Pentru Socialism, iulie 1961 (Anul 12, nr. 2320-2345)

1961-07-22 / nr. 2338

> > @ în știință Cîmpul se întindea sub privi­rile noastre pînă departe, acolo unde norii de praf s­e ridicau din brazdele proaspete, adinci pînă la 32 cm. Pămîntul este uscat de-a binelea incit­i și imaginezi greutatea cu care se ară. Plugul tras de cai ori bătrînii boi, n-ar reuși decit să zgîrîie miriștea ră­masă după recoltarea griului de toamnă. Dar ară acuma cai me­canici, albiți de colb, care în­groapă tăria pămîntului sub brazde. Cînd au venit KD-urile, aveau culoarea roșie, ca zările în amurg, iicit se credea­i un trup de flamuri purtat de un grup peste ogoare. Așa merg și acuma, același duduit de mo­tor, dar și-au schimbat culoarea. Și tractoriștii și-au schimbat-o. Cu o pînză de praf peste gen­e și obraji Arpad Baușe și Ion Roșea,­­par schimbați. Sînt mai aspri, cu pămîntul nu se dau bătuți ducîndu-și caii în copi­tele lor de cauciuc drept­ înain­te, mărind mereu numărul braz­delor. ..E cald — a spus Arpad plin de sudoare — și pămîntul e tare uscat“. „Dar se sfarmă sub dinții grapei mărunt încît ogo­rul îți pare un adevărat strat ce așteaptă ploile pentru a-și lăsa semințele să urce vertical din găoace. Tînărul utemist Ar­pad Baușe este șef de brigadă. Dar, conștient de importanța e­­fectuării arăturilor de vară pe cîmpul colectiviștilor din Dră­­gușeni, a urcat pe tractor. Aici — de la un capăt la altul — ur­mărește plugurile să nu treacă superficial. Cei doi tractoriști au început arăturile în 10 iulie a. c. și au ajuns la o suprafață arată de ordinul zecilor de ha. Ei vor muncă de calitate. De aceea ară zilnic de la 6—7 hectare amîndoi,­nicul Ion Roșca, absolvent lcc­al școlii agricole, nu se lasă în urmă.­­ Se întrece cu co­legul său­­ de muncă să împartă cifra obținută pe din două. E­uf­emist și vrea să realizeze a­­celeași rezultate ca și colegul său. Tractoarele ară, dirijate de ti­nerii care nu fug de muncă, ca­re caută munca acolo unde e mai greu, dovedind o înaltă con­știință. I. h­­ Le Mecanizatorul Ar. d Bause execută arătura de vară. La secția acid sulfuric De curînd a intrat în funcțiune o nouă cameră cilindrică la fa­brica de acid sulfuric a uzinelor „1 Mai“ Baia Mare. Prin intra­rea în funcțiune a acestei came­re, indicele de productivitate a fabricii a crescut cu cca. 1 la sută. Timpul de construire a acestei camere a fost scurtat cu 7 zile. La construcția ei au lucrat ate­lierele de întreținere ale uzinei, sub directa conducere a mecani­cului șef Vasile Tauf și a mais­trului de specialitate Ștefan Bud. La construcția camerei au mun­cit cu mult elan dulgherii Cornel Poduț, Paul Sasu, Mihai Volfart, Iacob Szebeny și alții, iar la su­darea camerei s-au evidențiat sudorii Aurel Mureșan și Nico­­lae Pop. Odată cu terminarea camere, întreaga capacitate acestei de producție a acestei fabrici a fost schimbată de la sistemul de ca­mere paralelipipedice la sistemul de camere cilindrice. Acesta este mai ieftin și este mai ușor de întreținut, iar productivitatea lui este mai mare. (Din postul de Florea Partene corespondenți voluntari de la uzinele „1 Mai“.) Pregătesc școlile pentru viitorul an școlar (De la postul nostru de cores­pondenți volutari.) Sub îndrumarea comitetului co­munal de partid, Comitetul exe­­cutiv al Sfatului popular comunal Santău a asigurat din vreme mă­suri pentru ca școlile să fie pre­gătite pentru noul an