mullui nostru, Corneliu zd­ea-c parca­nu nu se poate înun­a cu acest avantaj. Tatăl său este născut Zolinseni, iar mama — Fisa Lautner. Pe am­bele ra­muri n‘a cautat ciocârlia plaiurilor noastre. Şi totas­­ue­rta­tec­u de ro­mânism, bietul Mi­­nul Stelescu a plătit cu viaţa eounţând imprudenţa de a vor­bi cu documente in revi­nă sa „Crucia­da Românismului ‘ despre origina ,,i a­­rerului4* valah. Pieptul i-a fost stră­puns de gloanţe, pe patul de spital, iii­e se alia bolnav. Patru teologi — care nu se pot lăuda cu o ascendenţă iubirea creştină a aproapelui şi a pă­cătosului — au revendicait onoarea stranie de a mânui browningul şi se­curea.­­ Mihail Stelescu a păcătuit prin in­discreţie: a vorbit despre Zelinschi şi Launer. Launer-Zelinschi nu este izolat în „românismul“ său. Are pe Garabet As­lan la dreapta şi pe Mişu Polhroniadis la stânga, t­ot f­anarul şi tot Levant îl dă lecţii de patriotism lui Ion Miha­lache şi doctorului Nicolae Lupu Ion Inculeţ — pentru a reveni la oile noastre — re­vendică origină cifrată românească. Dar lui Ion i se m®i spu­ne simptomatic şi­ Ivan Constatinovici. Ce însemnează această poreclă? Foarte simplu. D. Inculeţ şi-a petre­cut cei mai frumoşi ani ai tinereti in Rusia ,la Moscova şi a Petersburg. A fos­t chiar profesor de fizică la­­ scoală comercială particulara. fPe urmă a po­vestit, ca un hâtru bun de glume, că a fost... profesor universitar­. La Petersburg d. Ion inculeţ a trăit în mediile revoluţionare studenţeşti, le a adăpat la idealismul legendar al studenţimii slave. Dar d. Inculeţ avea şi o doză de realism şi de scepticism moldovenesc. Dispreţuia uşurel acest tinct­ e lunatec. D. Inculeţ avea o deose­bită admiraţie pentru Ohrana. Ce‘ era Ohrana în timpul ţarilor ? Ceea ce este astăzi G. P. U., adică in­stituţia de represiune poliţienească a agitaţiilor politice­. Ohrana era forţa centrală a autori­tăţii constituite, dar... care a dus de râpă ţarismul prin metodele de provo­­caţiune şi de ieftin şiretlâc. In Orient, poliţia are metode speciale. Pezevent­­­âcul bizantino-levantin şi asiatic pro­cedează la represiune cu metode sa­vante şi... naive. Pactizează cu o par­te din revoluţionari, mângâindu-se cu iluzia că-i va manevra după socotelile sale. Stranie, periculoasă iluzie, Ohra­na s‘a dovedit ca o vulpe prea şireată care s‘a prins singură, în lanţ. Episodul Asew a fost dintre cele mai caracte­ristice­ pentru naivităţile criminale ale Ohranei. Sub platform­ă poliţienească, acest agent dublu a furnizat poliţiei şi pe tovarăşii săi, dar în acelaş timp a comis şi cele mai grozave atentate te­roriste. In fond, Ohrana patronase ceea ce trebuia să reprime. Bilanţul pro­vocaţiunii se dovedise catastrofal. Din odiosul asasinat comis împotri­va lui Mi­hai Stelescu relevăm două momente hidoase­: 1) omori­rea unui bolnav aflat pe pat de spital; 2) participarea celor patru teologi la atentat. Nu se mai respectă nici legile uma­ne şi nici legile divine. TAXA­ POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11172/1925 Anuil al XVI-lea No. 162 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 36 Telefon: 13—31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — — — Lei 701).­Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 60­ Pentru funcţionari, anual — Lei 600.