Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)
1959-07-22 / nr. 1717
»v m pentru socialism Faza interregionala a celui de-al V-lea concurs al artiștilor amatori Ug Cluj, în sală Operei maghiare de Stat, s-a desfășurat de curînd faza interregională a celui de-al V-lea concurs pe țară al formațiilor muzicale și coregrafice de amatori din cadrul î, căminelor culturale, caselor raionale de cultură și coifurilor roșii din G.A.C. Intr-o atmosferă sărbătorească s-au întrecut cu acest prilej cele mai bune echipe de amatori — și soliști — din regiunile Stalin, Cluj, Autonomă Maghiară și Baia Mare. Numărul impresionant al participanților a dovedit caracterul de masă al acestei ample întreceri artistice închinate celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei. Formațiile participante din toate patru regiunile au totalizat 1.740 artiști amatori, din care regiunea Baia Mare 434 participanți. Concursul a impresionat și prin repertoriile bogate, pline de un conținut educativ și mobilizator și prin înaltul nivel interpretativ al formațiilor. Participanții la faza interregională au demonstrat încă o dată că omul simplu, din popor, a crescut multilateral în anii puterii populare că, o dată cu traiul său mai bun» și sufletul i-a devenit mai iubitor ca oricînd al frumosului. Formațiile băimărene au pășit pe scenă cu curajul ce ți-i dă buna pregătire și familiaritatea cu publicul spectator, calități cîștigate printr-o neobosită activitate artistică și obștească. Cu repertoriile orientate spre probleme majore actuale, au căutat să oglindească în graiul artei dragostea lor fierbinte pentru patrie, lupta pentru pace, prietenia scu popoarele țărilor lagărului ■ păcii în frunte cu U.R.S.S., întărirea frăției dintre poporul român și minoritățile naționale și oglindirea tezaurului nostru folcloric, Ansamblul clorăl din Sighet —■ începem cu el, considerîndu-l ca Una din cele mai bune formații ale concursului — a dovedit prin repertoriu și prin înaltul nivel de interpretare, cîtă putere poate avea un cîntec bine execu itat. Deplină artrfohie a celor 4 Voci, unitatea în nuanțarea frazelor muzicale, corectitudinea execuției — au înfățișat întreg *aîîs alfibiul ca un singur tot, care, sub bagheta sigură a dirijorului, Mihai Mitriniuc, își iradiază puterea sentimentelor, cînd arznde,de dragoste pentru partidei patrie, cînd învolburate de Ură împotriva celor care încearcă să amenințe pacea. Cu forță mobilizatoare a interpretat corul „Valurile Amurului“ de Sokolov, Marșul muncitorilor din opereta „Ana Lugojana“ de Filaret Barbu, precum și frumoasa „Suită maramureșeană“, compoziție proprie a dirijorului corului. Corul din Poienile de sub Munte (Vișeu) și al colectiviștilor din Ardusat au avut repertorii bune și un nivel interpretativ satisfăcător. Primului i-a dăunat uneori graba, execuția „pe nerăsuflate“ și lipsa unității la intrări, iar al doilea trebuie să lupte pe viitor pentru formarea unei dicțiuni clare, fără silabe „mîncate“ la sfîrșitul unor fraze. Deși par mărunte, astfel de scăpuri au făcut ca formațiile amintite să se prezinte mai slab decît coruri cum au fost cele din Săliște (reg. Stalin), Odorhei (R.A.M.) etc. Cele două formații de dansuri — din Negrești (Oaș) și din Bicaz (Cehu Silvaniei) — s-au prezentat ambele cu succes și la acest examen. Oșenii, cu programul îmbunătățit după faza regională, au adus pe scenă sumbra oșenească, cu obiceiurile, portul și „dansurile“ legate de tradiționala sărbătoare populară — totul exprimat printr-un dans cu temă bine executat de colectivul compus din țărani muncitori din Negrești. Suita de dansuri populare locale, prezentată de formația din Bicaz, a strălucit prin frumusețea portului local și mai ales prin interpretare care au uimit pe spectatori, smulgîndu-le cuvinte admirative ca „Ăștia-s acrobați, nu dansatori!