școlar. O parte din lucrările de reparații și zugrăvit au și fost terminate, iar în satul Chereușa în toamnă vor fi date în folosință alte două săli de clasă, creîndu-se astfel condiții și mai bune pentru șco­larizarea copiilor. Ștefan Săsăran MA UNIVERSITARA I EMINESCU“ IAȘI J CRONICĂ SĂTMÂREANĂ Un nou cinematograf Vineri, 14 iulie, s-a inaugurat la Satu Mare un nou cinemato­graf, cinematograful „Tineretu­lui“. Noul lăcaș de cultură — cu o capacitate de 200 de locuri — este amenajat în sala asociației „Voința“. Pe scena teatrului Studioul de radio din Cluj a solicitat colectivului Teatrului ma­ghiar de Stat din Satu Mare să interpreteze pentru emisiunea „Teatru la microfon“ piesa „Șo­seaua Volokolamskului“, drama­tizare radiofonică de Richard Bartman, după romanul cu ace­lași nume al scriitorulu sovietic Al. Bek. Piesa a fost înregistrată pe bandă de magnetofon. Rolurile principale au fost interpretate de următorii actori: Jenő Dézsi, ar­tist emerit, Alajos Ács, Gyula Cseresnyés, István P. Miklós, Andrăș Vándor. Regia aparține lui István Farkas. Curs de perfecționare a cadrelor didactice De cîteva zile, în localul Șco­lii de 7 ani nr. 3 din Satu Mare se desfășoară cursurile de perfec­ționare pentru cadrele didactice care predau limba romînă la cla­sele I—IV din școlile minorită­ților naționale din regiune. La cursuri participă 180 de învăță­tori repartizați în 3 grupe - în­cepători, medii și avansați. La cursuri se predau lecții de gramatică, de metodica limbii române, după care se desfășoară activități practice. SE EXTINDE REȚEAUA COOPERATISTĂ . Pe zi ce trece rețeaua coopera­tistă din regiunea Maramureș se extinde tot mai mult. De la înce­putul anului și pînă în prezent au luat ființă 3 noi magazine mo­derne ale cooperației de consum, în comunele Lăpușel, Corneni, Viile Satu Mare. Au fost construi­te din fonduri proprii și prin con­tribuția cooperatorilor 4 magazi­ne mixte în satele Mînău, Che­­lința, Socond și Rona de Jos. De asemenea, numărul prăvălii­lor sătești a mai crescut cu trei unități. Pînă la sfîrșitul anului numărul unităților cooperatiste va mai crește cu încă 15, dintre care 10 cu autodeservire. CONFERINȚA Comitetul regional de pentru pace în colaborare luptă cu Filiala S.R.S.C. Maramureș anun­ță pentru azi, la ora 18, conferin­ța „Tratatul de pace — cheia re­zolvării problemei germane“. Va vorbi profesorul Pop Gheorghe. Conferința are loc în sala clu­bului întreprinderii „Petre Gheor­ghe“ și este urmată de un film artistic. SE ÎMBUNĂTĂȚEȘTE TRANSPORTUL DE CĂLĂTORI Pe lângă cursa care circulă pe ruta Cavnic — Copalnic Mănăș­­tur — Baia Mare, dimineața ora 5 s-a mai pus în circulație la o cursă care circulă Cavnic—Baia Sprie—Baia Mare de două ori pe zi. In felul acesta circulația între Cavnic—Baia Mare este asi­gurată de 3 ori pe zi. Gavril Giresis corespondent ÎNTRECERI SPORTIVE Azi după-amiază, pe terenul din strada Crișan au loc între­cerile de volei feminin din cadrul campionatului regional. Pe același teren mîine, începînd de la ora 9, are loc o întrecere de baschet feminin în cadrul campionatului de calificare pentru categoria A, între echipele „Ihfrățiera“ Gheor­­gheni și C.S.M. Baia Mare. Azi, la ora 16 și 18 pe terenul din Va­lea Borcutului au loc două întîl­­niri de fotbal, contînd pentru Cupa R.P.R. ediția 1961-1962. LOTO CENTRAL La tragerea din 21 iulie 1961 au fost extrase următoarele numere : 67, 77, 89, 78, 65, 39, 25, 54, 9, 35. Premiul A : 67, 89, 25. Premiul B : 77, 78, 35. Premiul C : 54. 