Patria, iulie 1936 (Anul 18, nr. 145-170)
1936-07-22 / nr. 162
Stelescu a fost ciuruit de gloanţele vitejilor asasini intraţi într’un spital. Loviturile de secure date cu vigoarea omului de caverne, după ce toate măruntaele bolnavului Stelescu primiseră o pieae de gloanţe, dovedesc şi mentalitatea şi sentimentul, care călăuzesc pe vrednicii asasini. Setea de sânge şi pofta de mutilare care animă pe nişte pretinşi intelectuali (studenţi şi teologi!) dovedesc cu prisosinţă că anii de liceu şi de facultate nu auavut nici o influenţă asupra bestiei sangvinare, care a răsărit monstruoasă şi apocaliptică atunci când te aşteptai mai puţin, adecă aproape de sfârşitul anilor de studiu. Iată insă că o fiţuică de dreaptă hitleristă, all cărei nume nerepugnă săl scriem, ameninţa categoric pe d. Mihalache: VD. Mihalache se ştie iremediabil condamnat, tocmai pentru că se simte profund vinovat faţă de naţia pe care ,a trădat-o. Şi de aceea începe să se resemneze cu ideia dispariţiei sale politice. Se va agita oare? Atunci va dispărea instantaneu şi catastrofic”. Nu ne oprim nici o clipă asupra sinistrelor elucubraţii debitate cu atâta inconştienţă de scribul fiţiuicei histeriste, cu „trădarea naţiei” şi „dispariţia politică” a dllui Mihalache. Prostul dacă nu i şi obraznic nare nici un haz. Ne oprim numai asupra ultimei propoziţii: „ATUNCI VA DISPĂREA INSTANTANEU ŞI CATASTROFIC. Dacă dnii Inculeţ şi Vaier Pop ştiu să cetească, vor pricepe că dispariţia instantanee şi catastrofică nu poate fi decât asasinat. Fiţuica hitleristă ameninţă, prin urmare pe şeful partidului naţional-ţărănesc cu moartea. E clar şi categoric. Doamna Cenzură a văzut, a cetit şi a spus că e „bun pentru tipar . Prin urmare d. Inculeţ patronul cenzurei şi al dreptaşilor hitierişti ştie că d. Mihalache e ameninţat cu moartea. Ce măsuri a luat sau e dispus să le ia? Fiţuica, o spunem cu scârbă, se numeşte „Porunca vremei”. Ce crede d. Inculeţ ca se cuvine unei fiţuici imunde care ameninţă cu moartea pe şeful unui partid politic? Ori, pentru că, d. Mihalache este şeful partidului de opoziţie şi portdrapelul democraţiei de la noi, d. Inculeţ se bucură că e ameninţat cu moartea? Doreşte cu tot dinadinsul, grăsunul patron al desordinelor de dreapta, săajungem la războiul civil? Căci lanţul de asasinate în trecut şi ameninţările categorice pentru viitor, nu pot duce decât la o viguroasă apărare a celor ameninţaţi, adecă la războiul civil. Aşteptăm să ne lămurească dini In. Măsurile pe cari le vor lua acum îm- I potriva asasinilor şi a celor cari fac apologia asasinatului, vor dovedii pe care oricum înţeleg domniile lor să meargă: pe drumul represiunilor faţă de asasin, sau pe drumul care duce sigur la războiul civil. Dacă paznicii ordinei publice lasă pe fiecare cetăţean să se apere cu propriile sale puteri împotriva celor ce-l ameninţă cu moartea, atunci d. Mihalache dispune de mulţi paznici. Aceasta o ştie d. Inculeţ şi d. Vaier Pop. Până când vor urma să patroneze pe cei cari fac apologia asasinatului? VLADIMIR NICOARA ♦ Steiescu a căzut victima îndrăznielei sale, de a ridica un colţ al vălului tricolor sub care calc de vermina netrebniciilor din care s’au recrutat asasinii lui Duca, ucigaşii săi proprii şi poate alţi bandiţi, cari fac in prezent exerciţii de tir şi secure. Dar Stelescu a denunţat die multă vreme autorităţilor, că tovarăşii de ieri, asupra cărora el a îndreptat proectorul luminos al adevărului, îl ameninţa cu moartea. Prin urmare d. Inculeţ, paznicul