Pentru Socialism, aprilie 1971 (Anul 21, nr. 5341-5366)

1971-04-22 / nr. 5359

1 PRO!,ET­ARI 07 N­EXTWTJJITTIB. VWTI-VAJ ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN ROLUL ACTIVITĂȚII POLITICE ȘI IDEOLOGICE ÎN FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA CONȘTIINȚEI SOCIALISTE A MASELOR Trăsătura fundamentală, defini­torie a vieții, politice și sociale a patriei noastre o constituie succesul cu care poporul, aflat în plin efort constructiv, înfăptuieș­te programul de dezvoltare mul­tilaterală a României socialiste- Apropiatul semicentenar al par­tidului — căruia constructorii socialismului din țara noastră îi închină cele mai frumoase rea­lizări — ne prilejuiește o amplă mobilizare a forțelor creatoare pentru a ridica pe noi trepte efi­ciența întregii activități sociale, în spiritul perfecționărilor aduse de partid ființei sociale a Româ­niei. Contopindu-se cu năzuin­țele vitale ale celor ce muncesc, exprimînd voința și interesele lor, considerînd slujirea poporului din rîndul căruia s-a născut ca fiind sensul principal al întregii sale activități, Partidul Comunist Român și-a cîștigat prețuirea și dragostea clasei muncitoare, ță­rănimii, intelectualității. România înregistrează o accen­tuată mobilitate socială , în condițiile specifice socialismului, datorită industrializării puternice, dispariției treptate a diferenței esențiale dintre sat și oraș, a decalajului dintre munca fizică și cea intelectuală în producția de bunuri materiale­­, o adevărată revoluție spirituală aducînd spre cultură un mare număr de oa­meni, pătrunderea științei în­­ via­ MITROFAN BOCA, secretar al Comitetului județean Maramureș al P.C.R. la societății, alinierea activă a țării la progresul tehnic contem­poran, modificarea structurii for­ței de muncă în raport cu muta­țiile care au loc în diferite sec­toare de activitate. Prin progra­mul național de perfecționare socială elaborat de partid se dă expresie unei calități deosebite: capacitatea de a prevedea mersul dezvoltării in viitor și de a plasa acțiunea prezentă în linia pro­gresului. Ridicind competenta la rang de politică de stat, partidul nostru promovează decizia politică ba­zată pe discernămînt științific și ținînd cont de interesele sociale fundamentale, alegerea variante­lor optimale din punct de vedere economic, cointeresarea materială și morală a întregului popor în dezvoltarea societății socialiste, perfecționarea morală și spiritua­lă a oamenilor. In procesul a­­cesta complex de realizare, de concretizare a idealurilor comu­niste, un rol de seamă îi revine activității politice și ideologice de formare și dezvoltare a conștiin­ței socialiste a maselor. Cu deosebită satisfacție rele­­ .­văm­­ astăzi creșterea­­ conștiinței politice-cetățenești a maselor largi populare, rezultatele remar­cabile obținute in îmbogățirea vieții cultural-spirituale a popu­lației. Profunda înnoire spiritua­lă a societății noastre se oglin­dește în idealul nou de viață al poporului, în faptul că socialis­mul constituie cauza vitală oamenilor muncii, fără deosebire­a de naționalitate, care înfăptuiesc cu hotărîre programul partidului, participă activ la întreaga operă de construcție socialistă. Conștiin­ța politică, idealul comunist, ca și spiritul revoluționar fac parte din universul nostru intim, din lumea de trăiri, de valori și de mani­festări vitale. Organele și organizațiile de partid, organizațiile de masă obștești militează pentru așeza­și­rea cunoștințelor multilaterale ale omului — profesionale și de cul­tură generală — pe ogorul fer­til al conștiinței socialiste, cheză­șie a înfăptuirii cu dăruire și înțelepciune a politicii științifice marxist-leniniste a partidului nos­tru. Prezența organizațiilor de masă și obștești în viața socială — în spiritul democrației socia­liste, al dialogului viu cu masele promovat de partid, se afirmă în tot