Pentru Socialism, iulie 1959 (Anul 10, nr. 1699-1725)

1959-07-22 / nr. 1717

L13A1 AL­­ OMITHULUI EEEiCIVIL AI PARTIDULUI IRURGIZORESC BOffi­R $1 AL SFATULUI POPULAR RECIONAL BAIA WARE 'D&ate țitvit ML '— '~m' ■ [UNK].,■ [UNK],' ..... ..'..,.'. .... .. .... —— " // termimul asecerișului v Anul X, Nr. 1717 Miercuri, 22 iulie 1859 4 pag. = 20 baniy »oo<xx>o<yxxxy»&«««<y> Au terminat treierișul Pe aria colectiviștilor Membrii întovărășirii „Petőfi Sándor“ din Tiream­, raionul Cărei, au terminat treierișul griului. Mare le-a fost bucuria cînd au constatat că fiecare hectar a dat în medie 2.150 kg boabe. Deși această întovărășire s-a format doar în toamna anu­lui trecut, totuși membrii întovărășirii au reușit să-i pună de la început baze trainice. Ei au făcut arăturile și au însămînțat grîul cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Cărei. Sămînța folosită a fost de soi, primită pe bază de schimb de la baza de recepție. In perioada de vegetație a plantelor li s-au admi­nistrat îngrășăminte chimice. Secerișul și treierișul s-au desfășu­rat în numai cîteva zile. Muncile fiind organizate în comun, a crescut puterea de muncă a întovărășirii la lucrările agricole de vară. Cei mai harnici la muncile agricole sînt candidatul de partid Ioan Doloczki, Ioan Fezer, Ernest Balint și alții. Paralel cu desfășurarea treierișului, întovărășiții și-au înde­plinit obligațiunile față de stat (plata muncilor S.M.T., con­tracte etc.). La fel au reținut necesarul de semințe pentru însămînțările de toamnă. VASILE POP corespondent Batoză reparată de mîntuială Țăranii muncitori din comu­na Remetea Guioarului (Șom­­cuta Mare) așteptau cu nerăb­dare să înceapă și ei treierișul. Batoza și tractoarele­ de la S.M.T. din­ Satulung au sosit la timp în comună. Răminea doar să se amenajeze aria. Dar, cînd să­ înceapă treieratul, s-au constatat lucruri neplăcute: slaba calitate a reparațiilor efec­tuate la batoză; unele dintre aurelele de­ transmisie nu co­respundeau, fie că erau mai scurte, fie că erau prea lungi, din anexele de exploatare lip­sea cricul, iar cîntarul era de­fect. r­tea Dar cum privesc toate aces­ti actoriștii Cornel Bîrlea și Viorel Moldovan, care au primit sarcina de a deservi a­­ceastă garnitură de treier? Nici că le pasă și nu fac nimic ca să pună lucrurile la punct. Conducerea stațiunii, desigur nu poate să rămînă indiferentă față de asemenea situații. Tre­buie să ia măsuri de remediere a lipsurilor semnalate, iar cei vinovați să fie aspru trași la răspundere. Ioan Marincaș corespondent í­B ■ Aria colective gospodăriei „Petőfi Sándor“ din Botiz a fost pregătită din timp. Cu sprijinul mecanizatorilor de la S.M.T. Mărti­nești, ea a fost electrifica­tă. Batoza de mare capacitate este ac­ționată de­ un elec­tromotor, care asi­gură totodată ilu­minatul ariei. Garnitura de tre­ier, reparată bine a ajuns din timp la locul de muncă, iar colectiviștii, paralel cu strînsul recolte­lor, au trecut cu ca­mionul și cu atela­jele gospodăriei la transportul snopi­lor pe arie. Zeci de căruțe, scîrțîind sub povara grea a snopilor se îndreptau de asemenea, spre arie. In scurt timp se clădiseră prime­le stoguri de grîne. Comunistul Paul Sztaroszki, meca­nicul care deser­vește garnitura de treier a tras batoza lingă stogurile clă­dite de brigada de cimp­or. Munci­torii