Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)

1959-07-22 / nr. 1717

»v m pentru socialism Faza interregionala a celui de-al V-lea concurs al artiștilor amatori Ug Cluj, în sală Operei ma­ghiare de Stat, s-a desfășurat de curînd faza interregională a celui de-al V-lea concurs pe ța­­­­ră al formațiilor muzicale și co­regrafice de amatori din cadrul î, căminelor culturale, caselor raio­nale de cultură și coifurilor roșii din G.A.C. Intr-o atmosferă săr­­­­bătorească s-au întrecut cu a­­cest prilej cele mai bune echipe de amatori — și soliști — din regiunile Stalin, Cluj, Autonomă Maghiară și Baia Mare. Numărul impresionant al par­ticipanților a dovedit caracterul­­ de masă al acestei ample între­ceri artistice închinate celei de-a 15-a aniversări a eliberării pa­triei. Formațiile participante din toate patru regiunile au totali­zat 1.740 artiști amatori, din care regiunea Baia Mare 434 participanți. Concursul a impresionat și prin repertoriile bogate, pline de un conținut educativ și mobili­zator și prin înaltul nivel inter­pretativ al formațiilor. Partici­panții la faza interregională au demonstrat încă o dată că omul simplu, din popor, a crescut multilateral în anii puterii popu­lare că, o dată cu traiul său mai bun» și sufletul i-a devenit mai iubitor ca oricînd al frumo­sului. Formațiile băimărene au pășit pe scenă cu curajul ce ți-i dă buna pregătire și familiaritatea cu publicul spectator, calități cîș­­tigate printr-o neobosită activi­tate artistică și obștească. Cu repertoriile orientate spre pro­bleme majore actuale, au căutat să oglindească în graiul artei dragostea lor fierbinte pentru pa­trie, lupta pentru pace, prietenia scu popoarele țărilor lagărului ■ păcii în frunte cu U.R.S.S., în­tărirea frăției dintre poporul ro­mân și minoritățile naționale și oglindirea tezaurului nostru fol­­­­clor­ic, Ansamblul clorăl din Sighet —­­■ începem cu el, considerîndu-l ca Una din cele mai bune formații ale concursului — a dovedit prin repertoriu și prin înaltul nivel de interpretare, cîtă putere­­ poate avea un­ cîntec bine execu­ i­tat. Deplină artrfohie a celor 4 Voci, unitatea în nuanțarea fra­­zelor muzicale, corectitudinea e­­­­xecuției — au înfățișat întreg *­­aîîs alfibiul ca un singur tot, ca­re, sub bagheta sigură a dirijo­­r­ului, Mihai Mitriniuc, își iradia­ză puterea sentimentelor, cînd arz­nde,de dragoste pentru par­tidei patrie, cînd învolburate de Ură împotriva celor care încear­că să amenințe pacea. Cu forță mobilizatoare a inter­pretat corul „Valurile Amuru­lui“ de Sokolov, Marșul munci­torilor din opereta „Ana Lugoja­­na“ de Filaret Barbu, precum și frumoasa „Suită maramureșea­nă“, compoziție proprie a dirijo­rului corului. Corul din Poienile de sub Munte (Vișeu) și al colectiviști­lor din Ardusat au avut reperto­rii bune și un nivel interpretativ satisfăcător. Primului i-a dău­nat uneori graba, execuția „pe nerăsuflate“ și lipsa unității la intrări, iar al doilea trebuie să lupte pe viitor pentru formarea unei dicțiuni clare, fără silabe „mîncate“ la sfîrșitul unor fraze. Deși par mărunte, astfel de scă­puri au făcut ca formațiile a­­mintite să se prezinte mai slab decît coruri cum au fost cele din Săliște (reg. Stalin), Odorhei (R.A.M.) etc. Cele două formații­­ de dansuri — din Negrești (Oaș) și din Bi­­caz (Cehu Silvaniei) — s-au prezentat ambele cu succes și la acest examen. Oșenii, cu progra­mul îmbunătățit după­ faza re­gională, au adus­ pe scenă sum­­bra oșenească, cu obiceiurile, portul și „dansurile“ legate de tradiționala sărbătoare populară — totul exprimat printr-un dans cu temă bine executat de colecti­vul compus din țărani muncitori din Negrești. Suita de dansuri populare locale, prezentată de formația din Bicaz, a strălucit prin frumusețea portului local și mai ales prin interpretare care au uimit pe spectatori, smulgîn­­du-le cuvinte admirative ca­ „Ăștia-s acrobați, nu dansatori!