ordinei publice, — dar miau ales paznicul dreptei asasine, — şi d. Valter Pop şeful suprem al parchetelor ştiau că protejaţii lor ameninţa cu moartea pe Mihail Stelescu. Din denunţul public făcut de Stelescu se ştia şi cine are interesul capital ca Stelescu să tacă. Să tacă oricum, chiar prin asasinat. Nu întrebăm ce-au făcut şi ce măsuri au luat paznicii ordinei publice. Pentru că, dacă în cazul Duca au pro- , culeţ - Vare, predat precum se ştie, nu e de loc sur- \ f prinzători ca în cazul Stelescu să nu facă nici un gest. Duca era șeful partidului dlui Inculeț. Stelescu era numai adversarul dlui Corneliu Zelinsky Codreanu. Dacă Duca n’a fost răzbunat, Stelescu nici atâta. * I fi i can 99Climatul politic al dlui încuie Comentând ultimul asasinat politic săvârșit asupra lui M. Steescu de către foștii săi colegi de luptă politică, confratele „Dreptatea“ scrie următoarele semnificative rânduri: D Ivan Constantinovici Inculeţ este de origină român basarabean. Nimeni nu i-a contestat origina pură romanească. In această privinţă d. Inculeţ — simplu rassist camuflat — este cu mult superior atâtor rassişti şi valahili care nu se pot lăuda cu o ascendenţă curată. .... Aşa de pildă Dalai-Lama al rassimullui nostru, Corneliu zdea-c parcanu nu se poate înuna cu acest avantaj. Tatăl său este născut Zolinseni, iar mama — Fisa Lautner. Pe ambele ramuri n‘a cautat ciocârlia plaiurilor noastre. Şi totasuertatecu de românism, bietul Minul Stelescu a plătit cu viaţa eounţând imprudenţa de a vorbi cu documente in revină sa „Cruciada Românismului ‘ despre origina ,,i arerului4* valah. Pieptul i-a fost străpuns de gloanţe, pe patul de spital, iiie se alia bolnav. Patru teologi — care nu se pot lăuda cu o ascendenţă iubirea creştină a aproapelui şi a păcătosului — au revendicait onoarea stranie de a mânui browningul şi securea. Mihail Stelescu a păcătuit prin indiscreţie: a vorbit despre Zelinschi şi Launer. Launer-Zelinschi nu este izolat în „românismul“ său. Are pe Garabet Aslan la dreapta şi pe Mişu Polhroniadis la stânga, tot fanarul şi tot Levant îl dă lecţii de patriotism lui Ion Mihalache şi doctorului Nicolae Lupu Ion Inculeţ — pentru a reveni la oile noastre — revendică origină cifrată românească. Dar lui Ion i se m®i spune simptomatic şi Ivan Constatinovici. Ce însemnează această poreclă? Foarte simplu. D. Inculeţ şi-a petrecut cei mai frumoşi ani ai tinereti in Rusia ,la Moscova şi a Petersburg. A fost chiar profesor de fizică la scoală comercială particulara. fPe urmă a povestit, ca un hâtru bun de glume, că a fost... profesor universitar. La Petersburg d. Ion inculeţ a trăit în mediile revoluţionare studenţeşti, le a adăpat la idealismul legendar al studenţimii slave. Dar d. Inculeţ avea şi o doză de realism şi de scepticism moldovenesc. Dispreţuia uşurel acest tinct e lunatec. D. Inculeţ avea o deosebită admiraţie pentru Ohrana. Ce‘ era Ohrana în timpul ţarilor ? Ceea ce este astăzi G. P. U., adică instituţia de represiune poliţienească a agitaţiilor politice. Ohrana era forţa centrală a autorităţii constituite, dar... care a dus de râpă ţarismul prin metodele de provocaţiune şi de ieftin şiretlâc. In Orient, poliţia are metode speciale. Pezeventâcul bizantino-levantin şi asiatic procedează la represiune cu metode savante şi... naive. Pactizează cu o parte din revoluţionari, mângâindu-se cu iluzia că-i va manevra după socotelile sale. Stranie, periculoasă iluzie, Ohrana s‘a dovedit ca o vulpe prea şireată care s‘a prins singură, în