mai mare măsură ca una din dominantele procesului de perfec­ționare a conducerii societății noastre. Activitatea politico- ideo­(Continuare in pag. a 3-a) Decada *J m * * cărții românești Cu fiecare an ce trec? se amplifică manifestările in domeniul care înlesnesc cărții, in­formarea cititorilor contactul viu autorilor cu citito­ai r­i. Printre acestea se înscrie și „Deca­da cărții româ­nești" (19 — 28 aprilie) — organi­zată sub auspiciile Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă —1 care anul acesta este dedica­tă aniversării se­­nicentenarului Par­tidului Comunist Român. aniversare Apropiata prileju­iește o retrospecti­vă asupra succese­lor obținute in a­­cest domeniu, cîte­­va date fiind edi­ficatoare. In perioada ani­lor 1949—1970, nu­mărul total al lu­crărilor in limba publicate română și limbile naționali­tăților, se ridică la 141.175 de intr-un tiraj titluri, total de 1.397.501.000 exemplare. Dacă in perioada 1944 — 1948 media titlu­rilor editate in cursul unui an nu depășea 1400, iar tirajul 33.000.000, in perioada —1966, media 1961 se ridică la 7.764 titlu­ri , și 68.730.000 exemplare pe an. Documentele par­tidului și statului nostru, ale diferite­lor organizații de masa, au fost pu­blicate în perioada anilor 1949—1970 intr-un tiraj de a­­proape 45 milioane exemplare. Numai lucrările Congresu­lui al X-lea al P.C.R. au fost pu­blicate în limba ro­mână, limbile na­ționalităților con­locuitoare și in limbi de circulație universală într-un tiraj de 2.788.000 exemplare. Lucrările de is­torie au cunos­cut o rapidă in dezvoltare ultima perioadă, numărul de titluri și exem­plare dublindu-se in anul 1967 față de anul 1964. In domeniul lite­raturii beletristice și de artă, între anii 1949—1970, s-au publicat 15.033 titluri, într-un tiraj de 369.997.000 exemplare. In anul 1970 Numai au apărut 802 titluri din acest gen de literatură. Succese remarca­bile a cunoscut și literatura că, tehnică, științifi­a gro­zootehnică, medi­cală, literatura pentru copii ș.a. Numai in perioa­da 1966—1970 au apărut 2.919 titluri în limbile naționali­tăților conlocuitoa­re, în peste 15 mi­lioane exemplare. In ultimii 20 de ani au apărut Prof. I. NADIȘAN (Continuare în pag. a 2-a) ÎN LUNA ÎNTREȚINERII PAJIȘTILOR Masive acțiuni de curățire și fertilizare la Mireșu Mare La îndemnul Comitetului comunal de partid și a Con­siliului popular comunal, în raza comunei Mireșu Mare, peste 700 tineri și vîrstnici cooperatori au participat alaltăieri la o masivă acți­une de curățire și fertiliza­re a pășunilor naturale da­te în administrarea între­prinderii de exploatare a pajiștilor. 80 de săteni din Remeți de exemplu, au tăiat spinii și au împrăștiat mușuroaie­le de pe o suprafață de 100 ha pe pășunea „Tiholț", iar cei din Mireșu Mare, a­proape 300 la număr, au curățit și fertilizat 200 hec­tare de pășune. Un aport deosebit în a­­ceastă acțiune și-au adus-o comuniștii Vasile Pop, loan Blaga, loan Mărginaș din Mireșu­ Mare, Teodor Bîrle și Vasile Lazăr din Tul­­gheș, precum și alți săteni cum­ ar fi Vasile Mărieș, Vasile Razmoș, Maria Leș, Maria Parasca, Rozalia Tie­re, Rozalia Bonaț, Valeria Parasca și mulți alții. Ac­țiunea a fost organizată în toate satele comunei. 1 Anul XXI nr. 5359 ¥ Joi 22 aprilie 1971 * 4 pagini — 30 bani Sute de tineri au parti­cipat ieri la acțiuni care au făcut orașul mai cu­rat, mai frumos. Ieri, 21 aprilie 1971, întreg mu­nicipiul Baia Mare, de la dealul Dura in cartierul Lunci, a cunoscut plenar manifestarea unei lăudabile inițiative locale. Din inițiativa co­mitetului municipal de partid, con­siliul popular municipal, organele municipale de sindicat și U.T.C., au mobilizat tineretul, muncitorii din întreprinderi­­ pe toți locatarii blocurilor de locuințe la acțiuni de anvergură pentru amenajarea zone­și­lor verzi, pentru buna gospodărire înfrumusețare a municipiului. Astfel, ziua