­­Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 55 -Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.­Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45.­Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.­­In străinătate dublu. Organ al Partidului national TArănase iV Miercuri, 22 Iulie­­»W Pentru linişteai făr§!: nu creem gărzile Acţiunea de organizare a partidului naţionalrţărănesc s‘a înfăptuit în toate judeţele într­uai mod care dovedeşte im­presionanta adeziune a masselor faţă de principiile cari stau la baza« acestui organism politic şi faţă de fruntaşii săi. Astăzi partidul nostru numără sute de mii de membrii înscrişi şi eviden­ţiaţi. O adevărată armată entuziastă ! Eficacitatea acestei armatt* nu se poate vedea însă decât atunci când voinţa poporului este consultată de calea votului. Atunci „r**- în adunări defilează coloane întregi de cămăşi al­be ţărăneşti. Vremurile însă reclamă şi un altfel de organizare. Vremurile impun un răspuns categoric tuturor tentativelor de a tulbura ordinea, sau de a cuceri puterea prin exaltarea forţei unor or­ganizaţii ce abia reprezintă o infimă minoritate. Acest lucru nu se­ poate face însă de­cât prin adaptarea organizării parti­dului la aceste nevoi, In speţă or­ganizarea GAR­ZILOR ŢĂRĂNEŞTI. Gărzile ţărăneşti sunt ncesare mai ales la noi unde autoritatea constituit­ă închid­e ochii faţă de cele mai îndrăz­neţe atacuri ale extremei drepte, îm­potriva ordinei legale. Gărzile ţără­neşti sunt necesare pentru a evidenţia nu numai puterea de luptă a cadrelor partidului ci şi pentru influenţa bine­făcătoare­ asupra liniştei ţării ce o are faptul că populaţia ştie că în lipsa ac­ţiunii de susţinere a ordinei din par­tea guvernului, acest lucru îl poate fa­ce, cu succes, în orice tomet al ţării, GARDA ŢĂRĂNEASCA! Partidul prin organizarea gărzilor ţărăneşti se transformă, dint­ro arma­tă pasivă, intri o adevărată armată in luptă cu toate curentefie anarhice! lată de ce acţiunea de organizare a cadrelor partidului trebue imediat complectată, pe tot cuprinsul ţării, cu organizarea gărzilor ţărăneşti. Conducerea centrală a partidului a dat noui instrucţiuni în acest sens­ Toate organizaţiile noastre trebue să grăbească această operă de organizare, fiindcă nu putem şti ce vremuri ne aşteaptă ! Când atentatul a devenit o modă po­litică ara aceasta nu se poate încrede decât în forţele ei. Să organizăm "­aceşti* forţe: SA CREEM GĂRZILE ŢĂRĂNEŞTI. MADRID, 21 ?(Radorj. — Capitala Spaniei avea azi dimineaţă aspect de oraş în plin războiu. Miliţieni înar­maţi se îndreaptă spre Andaluzia, Faragossa şi Vallado­lid spre a le elibera din mâinile rebelilor. Azi dimineaţă postul, de radio Madrid anunţă că rebelii ar fi fost înfrânţi la Valladolid şi Saragossa. Un apel prin radio îndeamnă pe miliţieni să-şi păstreze muniţiile care vor pu­ea fi mult mai bine întrebuinţate mai târziu. Conferința dela Montreux încheiat lucrările Acontul strâmtorilor ai fost perfectuat Montreux, 21 (Sill). — Conferința strâmtorilor s’a terminat aseară prin semnarea solemnă a nouei convenții destinată sa înlocuiască art. 23 al tra­tatului dela Laussanne. La orele 22 după un dineu oferit de către d. Rustu Arras în onoarea dele­gaţilor, s’a semnat noua convenţie a strâmtorilor. Şedinţa ia fost presidată de d. Bruce. D. Rustu Arras a mulţu­mit în num­ele guvernului