9, 39. Fond de premii : 1.013.953 lei. Buletin meteorologic Timpul probabil de mîine: Vre­me călduroasă, cu cerul schimbă­tor. Vor cădea ploi locale în cursul după-amiezii. Vine slab pî­­nă la potrivit din vest. Tempera­tura minimă va fi cuprinsă între 12—20 grade, iar maximă între 20—30 de grade. ' Comuna Sarasău a fost radioficată In consfătuirile pe circumscrip­ții locuitorii comunei Sarasău, raionul Sighet, au propus să se radiofice și­­ localitatea lor. Ei au votat apoi contribuția voluntară în bani pentru efectuarea lucră­rilor. Zilele acestea lucrătorii direc­ției regionale P.T.T.R. au terminat lucrările, iar azi difuzoarele re­varsă cîntece vesele și în Sarasău și în satul aparținător, Iapa. La această acțiune locuitorii comunei au prestat mai mult de 70 de zile muncă voluntară. Ioan Pop instructor al Sfatului popular raional Sighet Anul XII Nr. 2338 Sîmbătă, 22 iulie 1961.♦ 4 pagini — 20 bani l î Preocupări ale comitetelor de cetățeni din raionul Cehu Silvaniei In comunele din raionul Cehu Silvaniei există 576 comitete de cetățeni, care cuprind peste 2.800 membri. Ele ocupă un loc de seamă în viața comunelor, luînd parte activă la dezbaterea și re­zolvarea celor mai însemnate pro­bleme locale. Membrii comitete­lor de cetățeni se ocupă de mersul lucrărilor agricole, de în­frumusețarea satului, de starea drumurilor și a podurilor, de achitarea datoriilor către stat, de construcțiile noi și de multe al­tele. Se muncește pe bază de plan și se țin adunări de dări de seamă în fața populației. Comite­tele de cetățeni din raion au ți­nut aproape 500 de dări de sea­mă, în care au prezentat acti­vitatea depusă. In afară de apor­tul pe care-l aduc la realizarea obiectivelor din planurile de muncă ale sfaturilor populare, comitetele de cetățeni vin cu nu­meroase inițiative și propuneri. Pînă în prezent în întreg raionul au fost făcute aproape 450 de propuneri, dintre care 380 au și fost aplicate, iar restul sînt in curs de înfăptuire. In Sălățig pe primul plan este acum construirea unei școli prin muncă voluntară. Comitetul de cetățeni, în frunte cu tovarășii Ludovic Balint, Vasile Cozma și Toader Lungu, a făcut numeroase propuneri pentru intensificarea ritmului de construcție. Și în Asuaju de Jos și Băsești se vor ridica noi construcții de interes general. E vorba de două cămi­ne culturale. In ambele localități materialele au fost deja adunate. In Asuaju de Jos comitetul de cetățeni pentru lucrările de con­strucție a propus ca majoritatea materialelor să fie procurate pe plan local. Cele 110.000 bucăți de cărămidă au și fost fabricate. Membrii comitetului de construc­ție din Băsești și Asuaju de Jos, pot fi mereu văzuți pe șantierul căminului. Activitățile cuprinse de comi­tetele de cetățeni sunt însă mult mai variate. Acolo unde condi­țiile le reclama,­ în localități ca Bîrsău,­ Băsești, Bicaz sau Hurezu Mare există comitete de cetățeni care se ocupă de problema zoo­­pastorală. Unul din cele­ mai ac­tive­ comitete este cel din Bîrsău de Sus. Tovarășul Vasile Covaci a propus ca lotul zootehnic al comunei să fie întreținut în așa fel încît să poată asigura furaja­rea reproducătorilor. La muncile pentru recondiționarea lui cetă­țenii au participat cu elan. In satele de pădure sunt dezvoltate comitetele silvice, împăduriri ma­sive