echipei­ lui Va­­sile Hutton au por­nit să treiere primii, și au realizat pînă seara peste­­ kg grîu. Apoi, 12.000 în schimbul de noapte, echipa a doua a con­tinuat munca în a­­celași ritm. Sacii se umpleau unul după altul. Camio­nul gospodăriei și căruțele repartizate la transport, făceau des naveta intre a­­rte și magazii. Colectiviștii Vasile Hutton, Mihai Cson­tos, Mihai Dragoș și ceilalți crează, sînt care su­bucu­roși și mulțumiți. Și au de ce. Au de treierat grîu de pes­te 210 hectare. In acest an, recolta es­te promițătoare; pî­nă acum s-a obți­nut o producție me­die de peste 2.500 kg grîu la hă. Din primele can­tități de cereale ob­ținute la batoză, co­lectiviștii își îndepli­nesc obligațiunile față de stat. Ei au predat deja 15.120 kg grîu și aproape 1.500 kg orz în con­tul plății muncilor S.M.T., iar pe baza contractului încheiat cu statul au predat la baza de recepție 40.000 kg grîu și 3.000 kg orz. Duduitul batozei se împletește acum cu cel al tractoare­lor ce răstoarnă brazde, făcînd ară­turi adinei de vară. Colectiviștii din Botiz, care în acest an sărbătoresc 10 ani de la constitui­rea gospodăriei lor, muncesc cu voie bu­nă și cu mult spor. O fac cu plăcere, căci știu că orice O­­ră bună de lucru pierdută înseamnă risipă din bogata re­coltă de grîne. V. M. DRAG PRIETEN. Cînd am primit scrisoarea ta despre Atelierele centrale din Baia Mare, mă aflam in Berceni, comună complet co­lectivizată, care la sfîrșitul lunii împlinește 10 ani de la înființare. Ce minunate rea­lizări poate aduce un singur deceniu de putere populară. Beruenii anilor 1944—1947 cuprindeau vreo 27 de fami­lii de chiaburi și cam 170 de mijlocași. Restul de aproxi­mativ 500 de familii, fie că lucrau pămîntul în parte, fie că gustau din trucită și a­­mara pîine de slugă. In toa­tă comuna nu exista nici mă­car un simplu sanitar, fără să mai vorbim de faptul că intr-o casă locuiau și cite două-trei familii lovite de nevoie și sărăcie... Astăzi, 763 de familii din Berveni stăpînesc laolaltă tot pămîntul comunei, adică 2.500 hectare. Oamenii de prin păr­țile astea scriu pe clădiri anul în care au fost construite. Află drag prieten, că cei 10 ani sunt astfel în­scriși pe frontispiciul a cel puțin 400 de case noi. Peste 300 colectiviști au biciclete, iar aproape fiecare a doua familie radio. Există în co­mună apoi un spital dotat cu aparatură modernă, dispen­sar, casă de naștere, farma­cie, două cămine, de zi, școli elementare ciclul 1 și H, uzi­nă electrică, cinematograf, li­brărie, magazin universal, fri­zerie, cofetărie și, acum o lu­nă a fost dată în folosință o brutărie. Am avu­t prilejul să vi­zitez o parte a colectivei. Du­pă un sfert de oră de mers în tovărășia zootehnicianului Zoltán Molnár, am ajuns în fața splendidului complex zootehnic al gospodăriei. Grajduri lungi de vreo 100 de metri fiecare își profilau contururile în văzduhul calm din miezul zilei. La dreapta noastră, maternitatea celor 78 de scarafe din rasa Marelui Alb... Mai încolo „tineretul“ apoi boxele celor 150 de pur­cei de șase săptămîni. Alți 260 au fost deja vînduți. ..Cu statul, mă lămurește îngri­jitorul, am contractat 100 de porci. Cred că de anul nou vom livra pe puțin 15.000 kg carne...