turc pentru rezultatele obţinute de conferinţă, re­zultate car­e satisfac pe toţi. Au vorbit deasemenea reprezentan­tul Angliei şi d. Litvi­îov, după care a luat cuvântul d. N. Titulescu, care în- tr’un vibrant discurs a mulţumit tutu­ror delegaţilor cari au luat parte la desbateri, a subliniat eforturile depuse de delegaţii Marei Britanii, Franţei şi Rusiei pentru a se putea ajunge la o formula care să mulţumească pe toţi. A relevat apoi nemărginită credinţă a României în realitatea Turciei. Din­ re­­dacţiunea textului declaraţiilor dlui Rustu Arras şi ale altor delegaţi, re­zultă că interesele româneşti şi în spe­cial acelea derivând din tratatele de asistenţă deja existente, vor fi totdea­una respectate. Are credinţa că dată fiind identitatea scopurilor politice şi pacifice ale Turciei şi României, acor­durile suplimentare de securitate vor uşura încă şi mai mult respectul inte­reselor româneşti. D. Titulescu «a mulţumit apoi dlui Rustu Arras, preşedintelui Ataturc şi primului ministru şi a subliniat sen­timentele de încredere cu care Româ­nia înţelege să iscălească noul acord al strâmtorilor. In numele Franţei, d. Paul Boncour a spus că ziua «aceasta «e o zi mare, de­oarece convenţia semnată este piatra pe care se va putea clădi viitorul. A mulţumit delegaţilor pentru munca de­pusă şi a­­adus elogii dlui Titulescu pentru spiritul de conciliare de care a dat dovadă. Deasemenea delegaţii Ja­poniei a adus omagii României. După delegaţii Iugoslaviei şi Greciei, cami deasemenea au rostit cuvântări a­­semănătoiare, d. Bruce a declarat con­ferința închisă. Ca o urmare a semnării convenției, o divizie militară turcă a pătruns în zorii zilei de astăzi in strâmtori. După lovitura de »tat dir» Danatg ii umil mi ■■mii 111111111-1111— »■■ 1 ni i0­rnwmiMBinni bimii 111111 11 ~ ———a—— Consiliul Soc. iMafionilor n 11 convoc« Inc« In cursul acestor suptAmfmn Mari demonstrații de mase In întreaga Polonie Curioasa atitudine a d-lui Beck, ministrul de externe al Potomei Presa şi evenimentul din Danzig PARIS 21 (Rador). — Agenţia Hi­vas anunţă: In legătură cu evenimentele din Dan­zig, ziarul „Le Matin“ precizează şi unele delegaţii, la Montreux, socotesc că s-ar putea folosi împrejurarea că mai mulţi membri ai Consiliului So­cietăţii Naţiunilor se găsesc aci, pentru a-l convoca încă în cursul acestei săp­tămâni. Dacă s'ar hotărî o asemenea conv­o­­care conferinţa de trei a puterilor lo­­carniene, ar putea deasemenea­ să se ţi­nă la Geneva, studiind consecinţele imediate a loviturii de stat naţional so­cialiste dela Danzig. Ziarele concen­trează atenţia asupra atitudinea Polo­niei. „Le Journal“ scrie: Evoluţia depinde în primul rând de Polonia. Numai *ii «air fi în­ situaţia de a interveni şi până acum a avut prilejul de a o face. So­cietatea Naţiunilor n‘ar putea inter­veni decât dacă nolomezii «ar fi dispuşi VARŞOVIA, 21 (Rador).