lanţ. Episodul Asew a fost dintre cele mai caracteristice pentru naivităţile criminale ale Ohranei. Sub platformă poliţienească, acest agent dublu a furnizat poliţiei şi pe tovarăşii săi, dar în acelaş timp a comis şi cele mai grozave atentate teroriste. In fond, Ohrana patronase ceea ce trebuia să reprime. Bilanţul provocaţiunii se dovedise catastrofal. Din odiosul asasinat comis împotriva lui Mihai Stelescu relevăm două momente hidoase: 1) omorirea unui bolnav aflat pe pat de spital; 2) participarea celor patru teologi la atentat. Nu se mai respectă nici legile umane şi nici legile divine. TAXA POŞTALA PLĂTITĂ IN NUMERAR Nr. 11172/1925 Anuil al XVI-lea No. 162 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU Redacţia şi Administraţia: Cluj, Strada Regina Maria No. 36 Telefon: 13—31 ABONAMENT: (Dela 1 Aprilie 1935). Abonament anual — — — — Lei 701).Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 60 Pentru funcţionari, anual — Lei 600.Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 55 -Preoţi, Înv., stud., ţărani anual — Lei 500.Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45.Pentru autorităţi, inst. bănci, etc. Lei 1000.In străinătate dublu. Organ al Partidului national TArănase iV Miercuri, 22 Iulie»W Pentru linişteai făr§!: nu creem gărzile Acţiunea de organizare a partidului naţionalrţărănesc s‘a înfăptuit în toate judeţele întruai mod care dovedeşte impresionanta adeziune a masselor faţă de principiile cari stau la baza« acestui organism politic şi faţă de fruntaşii săi. Astăzi partidul nostru numără sute de mii de membrii înscrişi şi evidenţiaţi. O adevărată armată entuziastă ! Eficacitatea acestei armatt* nu se poate vedea însă decât atunci când voinţa poporului este consultată de calea votului. Atunci „r**- în adunări defilează coloane întregi de cămăşi albe ţărăneşti. Vremurile însă reclamă şi un altfel de organizare. Vremurile impun un răspuns categoric tuturor tentativelor de a tulbura ordinea, sau de a cuceri puterea prin exaltarea forţei unor organizaţii ce abia reprezintă o infimă minoritate. Acest lucru nu se poate face însă decât prin adaptarea organizării partidului la aceste nevoi, In speţă organizarea GARZILOR ŢĂRĂNEŞTI. Gărzile ţărăneşti sunt ncesare mai ales la noi unde autoritatea constituită închide ochii faţă de cele mai îndrăzneţe atacuri ale extremei drepte, împotriva ordinei legale. Gărzile ţărăneşti sunt necesare pentru a evidenţia nu numai puterea de luptă a cadrelor partidului ci şi pentru influenţa binefăcătoare asupra liniştei ţării ce o are faptul că populaţia ştie că în lipsa acţiunii de susţinere a ordinei din partea guvernului, acest lucru îl poate face, cu succes, în orice tomet al ţării, GARDA ŢĂRĂNEASCA! Partidul prin organizarea gărzilor ţărăneşti se transformă, dintro armată pasivă, intri o adevărată armată in luptă cu toate curentefie anarhice! lată de ce acţiunea de organizare a cadrelor partidului trebue imediat complectată, pe tot cuprinsul ţării, cu organizarea gărzilor ţărăneşti. Conducerea centrală a partidului a dat noui instrucţiuni în acest sens Toate organizaţiile noastre trebue să grăbească această operă de organizare, fiindcă nu putem şti ce vremuri ne aşteaptă ! Când atentatul a devenit o modă politică ara aceasta nu se poate încrede decât în forţele ei. Să organizăm "aceşti* forţe: SA CREEM GĂRZILE ŢĂRĂNEŞTI. MADRID, 21 ?