“ Deși, cu dansurile, băimărenii s-au prezentat mulțumitor, mai sînt încă unele lucruri de făcut pentru perfecționarea măiestriei lor. Formațiile coregrafice din celelalte regiuni au prezentat adevărate ansambluri de dans, antrenînd în această formă de activitate artistică nu doar 6—8 perechi de dansatori, ci zeci de iubitori ai dansului. Căminul­­ cul­tural din Sîmbrișa (R.A.M.),fă­­cînd din dans o preocupare de masă, a reușit să ajungă la o echipă de peste 70 dansatori, care s-au dezvoltat astfel încît la concursul recent au făcut din dansul cu temă „împletit de pa­ie în șezătoare“ o adevărată o­­peretă populară. Brigăzile artistice­­ de a­­gitație din regiune n-au fost la înălțimea cerută de faza interregională. Programul intitulat „In sat la noi“ al Ca­sei raionale de cultură din Vi­șeu a fost depășit de timp, iar formația din Mocira (Șomcuta) deși avea un conținut bun, for­ma în care a fost înfățișat a mers pe o cale bătută pînă a­­cum de prea multe ori. Brigăzi­le artistice de agitație din Tur­da și din Hida (raionul Jibou) au oferit cîteva învățăminte pre­țioase în privința folosirii for­melor noi. Prima, printr-un de­cor simplu —­ un carton ce în­fățișă un autobus — a găsit nu numai mijlocul de a motiva enu­merarea unor realizări socialiste din oraș („vizitate“ de briga­dă), dar au dat și un ritm în­ *­rs viorător, dinamic, programului. Cu bogat efect mobilizator au fost unele forme de agitație vi­zuală cu care brigada și-a com­pletat programul (înfățișarea drapelelor cîștigate in întreceri, lozinci desfășurate, etc.). Ase­menea materiale •„intuitive“ sunt convingătoare. * 1— O formă interesantă de com­parare a sectorului socialist a­­gricol, cu cel individual, a a­­dus-o formația din Hida. Moto­cicleta, bicicleta și pietonul (G.A.C., întovărășirea și indivi­dualul) toate merg înainte, dar cu viteze diferite. Intr-un număr nesatisfăcător a fost reprezentată regiunea Baia Mare, în ramura formațiilor de instrumente populare. Sin­gura formație de acest fel a fost echipa de fluierași din Nadișu Român (Cehu Silvaniei), care, cu toate că s-a prezentat bine, a fost întrecută de alte formații, mai numeroase, din regiunile Stalin și Autonomă Maghiară. Este vina secției culturale regio­nale și a casei regionale de creație că nu au fost antrenate în concurs și formații ca: tara­furi, buciumași sau de alte instrumente populare care se găsesc din abundență în regiu­ne. Soliștii bâimăreni nu au dez­mințit așteptările, însă numărul lor a fost foarte redus. S-a re­marcat îndeosebi Constantin Calagherato (Sighet) prin inter­pretarea baladei populare „Pin­­tea Viteazul“. Maria Urs (Cehu Silvaniei) și surorile Silvia și Evdoch­i­a Meln­iciuc (Poienile de sub Munte) au cîntat fru­­mos, însă fără a-i întrece pe soliștii celorlalte regiuni. Păcat că în afară de soliștii amintiți și de clarinetistul Teodor Iuga (sa­tul Dobric), regiunea n-a fost reprezentată și prin soliști la in­strumente populare și nici prin soliști dansatori. Concursul a fost un prilej de a