“ Urmează apoi grajdurile cailor, ferma cu 1.600 de păsări, ferma celor 124 de vaci și aproape tot atiția viței, staulul cu 1.500 oi și mioare, uzina electrică și moara complexului... Curtea de cîteva hectare străjuită de o parte de lan­­e­rile de porumb viguros ce bate intr-un verde închis, de cealaltă parte se întind mi­riștile pline cu clăi de grîu, lanurile de cînepă, șurile în­dopate cu lucernă, drumul larg ce duce la pășune. Din lungul drumului so­sesc aproape 100 de vaci ce trebuie mulse de amiază. Sînt adăpate, apoi rînduite în grajd. Un ,,ciopot" de mulgă­tori își îmbracă halatele al­be (parcă ar fi medicii u­­nui spital). Vitele rumegă li­niștite. Apoi, sute de șuvoaie subțiri, repezi și albe izbesc în fundurile de tablă ale șiș­­tarelor. Miroase a lapte proas­păt și a fii cosit. „Anul ăs­ta, mă lămurește responsa­bilul grajdului Ștefan Siko­lya, am obținut mai bine de 100.000 litri lapte...“ Apoi îmi prezintă cîteva jurnale de mulsori. Zilnic, continuă el, cea mai mare parte a lapte­lui îl prelucrăm cu mașina de colo, îl prefacem adică smîntînă — și așa-l dăm sta­nu­tului. . Pe urmă o parte o trimitem căminului de zi. Cînd au chef cei 110 puștani de aici, cofetăria noastră le face din lapte înghețată... Ori dacă pofta lor se schim­bă bucătăria le servește ca­fea, sau lapte de... pasăre... Deri, cite ,,bunătățurile nu se mai fac din lapte?.. .* ! Tot Sikolya mi-a povestit intr-o clipă de răgaz că ma­re parte a acestei bogății e rodul consfătuirii de la Con­stanța a fruntașilor din a­­gricultură. Președintele Lu­dovic Obiș, a luat aici cu­­vîntul și, cum avea cu ce, s-a lăudat pleacă. L-a ascultat toată lumea. Pe urmă, con­ducătorii partidului l-au între­bat: „Cite vaci aveți“. ,,A­­tîtea", a răspuns Obiș. „Pu­ține". .. Dar cai cu­i aveți?". „Aproape 300", a răspuns pre­ședintele: „Mulți... Pămîn­tul cu ce-l lucrați?“ „Cu tractoarele S.M.T.-ului de la Cărei!". .,Bun... Caii ce fac în acest răstimp?... Nu mă­­nincă?“. .,Ba, cum să nu... Și încă ce lucernă!1. Obiș înțelegea tilcul adine al întrebărilor. ..Și ce să vedeți, urmă Sikolya. Cum s-a întors acasă, președinte­le nostru a și convocat actu­(Continuare în pag. 2-a). VIAȚĂ NOUĂ, OAMENI NOI din Irina Aatoș, tinără colectivistă Berveni­ lucrează cu veselie și spor­ta seceriș. Ștefan Sikolya execută o analiză a pri­milor litri de lapte obținuți pe se­mestrul al doilea al anului. ședința acțiuunii Comitetului regional de partid și a Comitetului orășenesc de partid Baia Mare­ ieni, 21 iulie, a avut loc șe­dința activului Comitetului re­gional de partid împreună cu activul Comitetului orășenesc de partid Baia Mare. La ședin­ță au participat membrii comi­tetului regional P.M.R. și ai comitetului orășenesc P.M.R., prim-secretarii comitetelor raio­nale și orășenești de partid, pre­ședinții comitetelor executive a­­le sfaturilor populare raionale și orășenești, activiști de par­tid și de stat, conducători ai organizațiilor de masă și eco­nomice. In cadrul ședinței, tovarășul Iosif Liglar, prim-secretar al co­mitetului regional de partid, a făcut o expunere asupra sarcini­lor organizațiilor de partid, iz­­vorîte din documentele Plenarei C.C. al P.M.R. din 13-14 iu­lie a.c. Participanții la discuții au subliniat însuflețirea cu care oamenii muncii au primit re­­­centa Hotărîre a C.C. al PJ.R. Ședința activului Comitetului regional și a Comitetului oră­­șenesc de partid Baia Mare a asigurat C.C. al