(Radorj. — Capitala Spaniei avea azi dimineaţă aspect de oraş în plin războiu. Miliţieni înarmaţi se îndreaptă spre Andaluzia, Faragossa şi Valladolid spre a le elibera din mâinile rebelilor. Azi dimineaţă postul, de radio Madrid anunţă că rebelii ar fi fost înfrânţi la Valladolid şi Saragossa. Un apel prin radio îndeamnă pe miliţieni să-şi păstreze muniţiile care vor puea fi mult mai bine întrebuinţate mai târziu. Conferința dela Montreux încheiat lucrările Acontul strâmtorilor ai fost perfectuat Montreux, 21 (Sill). — Conferința strâmtorilor s’a terminat aseară prin semnarea solemnă a nouei convenții destinată sa înlocuiască art. 23 al tratatului dela Laussanne. La orele 22 după un dineu oferit de către d. Rustu Arras în onoarea delegaţilor, s’a semnat noua convenţie a strâmtorilor. Şedinţa ia fost presidată de d. Bruce. D. Rustu Arras a mulţumit în numele guvernului turc pentru rezultatele obţinute de conferinţă, rezultate care satisfac pe toţi. Au vorbit deasemenea reprezentantul Angliei şi d. Litviîov, după care a luat cuvântul d. N. Titulescu, care în- tr’un vibrant discurs a mulţumit tuturor delegaţilor cari au luat parte la desbateri, a subliniat eforturile depuse de delegaţii Marei Britanii, Franţei şi Rusiei pentru a se putea ajunge la o formula care să mulţumească pe toţi. A relevat apoi nemărginită credinţă a României în realitatea Turciei. Din redacţiunea textului declaraţiilor dlui Rustu Arras şi ale altor delegaţi, rezultă că interesele româneşti şi în special acelea derivând din tratatele de asistenţă deja existente, vor fi totdeauna respectate. Are credinţa că dată fiind identitatea scopurilor politice şi pacifice ale Turciei şi României, acordurile suplimentare de securitate vor uşura încă şi mai mult respectul intereselor româneşti. D. Titulescu «a mulţumit apoi dlui Rustu Arras, preşedintelui Ataturc şi primului ministru şi a subliniat sentimentele de încredere cu care România înţelege să iscălească noul acord al strâmtorilor. In numele Franţei, d. Paul Boncour a spus că ziua «aceasta «e o zi mare, deoarece convenţia semnată este piatra pe care se va putea clădi viitorul. A mulţumit delegaţilor pentru munca depusă şi aadus elogii dlui Titulescu pentru spiritul de conciliare de care a dat dovadă. Deasemenea delegaţii Japoniei a adus omagii României. După delegaţii Iugoslaviei şi Greciei, cami deasemenea au rostit cuvântări asemănătoiare, d. Bruce a declarat conferința închisă. Ca o urmare a semnării convenției, o divizie militară turcă a pătruns în zorii zilei de astăzi in strâmtori. După lovitura de »tat dir» Danatg ii umil mi ■■mii 111111111-1111— »■■ 1 ni i0rnwmiMBinni bimii 111111 11 ~ ———a—— Consiliul Soc. iMafionilor n 11 convoc« Inc« In cursul acestor suptAmfmn Mari demonstrații de mase In întreaga Polonie Curioasa atitudine a d-lui Beck, ministrul de externe al Potomei Presa şi evenimentul din Danzig PARIS 21 (Rador). — Agenţia Hivas anunţă: In legătură cu evenimentele din Danzig, ziarul „Le Matin“ precizează şi unele delegaţii, la Montreux, socotesc că s-ar putea folosi împrejurarea că mai mulţi membri ai Consiliului Societăţii Naţiunilor se găsesc aci, pentru a-l convoca încă în cursul acestei săptămâni. Dacă s'ar hotărî o asemenea convocare conferinţa de trei a puterilor locarniene, ar putea deasemenea să se ţină la Geneva, studiind consecinţele imediate a loviturii de stat naţional socialiste dela Danzig. Ziarele concentrează atenţia asupra atitudinea Poloniei. „Le Journal“ scrie: Evoluţia depinde în primul rând de Polonia. Numai *ii «air fi în situaţia de a interveni şi până acum a avut prilejul de a o face. Societatea