“ Deși, cu dansurile, băimărenii s-au prezentat mulțumitor, mai sînt încă unele lucruri de făcut pentru perfecționarea măiestriei lor. Formațiile coregrafice din celelalte regiuni au prezentat adevărate ansambluri de dans, antrenînd în această formă de activitate artistică nu doar 6—8 perechi de dansatori, ci zeci de iubitori ai dansului. Căminul cultural din Sîmbrișa (R.A.M.),făcînd din dans o preocupare de masă, a reușit să ajungă la o echipă de peste 70 dansatori, care s-au dezvoltat astfel încît la concursul recent au făcut din dansul cu temă „împletit de paie în șezătoare“ o adevărată operetă populară. Brigăzile artistice de agitație din regiune n-au fost la înălțimea cerută de faza interregională. Programul intitulat „In sat la noi“ al Casei raionale de cultură din Vișeu a fost depășit de timp, iar formația din Mocira (Șomcuta) deși avea un conținut bun, forma în care a fost înfățișat a mers pe o cale bătută pînă acum de prea multe ori. Brigăzile artistice de agitație din Turda și din Hida (raionul Jibou) au oferit cîteva învățăminte prețioase în privința folosirii formelor noi. Prima, printr-un decor simplu — un carton ce înfățișă un autobus — a găsit nu numai mijlocul de a motiva enumerarea unor realizări socialiste din oraș („vizitate“ de brigadă), dar au dat și un ritm în *rs viorător, dinamic, programului. Cu bogat efect mobilizator au fost unele forme de agitație vizuală cu care brigada și-a completat programul (înfățișarea drapelelor cîștigate in întreceri, lozinci desfășurate, etc.). Asemenea materiale •„intuitive“ sunt convingătoare. * 1— O formă interesantă de comparare a sectorului socialist agricol, cu cel individual, a adus-o formația din Hida. Motocicleta, bicicleta și pietonul (G.A.C., întovărășirea și individualul) toate merg înainte, dar cu viteze diferite. Intr-un număr nesatisfăcător a fost reprezentată regiunea Baia Mare, în ramura formațiilor de instrumente populare. Singura formație de acest fel a fost echipa de fluierași din Nadișu Român (Cehu Silvaniei), care, cu toate că s-a prezentat bine, a fost întrecută de alte formații, mai numeroase, din regiunile Stalin și Autonomă Maghiară. Este vina secției culturale regionale și a casei regionale de creație că nu au fost antrenate în concurs și formații ca: tarafuri, buciumași sau de alte instrumente populare care se găsesc din abundență în regiune. Soliștii bâimăreni nu au dezmințit așteptările, însă numărul lor a fost foarte redus. S-a remarcat îndeosebi Constantin Calagherato (Sighet) prin interpretarea baladei populare „Pintea Viteazul“. Maria Urs (Cehu Silvaniei) și surorile Silvia și Evdochia Melniciuc (Poienile de sub Munte) au cîntat frumos, însă fără a-i întrece pe soliștii celorlalte regiuni. Păcat că în afară de soliștii amintiți și de clarinetistul Teodor Iuga (satul Dobric), regiunea n-a fost reprezentată și prin soliști la instrumente populare și nici prin soliști dansatori. Concursul a fost un prilej de a compara situația formațiilor artistice din regiune cu cea a celor din alte regiuni. Informațiile altor regiuni s-a văzut clar mina sprijinitoare calificată, pe cînd o serie de formații băimărene au fost lipsite de asemenea sprijin. Dansatorii din Negrești, de pildă, ar fi avut un succes și mai mare dacă dansul lor cu temă ar fi fost completat cu un final bun, fără a rămîne la un moment dat parcă suspendat în aer. Un instructor priceput ar fi remarcat și remediat această lipsă. Brigăzile artistice de agitație cu lacune ce dăunează serios calității programelor. Forma de prezentare continuă să fie aceeași de acum 3—4 ani, un fel de „șablon“, iar evidențierile și critica bat mereu aceleași obiective. Beția, de pildă, e un obiectiv nelipsit, consacrîndu-i-se adevărate scenete, în care apar veșnicii doi inși hălăbănindu-se. Considerăm o greșeală tendința de a ataca într-un program toate temele. Se alunecă astfel ușor fieste obiective, la suprafață fără multă eficacitate. Oare, un program trebuie neapărat să epuizeze toate aspectele bune și rele din jur? Oare n-ar fi mai eficace un program închinat unei singure probleme