P.M.R. că, or­ganizațiile de partid din regiu­nea noastră vor mobiliza oa­menii muncii spre a-și aduce din plin contribuția la re­alizarea pe plan național a unei economii de 1 miliard lei peste plan pină la sfîrșitul acestui an, Oamenii muncii din regiune au primit cu vie însuflețire documentele recentei plenare a C.C. al P.M.R. Minerii din Baia Borșa Și-au sporit angajamentele Ca ,și toți oamenii muncii din patria noastră și minerii de la exploatarea minieră din Baia Borșa au hotărit să sprijine Hotărîrea Plenarei C. C. al P.M.R. din 13—14 iulie a. c. prin noi eforturi în sporirea producției de metale și reducerea prețului de cost al produselor. O dată cu dezbaterea Hotărîrii, colectivul de mineri de la mina Toroioaga­ și Burboai­a, precum și muncitorii de la instalația de prepa­rare, au venit cu noi propuneri de valorificare a rezervelor­­ interne, cu noi­­ propuneri în vede­rea realizării de cît mai multe economii. Tot cu această­ ocazie ei au raportat parti­dului că și-au îndeplinit pînă în prezent toate angajamentele luate, iar pînă la sfîrșitul anu­­lui se angajează să scoată la lumina zilei și să valorifice metale in cantități însemnate. In scopul reducerii prețului de cost, ei s-au angajat să mărească cu încă 10 la sută randa­mentele de exploatare, în așa fel ca, planul de producție pe anul 1959 să fie îndeplinit în 9 luni și 15 zile, iar pentru a contribui la reali­­­zarea de 1 miliard­ lei economii pînă la sfîrși­­­tul anului prevăzute de plenară, minerii mara­­­­mureșeni din Baia Borșa și-au propus să reali­zeze peste angajamentul inițial încă 1.140.000 lei economii la prețul de­ cost. Sprijină prin fapte măsurile luate de conducerea partidului Hotărîrea Plenarei C.C. al P.M.R. din 13—14 iulie a.c. cu privire la majorarea salariilor tarifare ale tuturor categorii­lor de salariați, reducerea impo­zitelor pe salarii, majorarea pensiilor și reducerea de pre­turi la peste 2.600 sortimente de produse industriale și ali­mentare, a fost primită cu deo­sebită satisfacție și de oamenii muncii din raionul Sighet, ca­re in primele 6 luni ale anului au realizat economii peste plan in valoare de 2.159.000 lei, adică cu 226.000 lei mai mult de cum se angajaseră la 1 ia­nuarie să realizeze pînă la finele anului. Dezbătind recenta Hotărîre, oamenii muncii din raion și-au luat numeroase angajamente care exprimă hotărîrea de a răspunde prin fapte măsurilor luate de partid. Bunăoară, la fabrica ,,Alexandru Tamaș" din Sighet ambatatoarea Emilia Hozás a cerut ca norma ei zil­nică să fie majorată cu clte două scaune. Și ceilalți munci­tori din secție au cerut asemenea majorări, astfel, incit anual, cu personalul existent, secția am­balaje va putea economisi 180 zile muncă/om. O propunere similară a mai fost făcută și de colectivul sec­ției de lustruit, care a cerut ca norma sa zilnică pe cap de sa­lariat să fie majorată cu cîte un scaun, fapt ce va duce la o creștere a producției anuale de scaune cu încă 4.800 buc. (în faza lustruit). Mecanicii și fochiștii de la Depoul de locomotive C.F.R. Si­ghet s-au angajat ca pînă la 31 decembrie a.c. să realizeze economii de combustibil con­voi, colectivul secției III-a a turnătoriei de la fabrica a „1 Septembrie“ din Satu Mare, am aflat cu entuziasm deosebit despre recenta hotărîre a Plena­rei C. C. al P.M.R., privind