­­ Lovitu­ra de stat naţionalsocialistă din Dan­zig a produs o mare tulburare in opi­nia publică din Polonia, neliniştită de viitorul intereselor polone in oraşul liber. Ieri s’au făcut numeroase ma­­nifestaţiuni in Katowice, Cracovia şi Lublin. S’au adoptat moţiuni cerân­­du-se extinderea drepturilor Poloniei la Danzig şi s’au trimis mareşalului Ritz Smygl inspectorul general ai­ar­să accepte toate riscurile unui conflict cu Germania. Se vede cât de gingaşe este situaţia pentru Polonia. „La Repu­­bjinque“ scrie: Fără îndoială, Societa­tea Naţiunilor va cere Poloniei sa in­tre în acţiune. Dar dacă Polonia refu­ză, ce va face Societatea Naţiunilor? Ii­dată mai mult Anglia va avea rol hotă­râtor în decizia Societăţii Naţiunilor. Eden nuiad mult ca oricare altul, are azi cuvântul. Ziarul „Le­s Populaire“ se in­­doeşte, că Beck însărcinat de Societa­tea Naţiunilor să se ocupe de chestiu­nea Danzigului, va­­sesiza consiliul de cele întâmplate. LONDRA, 21 (Rador). —­ Ziarul „Ti­­mes“ cred­e că azi se va­ realiza un acord asupra programului conferinţei de trei, de la Londra. După violarea pactului de la Locarno şi după nereuşita tratati­velor duse cu Germania se va întocmi un program în vederea unei noui con­ferinţe la care ar urma să fie invitate marei telegrame în acest sens. La ma­­nifestaţiuni a luat parte toate partide­le politice. Chestiunea Danzigului va fi discutată într-o întrevedere dintre Beck şi Ritz Smygl. Gazeta oficioasă „Polska” arată că dacă va fi nevoe, Polonia va face de­mersuri energice pentru garantarea in­­tereselor sale la Danzig periclitate de măsurile recente ale senatului, Germania­­şi Italia. Se crede că confe­rinţa de Miercuri va durai două zile, tot­odată se afirmă că la Boreigen Of­fice se studiază un plan venerat pen­tru organizarea­ păcii în Europa. UN COMITET DE TREI PEN­TRU STUDIEREA CHESTIUNII DANZIGULUI LONDRA, 21 Rador). — Eden pre­şedintele Consiliului Societăţii Naţiu­nilor va avea să decidă azi dacă este cazul convocării de urgenţă a Consi­liului pentru a delibera asupra Dan­zigului. S’ar putea deasemenea convoca nu­mai Comitetul de trei însărcinat cu studierea chestiunii Danzig. COMISARUL DIN DANZIG N-A ANUNTAT IN CA S. D. N-ul. GENEVA 21 (Raidor). — Societatea Naţiunilor n‘a primit până acum nici o comunicare din partea comisarului din Danzig. La Londra se examinează posibilitatea unei reuniuni de trei în chestiunea Danzigului, chiar în cursul acestei săptămâni ,cu ocazia­ conferin­ţei f­ranco-anglo-belgi­ene. Ştirile de la Montreux, cât şi din Franţa vestesc însă împotrivirea unei astfel de procedeuri. Atât în Montreux cât şi la Paris ,se emit păreri pentru reuniunea« întregului Consiliu al Socie­tăţii Naţiunilor pentru 23 s­au 24 iulie. In acest caz discuţiile celor trei puteri locarniene ,nu s-ar mai fece la­ Londra ci la Geneva. PORT­R­E­T­E Kamil Kroll«, ■mistral ac externe ai cen­ostraciei Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la naştere - E o veche şi bună tradiţie a Europei centrale ca de la o anumită vârstă să se menţioneze pentru marile personali­tăţi, atunci când trec dintr'un deceniu în altul, meritele şi caracteristicel­e personale. In ziua de 17 Iulie a. c. dr. Kamil Krofta, ministrul de externe al Cehoslovaciei, a împlinit 60 ani«. D. Kirofta, se trage dintro familie de oră­şeni din Pilzen, familie cu rădăcini ţa^­răneşti în trecut până în sec. XVII. Tatăl său «a jucat un rol de seamă In politica cehă de la finele sec. XL­. tânărul Krotta și-a făcut studiile la uni­versitatea Carol din Praga,, specii- fizanau-se in domeniul istoriei- Astăzi contează printre cei mai distinși căr­turari de istorie cehoslovacă. Cum la vechea Austrie nu era decât o «univer­sitate cehă, tânărul cărturar nu a pu­tut pătrunde la