majore, dar să se intre în adîncul lucrurilor, rezolvînd în primul rînd problema eficacității și apoi pe cea a distracției! Trebuie înlăturată tendința ce reapare, de a transforma programele brigăzilor artistice de agitație spre general, spre programe de estradă. Și pentru aceasta e absolut nevoie ca secția regională de învățămînt și cultură, casa de creație și teatrele din regiune să se ocupe de instruirea colectivelor de creație existente și să caute formarea de noi colective de acest fel. Practica de a „plăti“ pe un condeier să-ți întocmească programul brigăzii e greșită și aceasta a dovedit-o chiar formația de la Módra prin discordanța dintre stilul și cuvintele textului, față de expresiile locale ale țăranilor muncitori Interpreți. Revenind la concurs, merită să menționăm că în ansamblu, artiștii amatori bâimăreni s-au prezentat bine. Ne mîndrește acest fapt, socotindu-i un omagiu oferit cu drag celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei. Viitorul ne cheamă însă spre înălțimi și mai mari în mișcarea artistică de amatori și, invățind atât din fazele anterioare dt și din cea interregională a actualului concurs, trebuie să ne întețim avîntul, să mobilizăm mase mereu mai largi în mișcarea artistică, să luptăm pentru a face din scene adevărate tribune ale educației patriotice prin artă. MIRCEA POP Tractoristul Iuliu Lekli de la G.A.S. Ardud, printr-o rațională exploatare a tractorului își depășește zilnic norma cu 15— 20 la sută. VEȘTI DIN COMUNA HODOD întrecere între întovărășiri întovărășirea agricolă „Victoria“ din satul Lelei a chemat la întrecere cele cinci întovărășiri din comună. Acum, în timpul recoltării, întrecerea este mai vie. Primii care au terminat secerișul au fost întovărășiții din Lelei. Cei mai harnici s-au dovedit a fi Gheorghe Burnea, Iosif Balia, Francisc Kovács și alții. Au terminat secerișul și intovărășiții din Jurtelecu Hododului, cei din întovărășirea „1 Mai“ Hodod etc. In seara zilei de 20 iulie, toate cele șase întovărășiri au terminat recoltările agricole Acum se transportă recolta la aici. Vor avea cinematograf sătesc In satul Lelei s-au început recent lucrările de renovare și amenajare a unei clădiri ce va fi transformată intr-un frumos cămin cultural. Pentru aceste lucrări, sătenii au transportat prin muncă voluntară 2.000 kg ciment, 10 m.c. lemn de construcție, etc. Prin igrija secției raionale de invățămînt și cultură, căminul cultural va fi dotat cu un aparat de proiecție. In cinstea zilei de 23 August toate lucrările vor fi gata. In cinstea zilei de 23 August, în frunte cu comuniștii și deputații, s-a întreprins o largă acțiune de reparare și întreținere a drumurilor. Intre 12—14 căruțe, lucrind zilnic, au transportat în ultimul timp circa 400 m.c. piatră, care în mare parte a fost împrăștiată pe drumuri și s-au construit două poduri. In fruntea acestor lucrări se află deputații Mihai Szakaes, Iosif Veninger, Mihai Z. Bak și alții. Pregătiri pentru noul an școlar Comitetul executiv al sfatului popular comunal acordă o mare atenție pregătirii celor zece localuri de școală pentru noul an școlar. Toate materialele necesare var, vopsea etc., au fost asigurate. Zilele acestea va începe curățirea interioarelor. ★ Importante venituri din valorificarea lunii Creșterea continuă a efectivului de animale de producție la gospodăria colectivă ,,1 Mai“ din Cărei, în special în perioada de după consfătuirea de la Constanța este însemnată. Turma de oi a gospodăriei colective a ajuns in acest an la 760 capete, de asemenea, a crescut efectivul de vaci și porci. In gospodărie s-a înființat și o fermă avicolă. Rentabilitatea creșterii animalelor rezultă în mod evident din veniturile realizate din acest sector. De pildă, la ferma de ovine de la efectivul de oi tunie s-a obținut în medie 4,5 kg fină fină. Din cantitatea realizată, 2.260 kg fină fină categoria I-a s-a valorificat pe baza contractului cu statul. Pe această cale, gospodăria a realizat un venit de 140.000 lei. Pînă acum s-au mai obținut importante venituri bănești și din valorificarea altor produse din sectorul zootehnic ca: lapte, carne, etc. Urmăre din pag. 1 iaf, navea generată. Ne-a povestit întîmplarea, am discutat lucrurile și am hotărît: numai dintr-o singură lovitură am vindut mai bine de 50 de căluți și am mărit efectivul vacilor cu lapte...”