compara situația formațiilor artistice din regiune cu cea a celor din alte regiuni. In­for­mațiile altor regiuni s-a văzut clar mina sprijinitoare califica­tă, pe cînd o serie de formații băimărene au fost lipsite de a­­semenea sprijin. Dansatorii din Negrești, de pildă, ar fi avut un succes­ și­ mai mare dacă dan­sul lor cu temă ar fi fost com­pletat cu un final bun, fără a ră­­mîne la un moment dat parcă suspendat în aer. Un instructor priceput ar fi remarcat și reme­diat această lipsă. Brigăzile artistice de agitație cu lacune ce dăunează serios calității programelor. Forma de prezentare continuă să fie aceeași de acum 3—4 ani, un fel de „șablon“, iar evidențierile și critica bat mereu aceleași obiective. Beția, de pildă, e un obiectiv nelipsit, consacrîndu-i-se adevărate scenete, în care apar veșnicii doi inși hălăbănindu-se. Considerăm o greșeală tendința de a ataca într-un program toate temele. Se alunecă astfel ușor f­ieste obiective, la suprafață f­ără multă eficacitate. Oare, un program trebuie neapărat­­ să epuizeze toate aspectele bune și rele din jur? Oare n-ar fi mai eficace un program închinat unei singure probleme majore, dar să se intre în adîncul lucru­rilor, rezolvînd în primul rînd problema eficacității și apoi pe cea a distracției! Trebuie înlă­turată tendința ce reapare, de a transforma programele bri­găzilor artistice de agitație spre general, spre programe de estra­dă. Și pentru aceasta­ e absolut nevoie ca secția regională de învățămînt și cultură, casa de creație și teatrele din regiune să se ocupe de instruirea colective­lor de creație existente și să caute formarea de noi colective de acest fel. Practica de a „plăti“ pe un condeier să-ți în­tocmească programul brigăzii e greșită și aceasta a dovedit-o chiar formația de la Módra prin discordanța dintre stilul și cu­vintele textului, față de expre­siile locale ale țăranilor munci­tori Interpreți. Revenind la concurs, merită să menționăm că în ansamblu, artiștii amatori bâimăreni s-au prezentat bine. Ne mîndrește a­­cest fapt, socotindu-i un omagiu oferit cu drag celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei. Viitorul ne cheamă însă spre înălțimi și mai mari în mișcarea artistică de a­­matori și, invățind atât din fazele anterioare dt și din cea interregională a actualului con­curs, trebuie să ne întețim avîn­­tul, să mobilizăm mase mereu mai largi în mișcarea artistică, să luptăm pentru a face din sce­ne adevărate tribune ale educa­ției patriotice prin artă. MIRCEA POP Tractoristul Iuliu Lekli de la G.A.S. Ard­ud, printr-o raționa­lă exploatare a tractorului își depășește zilnic norma cu 15— 20 la sută. VEȘTI DIN COMUNA HODOD întrecere între întovărășiri întovărășirea agricolă „Vic­toria“ din satul Lelei a chemat la întrecere cele cinci întovără­șiri­­ din comună. Acum, în tim­pul recoltării, întrecerea este mai vie. Primii care au terminat secerișul au fost întovărășiții din Lelei. Cei mai harnici s-au dovedit a fi Gheor­­ghe Burnea, Iosif Balia, Fran­­ci­sc Kovács și alții. Au termi­nat secerișul și intovărășiții din Jurtelecu Hododului, cei din în­­tovărășirea „1 Mai“ Hodod etc. In seara zilei de 20 iulie, toate cele șase întovărășiri au terminat recoltările­ agricole Acum se transportă recolta la aici. Vor avea cinematograf sătesc In satul Lelei s-au început recent lucrările de renovare și amenajare a unei clădiri ce va fi transformată intr-un frumos cămin cultural. Pentru aceste lucrări, sătenii