de ieri a fost declara­tă ziua muncii voluntar-patriotice. Toate străzile municipiului au fost înțesate de sute și mii de tineri, e­­levi ai școlilor și liceelor de cultu­ră generală, ai liceelor de speciali­tate care și-au adus contribuția de muncă și entuziasm la această ini­țiativă. Elevii claselor mai mici, organizați în grupuri sub îndruma­rea cadrelor didactice, au strîns cu grijă hîrtiile de pe spațiile verzi, din jurul blocurilor de locuințe. E­­levii mai mari au muncit cu rîv­­na la nivelarea pămîntului vegetal pe zonele verzi și în special pe de­vierea străzii Victoriei. Pionieri și uteciști, muncitori și funcționari și-au manifestat elanul prin mun­că pentru ca orașul să devină tot mai frumos. Acțiunea de pe străzi a continuat in incinta întreprinde­rilor și instituțiilor, la locurile de muncă ale băimărenilor. Inițiativa pornită ieri și-a arătat roadele. Străzile au devenit mai curate, iarba înverzită respira mai în voie, iar locurile virane — cu gropi și movile de pietre pînă ieri — zîmbeau acum trecătorilor cu pămîntul vegetal nivelat și aranjat în straturi. Ia inițiativa organizată în dimineața zilei de ieri am adău­ga mobilizarea locatarilor de du­­pa-amiază. Pînă spre seară s-au văzut grupuri de locatari care a­­menajau spațiile din jurul blocuri­lor de locuințe. De remarcat spri­jinul concret, oportun al serviciu­lui de gospodărie municipală mobilizarea autovehiculelor, în pre­în­curarea uneltelor de muncă și specialiștilor îndrumători. Inițiativa a pornită ieri a arătat încă o dată că forțe unite, ca acelea a peste 6.500 de tineri, pot transforma as­pectul edilitar al municipiului, îm­­prospătîndu-l, dîndu-i culoarea cu­venită primăverii. Și sperăm ca această inițiativă să continue. Dar în egală măsură se impune să menținem curățenia, acordînd stima și respectul cuvenit orașului în care trăim. AL POIENARU Ziua muncii voluntar­patriotice Instantaneu la bi­blioteca din Tîrgu Lăpuș. actuali • Lucrările celui de-al X-lea Congres al P.C. Bulgar • In legătură cu situația din Orientul­ Apropiat • Cuvîntarea lui Fidel Castro rostită cu ocazia aniversării vic­toriei de la Playa Giron • Miting solemn în zona eliberată a Vietnamului de sud SA C.A. P. SARASĂU Cum stimulează acordul global sporirea producției de lapte A trecut relativ putină vreme de la adunarea generală, care a hotărît aplicarea acordului global ca formă a retribuției cu plata în bani și în natură a lucrătorilor de la ferma zootehnică a Cooperativei agricole din Sarasău. Au fost la început dis­cuții multe, fructuoase, nu arareori contradictorii, în legătură cu noul sistem de cointeresare materială cooperatorilor. In anul trecut, îngri­­­jitorii de animale, crescătorii de vaci au fost retribuiți lunar pe bază de 35 norme fixe în timp de iarnă și respectiv 40 de norme vara. Adevă­rul este că atunci ei n-au consimțit să muncească altfel, bănuind că ori­ce condiționare a cîștigului de rezul­tatele din producție va fi în dezavan­tajul lor. Acum, după încheierea primului trimestru, cel mai puternic argument în favoarea acestui sistem îl consti­tuie însăși rezultatele obținute. A câștigat cooperativa, dar și oamenii au obținut avantaje. Astăzi nu se mai poate contesta adevărul că a­­cordul global cu plata în bani a ve­nitului lunar minim garantat, asigu­ră avantaje deosebite, că acesta este superior vechilor forme de retribui­re. Demonstrează, de altfel, acest lu­cru și depășirea planului pe primul trimestru cu 4.877 litri lapte. Ca ur­mare a sporit și cîștigul mulgătorilor îngrijitori. Un calcul cît de sumar dovedește că mulgătorul Ioan Ble­­dea, de pildă, a realizat în acest răstimp pe baza producției obținute și a celorlalte elemente 31 norme convenționale în luna ianuarie, 44 în a doua lună și 56 norme în mar­tie, revenindu-i în medie pe lună 44 norme convenționale față de 35 cite X s-au pontat în aceeași