demnitatea de profe­sor universitar decât abia după război. Doi­­ani,­­ după treminarea studiilor­­universitare, i-a petrecut cercetând ar­hivele Vaticanului de la Roma și fiind­că intrase deja în serviciul diplomatic, a fost numit în 1920 ministru­­al Ceho­slovaciei pe lângă Vatican. Cu acest prilej d. Krofta a dat publicităţi o se­rie de acte diplomatice întitulate: „Monumenta Bohemiei Vaticana Acta Urbani VI­a et Bonifacii IX 1378—1404“. Ceva mai târziu a studiat problemele în legătură cu parlamentul ceh din 1605—1611. Cel mai mare număr din lucrările sale sunt însă în legătură cu epoca, luptelor religioase­, epoca husí­ti- Contribuţiile profesorului Krofta în această privinţă sunt relevatoare. D-s­a a cercetat adânc cauzele mişcă­rilor husite evocând situaţia politică şi economică a vremii. Acestora a ur­mat o serie de conferinţe menite să lămurească punctul său de vedere ,a­­supra acestei epoci importante din is­toria cehă. In urmă ,a dat «publicităţii o lucrare de seamă, care a fost publi­cata şi­ revista „Le Monde Slave“ în­titulata: „Mişcarea, buşită din punct de vedere sociial şi național.“ Interesul pentru această epocă­­a cond­us la pu­­bl­ica­rea unei alte lucrări cu titlul: „Jijka şi revoluţia buşită“, care a a­­părut de curând. Războiul mondial şi mai ales for­marea­ statului cehoslovac «a­u oferit din­ Krofta putinţa de a lămuri opi­niei publice europene câteva probleme de istorie cehă. Aci trebue să amintim o lucrare a s­a asupra evoluţiei con­ştiinţei poporului ceh. Pentru motiva­rea situaţiei noui «reiată în Europa centrală, profesorul Krofta «a dat la lumină o lucrare în legătură cu ve­chea« Ungarie şi alta întitulată: „Ve­ci­­ea ci noua Europă centrală“. De asemenea pentru a da o bază co­laborării de azi dintre cehi şi germani, drul Krofta, a publicat un studiu în care a prezentat contemporanilor con­­locuirea ceho-germană dealungul tim­pului. Lucrarea­­poartă titlul următor: „Das Deutschtum in der Tschechoslo­­vakischen Republik.“ Rolul de seamă pe care la jucat Ce­hoslovacia în politica internaţională dup războiu, a scos în evidenţă şi a atras atenţia istoriografilor asupra ra­porturilor istorice dintre naţiunea cehoslovacă şi cele vecinaşe. In legă­tură cu aceste probleme dr. Krofta a scris două­­studii interesante, dintre care primul e închinat raporturilor dintre cehi şi polonezi, iar al doilea le­găturilor dintre Franţa şi Cehia. A­­cesta din urmă poartă titlul următor: „Franţa şi mişcarea cehă religioasă“. Din această scurtă înşirare a' «activi­­tăţii ştiinţifice oricine îşi poate face 0 idee de contribuţie pe care dr. Krofta le-a adus istoriografiei cehe. Când in 1920 a fost minnistr­u pe lân­gă Vatican, desigur că dr. Krofta a a­­vit de îndeplinit o manca foarte grea. t­ebuia «înlăturată neîncredera Va­ticanului în naţiunea cehă, care a dat Et­r­pei pe marele Tap’âtor reigios Ian Hus, răzvrătit eonii.,­, catolicismu­lui Papal­­Datorită activităţii sale ra­porturile din­tre Cehoslovacia şi Vati­­ca­n au luat drumul ce, bun, până ce s a ajuns la încheierea aşa izsului mo­dus vivendi, care a avut duru] să nor­malizeze legăturile dintre Praga și Va­tican. De la Burrn dr. Krofl.i a f­ost mu­lat la Viena a«p i la Berlin Ii. a­­o.rste centre noul m« iLtni cehoslovac era deja cunoscut pri­n actiiviatca ?a ^Urmare pe. pag. .

Next