au transportat prin muncă voluntară 2.000 kg ciment, 10 m.c. lemn de con­strucție, etc. Prin igrija secției raionale de invățămînt și cultură, căminul cultural va fi dotat cu un apa­rat de proiecție. In cinstea zilei de 23 August toate lucrările vor fi gata. In cinstea zilei de 23 August, în frunte cu comuniștii și de­putații, s-a întreprins o largă acțiune de reparare și întreține­re a drumurilor. Intre 12—14 căruțe, lucrind zilnic, au tran­sportat în ultimul timp circa 400 m.c. piatră, care în mare parte a fost împrăștiată pe dru­muri și s-au construit două po­duri. In fruntea acestor lucrări se află deputații Mihai Szakaes, Iosif Veninger, Mihai Z. Bak și alții. Pregătiri pentru noul an școlar Comitetul executiv al sfatului popular comunal acordă o ma­re atenție pregătirii celor zece localuri de școală pentru noul an școlar. Toate materialele ne­cesare var, vopsea etc., au fost asigurate. Zilele acestea va în­cepe curățirea interioarelor. ★ Importante venituri din valorificarea lunii Creșterea continuă a efectivu­lui de animale de producție la gospodăria colectivă ,,1 Mai“ din Cărei, în special în perioa­da de după consfătuirea de la Constanța este însemnată. Tur­ma de oi a gospodăriei colec­tive a ajuns in acest an la 760 capete, de asemenea, a crescut efectivul de vaci și porci. In gospodărie s-a înființat și o fermă avicolă. Rentabilitatea creșterii ani­malelor rezultă în mod evident din veniturile realizate din a­cest sector. De pildă, la ferma de ovine de la efectivul de oi tunie s-a obținut în medie 4,5 kg fină fină. Din cantitatea re­alizată, 2.260 kg fină fină ca­tegoria I-a s-a valorificat pe ba­za contractului cu statul. Pe această cale, gospodăria a realizat un venit de 140.000 lei. Pînă acum s-au mai obținut importante venituri bănești și din valorificarea altor produse din sectorul zootehnic ca: lapte, carne, etc. ­Urmăre din pag. 1­ iaf, navea generată. Ne-a poves­tit întîmplarea, am discutat lucrurile și am hotărît: nu­mai dintr-o singură lovitură am vindut mai bine de 50 de căluți și am­ mărit efectivul vacilor cu lapte...”. Omul pare mulțumit­­ peste măsură de aceste lucruri. Nu se poate opri din vorbă. O­­chii îi lucesc, inima o dă ghes. — Grajdul acesta, ur­mează el, a fost construit prin ‘950, și am ținut seama de dezvoltarea gospodăriei colective in următorii ani. Se vede insă că am­i-s mai bogați. Grajdul ăsta nu mai e destul și nu ne place nici cit­ît de modern... Am con­struit colo altul.. Vedeți pia­tra aceea?... E temelia u­­nui nou grajd! Uite că vin camioanele (avem 4) cu ni­sip. .. Fondul de bază a a­­juns acum la 4.774.000 și vrem să-l mărim la peste cinci milioane și jumătate. Acum spuneți și dv., cum să nu fie bine în lumea noas­tră cu atâta bogăție?. Da, în lumea Bervenilor­­ de azi, bogăția colectivă e izochi­rul tuturor bucuriilor și te­..­melia pe care se conturează cu precizie de ceasornic vii­torul socialist al comunei.L­a o șaretă a fost înhămat un­ armăsar focos. Peste cî­teva minute ne-a purtat ca vîntul prin livada de pruni și caiși, peste cîmpul întins, ars de soare, peste ce gemea de rodul de cîmpul aur adunat în snopi și clăi de grîu. In toamnă, cînd sămin­­ța a fost așezată în brazde, echipa culturală a Bervenilor a prezentat aici un program cultural. O fetișcană, la pri­ma ei iubire, sfioasă, privind pe sub gene, a murmurat câ­tev­a versuri, cu glasul ei de cioclitie: 1 i— Seamăn, grîule, te seamăn, cu iubirea-mi frate geamăn, Să te