s-au făcut la inițiativa co­mitetului de cetățeni la Asuaj. In multe comune există comi­tete active, care-și aduc aportul la întreținerea drumurilor și po­durilor. Un asemenea comitet este cel din Asuaju de Sus. To­varășul Onuț Dalea, deputat în circumscripția electorală sătească nr. 2 și președinte al comitetului de cetățeni, a propus construirea prin muncă voluntară a unui pod. Valoarea lucrării se ridică la 2.500 lei. Cu­ privește desfășurarea cam­paniei agricole, și aici se pot constata preocupările comitetelor de cetățeni. In multe localități, cum ar fi, de pildă, comuna Ari­­niș, comitetele de cetățeni s-au ocupat îndeaproape de mobiliza­rea oamenilor la recoltarea la timpul optim. La bazinul de înot din Baia Mare a avut loc un concurs de natație, la care au participat și copii. IN FOTOGRAFIE : în vîrstă de­­ 9 ani Adriana Szász, cîștigătoarea locului intîi la proba de 500 m­ bras. Lucrările agricole sa fie executate fără întîrziere î­ n [UNK]­;>jți încă înainte de terminarea secerișului, la G.A.C. din Mădăras a început din plin treierișul. Pro­­ducția medie obținută pe suprafe­țele cultivate cu soiuri de mare productivitate întrece cu 500—600 kg grîu la hectar producțiile medii din anii trecuții Imediat după seceriș — arături de vară (De la postul de corespondenți voluntari.) Pentru a asigura recolte bogate de grîu și în anul viitor, colec­tiviștii din Santău au început să facă arături de vară imediat ce au terminat secerișul și au trans­portat snopii la arie. In această lucrare ei au fost sprijiniți de brigada de mecanizatori de la S.M.T. Tășnad condusă de Ioan Maier, care în cîteva zile a făcut arături de vară pe mai mult de 230 hectare, din care pe 100 hec­tare cu plugul cu scormonitoare. Gh. Rebeleș AU TERMINAT TREIERIȘUL Membrii gospodăriei agricole colective „Viața nouă“ din Ho­­morodu de Jos au muncit cu hărnicie, la strînsul recoltei, în­dată ce au terminat de secerat cele 90 hectare de grîu, au dus snopii la arie, așa că au terminat și treierișul acum cîteva zile. Re­colta la hectar obținută este cu 450 kg mai mare decât anul trecut. Succesul colectiviștilor se dato­­rește aplicării regulilor agroteh­nice și a celor învățate cu privi­re la îngrijirile ce trebuie acor­date griului. Imediat după treieriș, ei și-au­­ achitat datoriile către S.­M.T. și au predat întreaga cantitate de grîu contractat. Acum colectiviștii sînt în curs de a semăna secară și alte cul­turi furajere. Ștefan C. Belu coresp. voluntar Treierîșul poate fi intensificat în comuna Căpleni La gospodăria colectivă din Că­pleni, unde lucrează trei batoze și o combină, se treierase pînă în 19 iulie recolta de pe 290 hecta­re, din cele 707 hectare care au fost ocupate cu păioase. La acest rezultat s-a ajuns în urma măsu­rilor luate de comitetul comunal de partid și sfatul popular comu­nal, care au asigurat începerea treierișului încă în 6 iulie,­­adi­că înainte de terminarea seceri­șului, precum și terminarea căra­tului snopilor la aici pînă în 18 iulie. Și la gospodăria colectivă din Cămin se treieraseră pînă la da­ta de mai­ sus peste 24 de­ vagoa­ne, cu o batoză și două combine. Batoza funcționează mulțumitor, fiind deservită de două echipe de muncitori. In 19 iulie le-a sosit colectiviștilor din Cămin încă batoză, care terminase treierișul la o G.A.C. din Ianculești. Așa că în prezent la cele două gospodării din comună se află 5 batoze de­­ mare capacitate și trei combine. Mijloacele de lucru pentru treieriș sunt deci suficiente, proporțional lunt chiar mai multe decit în alte comune. La o cercetarte mai amănunțită a­ desfășurării treierișului, în co­­rpuri Căpleni se­­ poate constata, însă că garniturile de treierin­r a au fost „și încă ■ nu ...sunt­ folosite , cu întreaga lor , putere, de lucru. In cele două săptăniîna de treieriș s-ar fi putut realiza mai mult, mai cu seamă la gospodăria colectivă din Căpleni. Iată de ce : Din ziua începerii treierișului numai una din batoze (cea deservită de bri­gada lui Trântise Fézer) a intrat în lucru cu capacitatea obișnuită.­ Cea de-a doua batoză nu și-a rea­lizat norma zilnică cîteva zile la rînd, fiindcă consiliul de conduce­re al gospodăriei nu s-a îngrijit ca ea să fie d­eservită de două echi­pe. Iar a treia batoză timp de o săptămînă a lucrat numai cu ju­mătate din capacitatea sa de pro­ducție, deoarece a fost adusă Căpleni nereglată, așa cum fuse­se­se scoasă de la treieratul trifoiu­lui de sămînță. A fost nevoie de mai multe intervenții la conduce­rea S.M.T. Cărei să se ia mă­suri de­ punere a batozei în con­diții normale de funcționare. A­­mintim acest fapt pentru că el nu este unicul în raion, ceea ce dovedește că conducerea S.M.T. Cărei n-a manifestat destulă răspundere în pregătirea batoze­lor pentru treieriș. Și astăzi, du­pă săptămîni de la începerea tre­ierișului, mai sunt garnituri de treier pe arii care nu funcționea­ză cum trebuie, fiindcă n-au be­neficiat de îngrijirile și reparații­le cerute înainte de începerea cam­paniei de vară. In 19 iulie, ziua în amiaza ma­re, o batoză de la G.A.C. Căpleni» precum și trei tractoare care exe­cută arături adin ei pe ogoarele a­­cestei gospodării s-au oprit din­ lucru fiindcă­ nu aveau'motorină." Poutatorul Ștefan­ Kind, precum­­ și șeful de brigadă, care au fost anunțați din timp, au dat dova­dă de o nepăsare condamnabilă, ceea­ ce a atras după sine cîteva arte de nefuncționare a batozei, ca și a celor trei tractoare de la arat. Și asta intr-un loc care se află la doi pași de sediul S.M.T. Ce se întîmplă atunci cu batozele și tractoarele care se a­­flă la depărtare mult mai mare ? Nici batoza care a fost adusă de la G.A.C. Ianculești la Cămin n-a fost im­ediat pusă în stare de funcționare. Pentru evitarea unor asemenea neajunsuri, conducerea S.M.T. trebuie să ia urgente împotriva acelora măsuri care nu pun la inimă sarcina termină­rii în timp cît mai scurt a strîn­­gerii noii recolte. A. M. Zi și noapte joi, 20 iulie, după-amiază. Ne aflăm la aria gospodăriei co­lective din Remetea (raionul Oaș). Gospodarii de aici au ter­minat secerișul griului și seca­rei de pe cele aproape 100 hec­tare încă în ziua de 14 iulie și tot atunci au început treieri­șul. După cum aflăm, în primele două zile de treieriș colectiviș­tii au trimis la baza de recepție din Bixad, cu camionul lor, mai bine de două vagoane cu grîu, ceea ce reprezintă cantitățile contractate și plata muncilor S. M. T. Față de anul tre­cut recolta medie la hectar este cu 250 kg mai mare. Brigadierul Óvári, un Hnăr bronzat de soarele verii, ne dă explicații : — La aria noastră s-a lucrat și ziua și noaptea, fiindcă,­ după cum vedeți, arta­ este electrificată iar munca a fost organizată în două schimburi. Cine s-a evi­dențiat ? Vă rog să mă cre­deți că nu-i ușor de precizat a­cest lucru. Dacă scrieți la