perioadă a anului trecut. Valoarea unei no­rine a fost stabilită la Sarasău la 22 lei, din care 12 lei ia bani, iar restul în na­­tură. Așadar, simultan cu creșterea cantităților de lapte (aici se includ și normele pentru îngrijire și vițeii obținuți) a sporit și retribuția lunară a cooperatorilor. Să exemplificăm. In luna ianuarie, Ioan Bledea a benefi­ciat de un minim garantat de 297 lei. După cei 520 litri lapte realizați el primește 8 norme, restul de 23 nor­me pentru îngrijire. (Este vorba 80 la sută din valoarea în bani de normelor, restul, după cum se știe, a se va achita la sfîrșit de an). Obți­­nînd în luna martie 1.657 litri lapte de la lotul său de vaci (plan 1.460 litri), el primește 537,6 lei ca minim garantat. Totalizînd 56 norme din ca­re 20 pentru producția de lapte, 21 pentru îngrijire și 15 pentru viței, valoarea cîștigului total în luna res­pectivă a ajuns la suma de 1.232 lei. In aceeași lună, mulgătorul Nuțu Naghi a realizat 65 norme (2.056 li­tri lapte), revenindu-i 624 lei și un cîștig total de 1.430 lei. Cointeresarea materială a coope­ratorilor, așa cum ne explică ingine­rul Gheorghe Tămaș, nu se rezumă­­ doar la atît. Ei beneficiază legal și de o retribuție suplimentară ce se a­ N. SOARE (Continuare în pag. a 3-a) PORȚILE NORDULUI cetatea! ■ DINTRE MUNȚI Documentele atestă, cu date sigu­re, că aici s-a practicat mineritul cu cel puțin 500 de ani in urmă. Da­torită marilor sale bogății, orașul și-a schimbat adesea stăpînii, minele a­­parținînd cînd principilor Transilva­niei cînd casei regale. Sutele de do­cumente de arhivă, acte foarte su­gestive, istorisesc despre vitejia în lupta contra tătarilor din 1717, des­pre starea revoluționară a maselor în 1848, despre participarea mineri­lor de cuci la acțiunile pentru desă­­vîrșirea unității de stat a României în decembrie 1918, despre grevele din 1919 și 1920, cînd adresele oficialită­ților pomenesc de spiritele foarte a­­gitate“ ale minerilor, iată drumul ca­re i-a dus pe muncitorii înaintați, oa­­meni energici și activi, iubitori de dreptate, spre rîndu­rile comuniștilor are vesteau o eră nouă. Istoria mi­nelor este de fapt istoria vieții oa­menilor. .. .Simion Danciu, maistru minier ,estit, își amintește: — Pe tata nu l-am cunoscut. Mu­rise tînăr. A fost băieș. I-am urmat eu în meserie ca ucenic fierar înce­­pînd din 1935 și miner din 1940. Iată cum a decurs primul „instruc­­­aj“: — Ai lampă de minat — Nu! — Fă-ți rost. A doua zi, tînărul Danciu se pro­­zu­tă cu lampa, dar era încălțat cu opinci și ca echipament „de protec­ție" purta cunoscuta pălărie de paie și niște haine rupte. „Examenul me­dical“ îl făcea un inginer și consta din 20 de sărituri cu broasca și alte 20 de: „drepți-culcat-drepții", după care omul era declarat apt să lucre­ze în băi. A fost predat unui maistru cu instrucțiuni „precise“: — Pune-l la rostogolul nr. 1 pe Ferdinand. Știi că-i blocat. Pînă di­­seară să fie liber. Maistrul, explică: — Sapi ca la o fintînă prin dai de rostogol. La salariu, n-aveai ce cumpăra, de­cit ceapă și răchie de la una din cele 9 crîșm­e. In zilele de tîrg mai veneau negustori ambulanți. — Astăzi, adaugă maistrul, ai casă încălzită, locuiești în bloc, urmărești programele la televizor, asculți mu­zică la radio, vezi filme la cinemato­graf, petreci la restaurant. Odinioară dacă erau 4 case bune în Cavnic. Ehm. .. cită apă a trecut pe rîul ăs­ta! Am doi copii, fata e inginer, iar băiatul a absolvit liceul la seral, muncește ca electrician de mină. .. .Nicolae Dicu, inginerul șef al E.M. Cavnic, parcă ar vrea să se scuze: — Lucrez aici doar de 12 ani. Am început ca inginer stagiar. Prin 1959 aveam numai două mașini de încăr­cat. Astăzi utilizăm 21 de asemenea mașini. Transportul se făcea îndeo­sebi manual, adică oamenii împin­geau vagoneții pînă la galeriile prin­ ION NAN V. CĂPÎLNEAN (Continuare în pag. a 2-a) É

Next