înalți în lumină. Plin cum inima n­i-e plină... Și griul a încolțit, a răsă­rit și s-a înălțat în lu­mină, cu spicul greu și bobul plin. yintul și-a întins strunete­­ de vioară printre paiul îngăl­benit, apoi a început să-și mîngâie arcușul peste spi­cele cu boabe ajunse la împlinirea rodului. Colec­tiviștii s-au oprit în fața lanului galben, au rupt spicul și l-au sfărimat în pal­­me­ butucănoase. t.E copt“ a -«-­-fa-­ spus unul. Toți au pus atunci mîinile pe coase și și-au croit drumuri largi în lan. Două­zeci și patru de cosași și pa­truzeci și opt de colectiviste din brigada nr. 3, condusă de Bela Bujaki au secerat în prima zi 14 hectare, în a doua 16, în a treia și mai mult. Clăile de grîu s-au înmulțit, au ajuns la o mie, la șapte mii, la douăzeci de mii, ori poate mult mai multe. E­otita grîu în colectiva din ■Berveni incit, după un simplu calcul, unei batoze mijlocii, cu orar de lucru de 10 ore per schimb, i-ar trebui aproape 100 de zile ca să-l treiere tot... Așa arată hotarul, comuna, oamenii. Contabilul Béla Ta­si, care stă lingă mine în șa­retă, îmi arată deodată briga­da de secerători. — Acolo lucrează și nev­as­­tă-mea... — E colectivistă simplă? ■ — Da, simplă colectivis­tă... De altfel și eu sunt sim­plu colectivist. .. Numai că gospodăria m-a trimis plea­că la școală... 1 Da, gospodăria, o dată cu creșterea belșugului și-a cres­cut și gospodari harnici, con­tabili, medici veterinari, fri­zeri, zootehniști, șoferi, fierari, tîmplari, mecanici. In minte îmi încolțește un gînd ademenitor, de unde scoate gospodăria vestitele milioane de tei venit? Nl în­treb pe contabil. — De unde? Hin ... (se gîndește), — Numai din ci­­nepă — răspunde el — vom avea mai bine de 2.000.000 lei... Pe urmă, din sfecla de zahăr și grîu, alt milion. Din­ porci, grădina de zarzavat, ferma de oi, de păsări, din lapte, întreprinderi anexe, al­tul... din porumb, floarea-sou­­lui, cartofi. Milioanele cresc mereu. Grîul e secerat, prunii-s grei de rod, iar șareta gospodăriei, cu armăsaru-i înspumat, zboa­ră mereu, printre lanuri ne­­sfirșite, lucrate cu grijă și care aduc belșugul in casele colectiviștilor din Berveni, ca­re intre primii pe regiune au pornit pe calea indicată de partid. Al tău sincer prieten, Tudor Bodea. Pentru conformitate I. BUDA V­iață nouă, oameni noi Măsuri pentru protecția Anul acesta, în pădurile din raza raionului Vișeu s-a ivit un puternic atac de dăunători ai arborilor. Pentru combaterea pădurilor în raionul Vișeu acestor dăunători, și măsurile pe care în acțiunile a hotărât să le ia, Ocolul silvic din Vișeu de Sus a investit suma de 400.000 lei. O parte din aceste fonduri s-au cheltuit pentru stropirea culturilor din pepinie­­re cu substanțe insecticide, in special in pepiniera Poiana Novăț. Combaterea dăunătorilor s-a executat în două faze după un sistem mai complex. Pe o su­prafață de circa 960 ha a avut loc mai întâi tăierea arborete­­lui și apoi cojirea lui pentru a îndepărta astfel o dată cu coaja și dăunătorii. Tot la arborete a mai fost stropit preventiv, în mod vo­­­luntar, un teren de 30 ha. Pa­ralel cu aceasta, s-au mai în­treprins și alte lucrări ca: tra­tarea semințelor cu abavit prin munca voluntară a salariați­lor ocolului silvic, tratarea cu nitroxan a circa 800.000 buc­­căți de puieți, precum și alte lucrări. De curînd, Ocolul sil­vic din Vișeu de Sus a fost do­tat cu două mașini noi pentru combaterea dăunătorilor din depozite. LITERATURĂ AGROZOOTEHNICA Th. Nica și alții. Creșterea oi­lor 548 pag. cu 192 figuri în text — 35,80 lei F.R.S.S. Colecția „S.R.S.C.