noi măsuri importante în vederea ri­dicării nivelului de trai al oa­menilor muncii din țara noastră. Prin prezenta mulțumim par­tidului și guvernului nostru drag pentru grija deosebită ce o poartă celor ce muncesc de la orașe și sate. Noua Hotărîre privind crește­rea salariilor, a pensiilor și re­ducerea impozitelor pe salarii, precum și a prețurilor la un in­venționat in valoare­­ de peste 77.000 lei. La numeroase între­prinderi, muncitorii și-au luat angajamente concrete prin care să participe efectiv la realiza­­rea unei economii în valoare de cel puțin 1 miliard lei pe în­treaga țară. Aceste angajamen­te centralizate exprimă voința celor ce muncesc din raion de a realiza o economie suplimen­­­tară de 1.166.000 lei în. phist măr mare de mărfuri, este un succes deosebit în opera de con­struire a socialismului în țara noastră. Noi, lucrătorii din secția tur­nătorie, sub conducerea directă a organizației de bază, ne luăm angajamentul ca să adăugăm încă cel puțin 100.000 lei eco­nomii la cele 200.000 lei reali­zate în acest an, pentru a spri­jini astfel politica partidului nostru scump. In numele colectivului de muncitori din secția III-a, secretarul organizației P.M.R. de atelier VICTOR SZEKELY Sub conducerea organizației de bază _ mi vie des­­hhiderea expoziției bi-ÎWWVW * /nv­­ enale de artă populară in­să- . Locuitorii orașului Vișeu, de Sus acordă o atenție deose­bită lucrărilor de modernizare și înfrumusețare a orașului. Pînă ieri au fost prestate 1.829 zile-muncă voluntară cu brațe­le și peste 900 cu atelajele. Au fost transportați 250 m. c. pia­tră de rîu, 150 m. c. bitumin etc.­­ Echipa de teatru a Casei raionale­ de cultură din Ne­grești prezintă ruiine la orele 21 pentru publicul din centrul de­­ raion un program artistic intitulat ,,Primăvara peste Oaș“ și „Simbra“. Spectacolul­­ va a­­vea loc in sala casei raionale de cultura.­­ Casa regională de creație din Baia Mare anunță pentru Zile muzeului regional. Expozi­ția va rămîne deschisă pină la 1 august și poate fi vizi­tată zilnic (cu excepția zilei de luni) între orele 10—13 și 16— 19. ■ Casa de cultură a sindi­catelor și Filiala nunță pentru mîine S.R.S.C. a­­conferința ..Constribuția U.R.S.S. la rezul­tatele obținute în țara noastră în cei 15 ani de democrație populară“. Conferința va avea loc în sala de spectacole a Ca­sei de cultură a sindicatelor din Baia Mare și va fi urmată de un film artistic: , ,­­,­ ■ La sediul Sfatului popular orășenesc Sighet va avea loc mîine ședința comitetului exe­cutiv. Cu această ocazie se va analiza felul cum s-a desfășu­­rat invățămintul la școala me­­­die nr. 2 cu limba de predare maghiară și se vor lua o se­­rie de măsuri in vederea des­chiderii noului an școlar. ■ Clubul muncitoresc al u­­zinelor ,„Gheorghe Dej“ din Baia Mare Gheorghiu­­anunță pentru miine, la orele 18, in sala clubului conferința: „Cum intimpină fruntașii in producție cea de-a 15-a aniversare a eli­berării patriei noastre“. Va vor* bi tov. Tiberiu Plachta. După conferimă va avea loc un bo­­gat program cultural prezen­­tat de formațiile de artiști a­­m­a­tori ale uzinei. ■ Azi, în orașul Sighet, au loc examenele de șoferi pentru elevii care au absolvit cursuri­le cercurilor A.V.S.A.P. La e­­xamen participă elevii membri ai A.V.S.A.P. din raioanele Si­­ghet și Vișeu.. —

Next