. Omul pare mulțumit peste măsură de aceste lucruri. Nu se poate opri din vorbă. Ochii îi lucesc, inima o dă ghes. — Grajdul acesta, urmează el, a fost construit prin ‘950, și am ținut seama de dezvoltarea gospodăriei colective in următorii ani. Se vede insă că ami-s mai bogați. Grajdul ăsta nu mai e destul și nu ne place nici citît de modern... Am construit colo altul.. Vedeți piatra aceea?... E temelia unui nou grajd! Uite că vin camioanele (avem 4) cu nisip. .. Fondul de bază a ajuns acum la 4.774.000 și vrem să-l mărim la peste cinci milioane și jumătate. Acum spuneți și dv., cum să nu fie bine în lumea noastră cu atâta bogăție?. Da, în lumea Bervenilor de azi, bogăția colectivă e izochirul tuturor bucuriilor și te..melia pe care se conturează cu precizie de ceasornic viitorul socialist al comunei.La o șaretă a fost înhămat un armăsar focos. Peste cîteva minute ne-a purtat ca vîntul prin livada de pruni și caiși, peste cîmpul întins, ars de soare, peste ce gemea de rodul de cîmpul aur adunat în snopi și clăi de grîu. In toamnă, cînd sămința a fost așezată în brazde, echipa culturală a Bervenilor a prezentat aici un program cultural. O fetișcană, la prima ei iubire, sfioasă, privind pe sub gene, a murmurat câteva versuri, cu glasul ei de cioclitie: 1 i— Seamăn, grîule, te seamăn, cu iubirea-mi frate geamăn, Să te înalți în lumină. Plin cum inima ni-e plină... Și griul a încolțit, a răsărit și s-a înălțat în lumină, cu spicul greu și bobul plin. yintul și-a întins strunete de vioară printre paiul îngălbenit, apoi a început să-și mîngâie arcușul peste spicele cu boabe ajunse la împlinirea rodului. Colectiviștii s-au oprit în fața lanului galben, au rupt spicul și l-au sfărimat în palme butucănoase. t.E copt“ a -«--fa- spus unul. Toți au pus atunci mîinile pe coase și și-au croit drumuri largi în lan. Douăzeci și patru de cosași și patruzeci și opt de colectiviste din brigada nr. 3, condusă de Bela Bujaki au secerat în prima zi 14 hectare, în a doua 16, în a treia și mai mult. Clăile de grîu s-au înmulțit, au ajuns la o mie, la șapte mii, la douăzeci de mii, ori poate mult mai multe. Eotita grîu în colectiva din ■Berveni incit, după un simplu calcul, unei batoze mijlocii, cu orar de lucru de 10 ore per schimb, i-ar trebui aproape 100 de zile ca să-l treiere tot... Așa arată hotarul, comuna, oamenii. Contabilul Béla Tasi, care stă lingă mine în șaretă, îmi arată deodată brigada de secerători. — Acolo lucrează și nevastă-mea... — E colectivistă simplă? ■ — Da, simplă colectivistă... De altfel și eu sunt simplu colectivist. .. Numai că gospodăria m-a trimis pleacă la școală... 1 Da, gospodăria, o dată cu creșterea belșugului și-a crescut și gospodari harnici, contabili, medici veterinari, frizeri, zootehniști, șoferi, fierari, tîmplari, mecanici. In minte îmi încolțește un gînd ademenitor, de unde scoate gospodăria vestitele milioane de tei venit? Nl întreb pe contabil. — De unde? Hin ... (se gîndește), — Numai din cinepă — răspunde el — vom avea mai bine de 2.000.000 lei... Pe urmă, din sfecla de zahăr și grîu, alt milion. Din porci, grădina de zarzavat, ferma de oi, de păsări, din lapte, întreprinderi anexe, altul... din porumb, floarea-soului, cartofi. Milioanele cresc mereu. Grîul e secerat, prunii-s grei de rod, iar șareta gospodăriei, cu armăsaru-i înspumat, zboară mereu, printre lanuri nesfirșite, lucrate cu grijă și care aduc belșugul in casele colectiviștilor din Berveni, care intre primii pe regiune au pornit pe calea indicată de partid. Al tău sincer prieten, Tudor Bodea. Pentru conformitate I. BUDA Viață