“ Elena Boldea: Povestea pîinii. 56 pag. — 1,05 lei. P. Mîrza: Darwin și creaționis­­mul. 68 pag. —­­1,30 lei. Miercuff, ?? Jolfi IT5S& Pe marginea examenului de maturitate de la Școala medie nr.1 din Baia Mare importanța educării tinerelor cadre a fost subliniată în repe­tate rînduri de către clasicii marxism-leninismului in cele mai importante opere. In Uniu­nea Sovietică această problemă se găsește în centrul preocu­părilor partidului comunist, și ca dovadă, în prezent întrea­ga structură a învățămîntului se bucură de îmbunătățiri sub­stanțiale, în sensul legării ei tot mai mult de practică, de ne­cesitățile izvorîte din, lupta ma­relui ’’popor" pentru construirea comunismului. Luînd ca exemplu realizări în domeniul mărețele învăță­­mintului din Uniunea Sovietică, pentru țările­ socialiste proble­ma instruirii și educării tinere­tului, viitoarele forțe chemate să desăvîrșească socialismul, este o problemă ...de stat. In țara noastră, prin grija partidului " și a " guvernului nostru interesul pentru formarea cadrelor ■ tinere în spirit comunist,, este o preocu­pare din ce în ce mai mare. Ca mărturie este faptul că numă­rul școlilor de tot felul se gă­­­sește într-o continuă creștere. Pretutindeni, la sate și orașe, se înalță noi și noi clădiri in care sînt educați fiii poporului muncitor, nădejdea de mîine a Republicii Populare Romîne. Avînd sarcina de a prezida examenele de maturitate de la Școala medie nr. 1 din Baia Atare, care în prezent se gă­sește in renovare și se m­ăreș­­te clădirea prin noi aripi etan­jate, am putut constata cu o deosebită satisfacție că între a­­ceste ziduri, cadrele didactice au reușit să instruiască și să educe tineretul din r­­egiune in­tr-un spirit nou, acordînd o gri­jă deosebită fiilor de muncitori ai acestui centru industrial. Străduințele conducerii școlii și ale cadrelor didactice au dat roade din cele mai bogate, prin numărul însemnat al ab­solvenților, care la examenul de maturitate au dovedit o bu­nă pregătire. Astfel, din 65 de candidați înscriși și pre­zenți la examenul de maturita­te, au promovat 59 absolvenți, adică 91 la sută, ceea ce re­prezintă un succes important. Unii dintre candidați au dove­dit o pregătire foarte bună, in­­tre ei amintim pe Ioan Maxim, Pamfil Roman, Nicolae Vor­­nicescu, Ana Hoban, Claudia Mureșan, Cornelia Pal, Ale­­xandru Vlahovici etc. O pregătire mai temeinică a fost înregistrată la matemati­că, limba romînă, chimie și geografie. La fizică și la ba­­­ele darwinismului în schimb pregătirea a fost mai slabă. Rezultatele cantitative și ca­n­titative obținute la acest exa­men de maturitate, precum și felul cum s-au prezentat can­didații, situează Școala medie nr. 1 din Baia Mare la nivelul celor mai bune din țară. Aseme­nea rezultate se datoresc gri­jii pe care o poartă organele de partid și secția de învăță­­mînt din localitate față de școală, pentru ca aceasta să poată funcționa în cele mai bu­ne condițiuni, precum și muncii profesorilor care nu au precum petit nimic din timpul lor pen­tru a se găsi cu­ mai mult timp în mijlocul elevilor pe care ii educă cu adevărată dragoste. Cadrele didactice au fost aju­tate în munca lor și de părinții elevilor, cu care au știut să păstreze o legătură stru­isă. Urmărind procesul de instruc­ție în timp, cataloagele dove­desc gradul de dezvoltare a fiecărui elev. Orele