Naţiunilor n‘ar putea interveni decât dacă nolomezii «ar fi dispuşi VARŞOVIA, 21 (Rador). Lovitura de stat naţionalsocialistă din Danzig a produs o mare tulburare in opinia publică din Polonia, neliniştită de viitorul intereselor polone in oraşul liber. Ieri s’au făcut numeroase manifestaţiuni in Katowice, Cracovia şi Lublin. S’au adoptat moţiuni cerându-se extinderea drepturilor Poloniei la Danzig şi s’au trimis mareşalului Ritz Smygl inspectorul general aiarsă accepte toate riscurile unui conflict cu Germania. Se vede cât de gingaşe este situaţia pentru Polonia. „La Repubjinque“ scrie: Fără îndoială, Societatea Naţiunilor va cere Poloniei sa intre în acţiune. Dar dacă Polonia refuză, ce va face Societatea Naţiunilor? Iidată mai mult Anglia va avea rol hotărâtor în decizia Societăţii Naţiunilor. Eden nuiad mult ca oricare altul, are azi cuvântul. Ziarul „Les Populaire“ se indoeşte, că Beck însărcinat de Societatea Naţiunilor să se ocupe de chestiunea Danzigului, vasesiza consiliul de cele întâmplate. LONDRA, 21 (Rador). — Ziarul „Times“ crede că azi se va realiza un acord asupra programului conferinţei de trei, de la Londra. După violarea pactului de la Locarno şi după nereuşita tratativelor duse cu Germania se va întocmi un program în vederea unei noui conferinţe la care ar urma să fie invitate marei telegrame în acest sens. La manifestaţiuni a luat parte toate partidele politice. Chestiunea Danzigului va fi discutată într-o întrevedere dintre Beck şi Ritz Smygl. Gazeta oficioasă „Polska” arată că dacă va fi nevoe, Polonia va face demersuri energice pentru garantarea intereselor sale la Danzig periclitate de măsurile recente ale senatului, Germaniaşi Italia. Se crede că conferinţa de Miercuri va durai două zile, totodată se afirmă că la Boreigen Office se studiază un plan venerat pentru organizarea păcii în Europa. UN COMITET DE TREI PENTRU STUDIEREA CHESTIUNII DANZIGULUI LONDRA, 21 Rador). — Eden preşedintele Consiliului Societăţii Naţiunilor va avea să decidă azi dacă este cazul convocării de urgenţă a Consiliului pentru a delibera asupra Danzigului. S’ar putea deasemenea convoca numai Comitetul de trei însărcinat cu studierea chestiunii Danzig. COMISARUL DIN DANZIG N-A ANUNTAT IN CA S. D. N-ul. GENEVA 21 (Raidor). — Societatea Naţiunilor n‘a primit până acum nici o comunicare din partea comisarului din Danzig. La Londra se examinează posibilitatea unei reuniuni de trei în chestiunea Danzigului, chiar în cursul acestei săptămâni ,cu ocazia conferinţei franco-anglo-belgiene. Ştirile de la Montreux, cât şi din Franţa vestesc însă împotrivirea unei astfel de procedeuri. Atât în Montreux cât şi la Paris ,se emit păreri pentru reuniunea« întregului Consiliu al Societăţii Naţiunilor pentru 23 sau 24 iulie. In acest caz discuţiile celor trei puteri locarniene ,nu s-ar mai fece la Londra ci la Geneva. PORTRETE Kamil Kroll«, ■mistral ac externe ai cenostraciei Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la naştere - E o veche şi bună tradiţie a Europei centrale ca de la o anumită vârstă să se menţioneze pentru marile personalităţi, atunci când trec dintr'un deceniu în altul, meritele şi caracteristicele personale. In ziua de 17 Iulie a. c. dr. Kamil Krofta, ministrul de externe al Cehoslovaciei, a împlinit 60 ani«. D. Kirofta, se trage dintro familie de orăşeni din Pilzen, familie cu rădăcini ţa^răneşti în trecut până în sec. XVII. Tatăl său «a jucat un rol de seamă In politica cehă de la finele sec. XL. tânărul