nouă, oameni noi Măsuri pentru protecția Anul acesta, în pădurile din raza raionului Vișeu s-a ivit un puternic atac de dăunători ai arborilor. Pentru combaterea pădurilor în raionul Vișeu acestor dăunători, și măsurile pe care în acțiunile a hotărât să le ia, Ocolul silvic din Vișeu de Sus a investit suma de 400.000 lei. O parte din aceste fonduri s-au cheltuit pentru stropirea culturilor din pepiniere cu substanțe insecticide, in special in pepiniera Poiana Novăț. Combaterea dăunătorilor s-a executat în două faze după un sistem mai complex. Pe o suprafață de circa 960 ha a avut loc mai întâi tăierea arboretelui și apoi cojirea lui pentru a îndepărta astfel o dată cu coaja și dăunătorii. Tot la arborete a mai fost stropit preventiv, în mod voluntar, un teren de 30 ha. Paralel cu aceasta, s-au mai întreprins și alte lucrări ca: tratarea semințelor cu abavit prin munca voluntară a salariaților ocolului silvic, tratarea cu nitroxan a circa 800.000 buccăți de puieți, precum și alte lucrări. De curînd, Ocolul silvic din Vișeu de Sus a fost dotat cu două mașini noi pentru combaterea dăunătorilor din depozite. LITERATURĂ AGROZOOTEHNICA Th. Nica și alții. Creșterea oilor 548 pag. cu 192 figuri în text — 35,80 lei F.R.S.S. Colecția „S.R.S.C.“ Elena Boldea: Povestea pîinii. 56 pag. — 1,05 lei. P. Mîrza: Darwin și creaționismul. 68 pag. —1,30 lei. Miercuff, ?? Jolfi IT5S& Pe marginea examenului de maturitate de la Școala medie nr.1 din Baia Mare importanța educării tinerelor cadre a fost subliniată în repetate rînduri de către clasicii marxism-leninismului in cele mai importante opere. In Uniunea Sovietică această problemă se găsește în centrul preocupărilor partidului comunist, și ca dovadă, în prezent întreaga structură a învățămîntului se bucură de îmbunătățiri substanțiale, în sensul legării ei tot mai mult de practică, de necesitățile izvorîte din, lupta marelui ’’popor" pentru construirea comunismului. Luînd ca exemplu realizări în domeniul mărețele învățămintului din Uniunea Sovietică, pentru țările socialiste problema instruirii și educării tineretului, viitoarele forțe chemate să desăvîrșească socialismul, este o problemă ...de stat. In țara noastră, prin grija partidului " și a " guvernului nostru interesul pentru formarea cadrelor ■ tinere în spirit comunist,, este o preocupare din ce în ce mai mare. Ca mărturie este faptul că numărul școlilor de tot felul se găsește într-o continuă creștere. Pretutindeni, la sate și orașe, se înalță noi și noi clădiri in care sînt educați fiii poporului muncitor, nădejdea de mîine a Republicii Populare Romîne. Avînd sarcina de a prezida examenele de maturitate de la Școala medie nr. 1 din Baia Atare, care în prezent se găsește in renovare și se mărește clădirea prin noi aripi etanjate, am putut constata cu o deosebită satisfacție că între aceste ziduri, cadrele didactice au reușit să instruiască și să educe tineretul din regiune intr-un spirit nou, acordînd o grijă deosebită fiilor de muncitori ai acestui centru industrial. Străduințele conducerii școlii și ale cadrelor didactice au dat roade din cele mai bogate, prin numărul însemnat al absolvenților, care la examenul de maturitate au dovedit o bună pregătire. Astfel, din 65 de candidați înscriși și prezenți la examenul de maturitate, au promovat 59 absolvenți, adică 91 la sută, ceea ce reprezintă un succes important. Unii dintre candidați au dovedit o pregătire foarte bună, intre ei amintim pe Ioan Maxim, Pamfil Roman, Nicolae Vornicescu, Ana Hoban, Claudia Mureșan, Cornelia Pal, Alexandru Vlahovici etc. O pregătire mai temeinică a fost înregistrată la matematică, limba romînă, chimie și geografie. La fizică și la baele darwinismului în schimb pregătirea a fost mai slabă. Rezultatele cantitative și cantitative obținute la acest examen de maturitate, precum și felul cum s-au prezentat candidații, situează Școala medie nr. 1 din Baia Mare la nivelul celor mai bune din țară. Asemenea rezultate se