suplimen­tare, consultațiile pe care pro­fesorii le-au pregătit cu atenție și dragostea unui bun pedagog, toate au jucat un rol hotăritor în pregătirea elevilor. Putem fi convinși, că sarci­nile trasate prin hotăririle care privesc îmbunătățirea procesu­lui de învățămînt au fost tras duse cu multă conștiinciozitate în acest centru, unde brațele vînjoase și neobosite ale mine­­­rilor care scotocesc adîncurile solului pentru a aduce la lu­mină comorile ascunse,­ mun­cesc pentru construirea socia­lismului. Fiii acestor, bravi muncitori, ca și ai țărănimii muncitoare, se bucură­­ de o viață nouă și fericită, pășind voioși pe drumul luminat de partid- ALEXANDRU: jNEGRO 1 profesor la­ Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Realizări și planuri ale unui comitet de femei Un activ larg a­l Comitetului orășenesc de femei. Baia Mare s-a adunat să discute­ felul cum contribuie femeile la darea cu noi realizări a întîmpi­­celei mai scumpe sărbători a popo­rului nostru. Tov. Bița Huțu­­ban a prelucrat cu această o­­cazie Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. în legătură cu sărbă­torirea celei de-a 15-a aniver­sări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Apoi a fost pre­lucrat un plan de acțiuni în­tocmit în acest scop. La această plenară, pe baza indicațiilor comitetului regional de partid, activul comitetului orășenesc a fost mărit, cuprin­­zînd 230 femei din toate sec­toarele de activitate. Luînd cuvîntul, mai multe fe­mei și-au exprimat hotărîrea de a desfășura o vastă activitate pentru înfrumusețarea orașu­lui. Astfel, comunista Rozalia Kolaric a vorbit cu mîndrie despre faptul că orașul Baia Mare a cîștigat locul întîi pe țară în întrecerea dintre sfa­turile populare. La aceasta au contribuit și femeile cu mii de ore muncă voluntară. „Vom fa­ce ca orașul nostru drag să fie și mai frumos, vom apăra tot ceea ce am construit“, a spus vorbitoarea. Deputata Florica Radu a vorbit despre experien­ța ei în mobilizarea cetățenilor la acțiuni obștești. Pe strada Vasile Alecsandri participa zil­nic la muncă voluntară peste 50 femei, care răspund cu en­tuziasm chemărilor comisiei de femei din circumscripție. Tov. Radu a chemat apoi la întrecere toate cartierele și comisiile de femei din circumscripții pentru „Cea mai curată stradă și circumscripție“ și „Pentru blo­cul cel mai bine îngrijit“.­ A­­poi, tovarășa Domnica Dănilue,­­de la întreprinderea „1 Mai“5 Ferneziu, a vorbit despre cele 3 brigăzi de calitate și­­ despre faptul că fiecare femeie s-a an­­­ajat să facă 20 ore muncă vo­luntară în acțiunea de înfru­musețare a cartierului. Ea a pro­pus ca și la fabrica de pîine sa se formeze brigăzi de calitate, ca femeile de acolo să manifes­­te mai multă grijă pentru îm­bunătățirea calității pîinii. Femeile au hotărît să antre­neze 2.000 de tovarășe ale lor la diferite munci obștești pres­­tînd peste 5.000 d­e muncă vo­luntară, care vor aduce impor­tante economii. Astfel, 350 vor­ participa la amenajarea și în­treținerea parcului „Gh. Dimi­trov“ și a grădinii zoologice, 150 femei vor lucra la lotul le­gumicol al orașului, 300 la mo­dernizarea străzii V. Alecsandri,­­etc. Femeile au mai­­ hotărît ca în preajma zilei de 23 August să întreprindă o mare acțiune de împodobire și­ pavoazare a orașului Baia Mare. Grigore Dragoș este unul dintre fruntașii in pro­ducție de la ca­riera de piatră a întreprinderii ,,Osana“ din Negrești, el își depășește planul lunar în medie cu 18 la sută.

Next