Krotta și-a făcut studiile la universitatea Carol din Praga,, specii- fizanau-se in domeniul istoriei- Astăzi contează printre cei mai distinși cărturari de istorie cehoslovacă. Cum la vechea Austrie nu era decât o «universitate cehă, tânărul cărturar nu a putut pătrunde la demnitatea de profesor universitar decât abia după război. Doiani, după treminarea studiiloruniversitare, i-a petrecut cercetând arhivele Vaticanului de la Roma și fiindcă intrase deja în serviciul diplomatic, a fost numit în 1920 ministrual Cehoslovaciei pe lângă Vatican. Cu acest prilej d. Krofta a dat publicităţi o serie de acte diplomatice întitulate: „Monumenta Bohemiei Vaticana Acta Urbani VIa et Bonifacii IX 1378—1404“. Ceva mai târziu a studiat problemele în legătură cu parlamentul ceh din 1605—1611. Cel mai mare număr din lucrările sale sunt însă în legătură cu epoca, luptelor religioase, epoca husíti- Contribuţiile profesorului Krofta în această privinţă sunt relevatoare. D-sa a cercetat adânc cauzele mişcărilor husite evocând situaţia politică şi economică a vremii. Acestora a urmat o serie de conferinţe menite să lămurească punctul său de vedere ,asupra acestei epoci importante din istoria cehă. In urmă ,a dat «publicităţii o lucrare de seamă, care a fost publicata şi revista „Le Monde Slave“ întitulata: „Mişcarea, buşită din punct de vedere sociial şi național.“ Interesul pentru această epocăa condus la publicarea unei alte lucrări cu titlul: „Jijka şi revoluţia buşită“, care a apărut de curând. Războiul mondial şi mai ales formarea statului cehoslovac «au oferit din Krofta putinţa de a lămuri opiniei publice europene câteva probleme de istorie cehă. Aci trebue să amintim o lucrare a sa asupra evoluţiei conştiinţei poporului ceh. Pentru motivarea situaţiei noui «reiată în Europa centrală, profesorul Krofta «a dat la lumină o lucrare în legătură cu vechea« Ungarie şi alta întitulată: „Veciea ci noua Europă centrală“. De asemenea pentru a da o bază colaborării de azi dintre cehi şi germani, drul Krofta, a publicat un studiu în care a prezentat contemporanilor conlocuirea ceho-germană dealungul timpului. Lucrareapoartă titlul următor: „Das Deutschtum in der Tschechoslovakischen Republik.“ Rolul de seamă pe care la jucat Cehoslovacia în politica internaţională dup războiu, a scos în evidenţă şi a atras atenţia istoriografilor asupra raporturilor istorice dintre naţiunea cehoslovacă şi cele vecinaşe. In legătură cu aceste probleme dr. Krofta a scris douăstudii interesante, dintre care primul e închinat raporturilor dintre cehi şi polonezi, iar al doilea legăturilor dintre Franţa şi Cehia. Acesta din urmă poartă titlul următor: „Franţa şi mişcarea cehă religioasă“. Din această scurtă înşirare a' «activităţii ştiinţifice oricine îşi poate face 0 idee de contribuţie pe care dr. Krofta le-a adus istoriografiei cehe. Când in 1920 a fost minnistru pe lângă Vatican, desigur că dr. Krofta a avit de îndeplinit o manca foarte grea. tebuia «înlăturată neîncredera Vaticanului în naţiunea cehă, care a dat Etrpei pe marele Tap’âtor reigios Ian Hus, răzvrătit eonii.,, catolicismului PapalDatorită activităţii sale raporturile dintre Cehoslovacia şi Vatican au luat drumul ce, bun, până ce s a ajuns la încheierea aşa izsului modus vivendi, care a avut duru] să normalizeze legăturile dintre Praga și Vatican. De la Burrn dr. Krofl.i a fost mulat la Viena a«p i la Berlin Ii. ao.rste centre noul m« iLtni cehoslovac era deja cunoscut prin actiiviatca ?a ^Urmare pe. pag. .