datoresc grijii pe care o poartă organele de partid și secția de învățămînt din localitate față de școală, pentru ca aceasta să poată funcționa în cele mai bune condițiuni, precum și muncii profesorilor care nu au precum petit nimic din timpul lor pentru a se găsi cu mai mult timp în mijlocul elevilor pe care ii educă cu adevărată dragoste. Cadrele didactice au fost ajutate în munca lor și de părinții elevilor, cu care au știut să păstreze o legătură struisă. Urmărind procesul de instrucție în timp, cataloagele dovedesc gradul de dezvoltare a fiecărui elev. Orele suplimentare, consultațiile pe care profesorii le-au pregătit cu atenție și dragostea unui bun pedagog, toate au jucat un rol hotăritor în pregătirea elevilor. Putem fi convinși, că sarcinile trasate prin hotăririle care privesc îmbunătățirea procesului de învățămînt au fost tras duse cu multă conștiinciozitate în acest centru, unde brațele vînjoase și neobosite ale minerilor care scotocesc adîncurile solului pentru a aduce la lumină comorile ascunse, muncesc pentru construirea socialismului. Fiii acestor, bravi muncitori, ca și ai țărănimii muncitoare, se bucură de o viață nouă și fericită, pășind voioși pe drumul luminat de partid- ALEXANDRU: jNEGRO 1 profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj Realizări și planuri ale unui comitet de femei Un activ larg al Comitetului orășenesc de femei. Baia Mare s-a adunat să discute felul cum contribuie femeile la darea cu noi realizări a întîmpicelei mai scumpe sărbători a poporului nostru. Tov. Bița Huțuban a prelucrat cu această ocazie Hotărîrea C.C. al P.M.R. și a Consiliului de Miniștri al R.P.R. în legătură cu sărbătorirea celei de-a 15-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist. Apoi a fost prelucrat un plan de acțiuni întocmit în acest scop. La această plenară, pe baza indicațiilor comitetului regional de partid, activul comitetului orășenesc a fost mărit, cuprinzînd 230 femei din toate sectoarele de activitate. Luînd cuvîntul, mai multe femei și-au exprimat hotărîrea de a desfășura o vastă activitate pentru înfrumusețarea orașului. Astfel, comunista Rozalia Kolaric a vorbit cu mîndrie despre faptul că orașul Baia Mare a cîștigat locul întîi pe țară în întrecerea dintre sfaturile populare. La aceasta au contribuit și femeile cu mii de ore muncă voluntară. „Vom face ca orașul nostru drag să fie și mai frumos, vom apăra tot ceea ce am construit“, a spus vorbitoarea. Deputata Florica Radu a vorbit despre experiența ei în mobilizarea cetățenilor la acțiuni obștești. Pe strada Vasile Alecsandri participa zilnic la muncă voluntară peste 50 femei, care răspund cu entuziasm chemărilor comisiei de femei din circumscripție. Tov. Radu a chemat apoi la întrecere toate cartierele și comisiile de femei din circumscripții pentru „Cea mai curată stradă și circumscripție“ și „Pentru blocul cel mai bine îngrijit“. Apoi, tovarășa Domnica Dănilue,de la întreprinderea „1 Mai“5 Ferneziu, a vorbit despre cele 3 brigăzi de calitate și despre faptul că fiecare femeie s-a anajat să facă 20 ore muncă voluntară în acțiunea de înfrumusețare a cartierului. Ea a propus ca și la fabrica de pîine sa se formeze brigăzi de calitate, ca femeile de acolo să manifeste mai multă grijă pentru îmbunătățirea calității pîinii. Femeile au hotărît să antreneze 2.000 de tovarășe ale lor la diferite munci obștești prestînd peste 5.000 de muncă voluntară, care vor aduce importante economii. Astfel, 350 vor participa la amenajarea și întreținerea parcului „Gh. Dimitrov“ și a grădinii zoologice, 150 femei vor lucra la lotul legumicol al orașului, 300 la modernizarea străzii V. Alecsandri,etc. Femeile au mai hotărît ca în preajma zilei de 23 August să întreprindă o mare acțiune de împodobire și pavoazare a orașului Baia Mare. Grigore Dragoș este unul dintre fruntașii in producție de la cariera de piatră a întreprinderii ,,Osana“ din Negrești, el își depășește planul lunar în medie cu 18 la sută.