ziar, spuneți așa : toți colectiviștii din cele două echipe au lucrat bi­ne. Ne-am angajat să terminăm, treierișul în 10 zile, dar cred că n-o să respectăm termenul. — Cum­? — ne-am mirat noi, ați avut cuniva întreruperi, da­torită vreunor defecțiuni la batoză și tractor ? . — Nici vorbă de așa ceva, din contră, atit batoza cît și tracto­rul au mers ca ceasul. Și cum să nu meargă, cînd au fost stru­nite de oameni ca Gheorghe Far­caș, și el colectivist, și Gheor­ghe Talpoș, fecior de oșan din Prilog — tractorist cu renume la S.M.T. Apa ? Amîndoi s-au străduit să ne ajute să nu pier­dem nici un bob de grîu. Briga­dierul Óvári continuă șirul po­vestirii. — N-o să respectăm angaja­mentul fiindcă vom termina treierișul chiar azi — spuse el zîmbind. Stogul din care aruncă acum pe batoză e ulti­se­mul.­­­­ înainte de lăsarea nopții Gheorghe Talpaș, atent la bato­ză, a observat cum coșarul in­troduce în toba hulpară ultimul snop de grîu auriu. A accelerat puțin motorul să scuture bine batoza și l-a oprit. Misiunea­­[ pe care i-a încredințat-o stațiu­nea de mașini și tractoare ,Apar și în același timp angajamentul colectiviștilor Iau fost îndepli­nite înainte de termen. I. FETRIA Citiți în pagina a 4-A. - MAREA SĂRBĂTOARE A POPORULUI FRATE­ POLO­­NEZ. - CONFERINȚA DE LA GENE­VA PENTRU REGLEMENTA­REA­ PROBLEMEI LAOȚIENE. - DELEGAȚIA PARLAMENTA­RĂ SOVIETICĂ INVITATĂ IN ITALIA. - DEZBATERI ÎN ADUNAREA NAȚIONALA FRANCEZĂ. - COMENTARIUL ZILEI: CE CAUTĂ FRANCEZII ÎN BI­­ZERT4?. /' Produse bcfafe peste plen Muncitorii de la unitățile de prelucrare a laptelui au înregis­trat însemnate succese în mun­că. Numai în cursul lunii iunie s-au dat însemnate cantități de lapte și caș peste planul lunar. De exemplu, la caș de oaie pla­nul a fost depășit cu 2.248 kg, telemea de oaie cu 550 kg, la urdă cu 336 kg etc. Și la produsele pentru con­sum, planul a fost realizat de asemenea cu depășiri însemnate. Bunăoară la brînză „Moldova“ planul a fost depășit cu 5.008 kg, la telemea de oaie cu kg, și alte însemnate entități de produse lactate,. , ' în comuna Belii Novac . Sub îndrumarea comitetului comunal al P.M.R., colectiviștii din Baba Novac, raionul S.­tu Mare, au pus un accent deosebit pe buna organizare a recoltării păioaselor. Secerișul s-a terminat la 11 iulie. S-au folosit atit cele 3 combine ale S.M.T. Ardud, cît și forțele proprii. 7 vagoane de­ ce­reale au fost deja înmagazinate. Colectiviștii duc lupta pentru terminarea treierișului. Media­ ob­ținută la­ hectar este cu 600 kg mai mare față de producția ob­ținută de­ țăranii individuali din sat. In fruntea campaniei s-au si­tuat Teodor Tulbure, Alexandru Cîmpean, Gavril Șipoș, Lucreția Hart,'­ Victoria­ Șipoș și­ mulți alții* Ioan Matiș președintele G.A.C. J Cu mult spor Colectiviștii din Livada Mici (Oaș) au terminat secerișul în bune condiții. Fără să piardă o zi, au început să transporte griul la arie, iar pe terenurile elibera­te au făcut arături de vară. In același timp au început și treie­rișul, realizînd în prima zi peste 10.000 kg grîu, din care o parte a și fost dus și predat bazei de recepție în contul muncilor S.M.T. și a contractului încheiat cu sta­tul. Datorită muncii harnice a co­lectiviștilor care și-au luat anga­jamentul să termine treierișul în timp cît mai scurt, lucrarea poa­te va fi chiar terminată pe cînd aceste rânduri vor vedea lumina tiparului. Ioan Șerbenco colectivist

Next