Pentru Socialism, iunie 1971 (Anul 21, nr. 5393-5418)
1971-06-11 / nr. 5402
Trecem printr-o pădure de molizi. Cineva a lovit cu toporul într-un arbore. Reintorși la acest arbore peste o zi-două, observăm că copacul și-a acoperit întreaga rană cu o mizgă cleioasă albgălbuie. Molidul și-a creat deci acea alifie ca să-i vindece rana și să-l pună la adăpost de orice infecție provenită din afară. Aceasta este rășina. Cunoscută încă din cele mai vechi timpuri, rășina brazilor și molizilor a servit multă vreme doar ca mireasmă, dar astăzi a devenit importantă materie primă a industriei farmaceutice. Terebentina, colofoniul cu compușii săi, au devenit de asemenea substanțe de neinlocuit in fabricarea săpunului și hirtiei. O rintă insă cu necesitatea colectării de rășină s-a născut și îndeletnicirea — des intilnită prin pădurile Maramureșului — de „rășinari“. De remarcat că numai în raza Ocolului silvic Vișeu se colectează anual circa 80 tone de rășină. Munca rășinarilor este legată însă de o seamă de greutăți. Omul cu sacul în spate colindă pădurea in lungul și latul ei, adună ca o albină citeva grame de rășină, pe care o poartă cu el o întreagă zi. Pădurea are și ea de suferit de pe urma acestui sistem clasic de colectare a rășinii. Cuiburile de unde se extrage rășina devin pentru multi arbori niște focare de microbi și dăunători. Dar iată că, începînd din acest an, in multe ocoale silvice din țară, printre care și cel din Vișeu de Sus, s-a trecut la o nouă metodă de colectare a denumită „rezina” rășinii organizat Metoda constă intr-un procedeu simplu. Arborii de molid sunt răzuiți de coaja lor pe o porțiune denumită „oglindă". Cu ajutorul trusei cu unelte speciale se trece apoi la efectuarea lucrării propriu-zise, adică la formarea în trunchiul copacului a trei canale de scurgere a rășinii, care comunică intre ele în partea de jos a oglinzii. La capătul celor 3 canale, este așezată o cutie in care se scurge rășina, ba Ștevioara și în alte părți, unde s-a trecut la o astfel de metodă (pînă acum au fost formate 4.000 de oglinzi), rezultatele sunt mai mult decât promițătoare. Totuși, la început, procedeul, ca orice lucru nou, a fost privit de mulți cu scepticism și neîncredere. Cu timpul însă rășinarii și-au dat seama că noua metodă este spre avantajul lor. Acum ei trec doar o dată la două zile prin rezervație și colectează rășină. Alte argumente ce vin în sprijinul acestei noi metode sunt și acelea că rășina colectată pe această cale este de o calitate superioară, iar pădurea este ferită de unele deprecieri. Înseși cadrele de specialitate, printre care și ing. Ion Iuga, șeful ocolului, apreciază mult noua metodă. M. TRIFOI Rășinarii reportaj Vineri 11 iunie 1971 BAIA MARE — Dacia: Facerea lumii; Minerul: Adio Granada (complet. Singur printre pelicani); Săsar: Șarada (Complet. Mimetism); .1 Mai: Călugărița din Monza (Complet. Ciocîrlia); BAIA SPRIE: Cei cinci din cer (Complet. Piarcul); SIGHETU MARMAȚIEI — Muncitoresc: Iubiri tăcute (Complet. Flori și insecte); Studio: Balul de sîmbătă seara (Complet. La început a fost atomul); VIȘEU DE SUS: Gaudem musigitur (Complet. Slipuri de lut. Orizont științific); BCORȘA: Departe în apus (Complet. Digul); BAIA BORȘA: D-ale carnavalului (Complet. 20 secunde); CAVNIC — Minerul: Popasul (Corrapplet. Comandantul regimentului); Gutinul: Vara de altădată (Complett. Călătorie aeriană); TG. LAPDȘ: Nu ești singur (Complet. Oamenii și apele); ȘOMCUTA MARE; Sezon mort (Complet. Publicul); SEMI. B.D. intră în acțiune (Complet. Almanah știintific); international tehnico- BAKtlIT; Catalanii (Complet. Singe pentru Adina Daneș); CÎMPULUNGERTILA: Mayerling (Complet. Mari interpreți ai muzicii la București). televiziune Vineri 11 iunie 197 14.30 Deschiderea emisiunii. Tenis de cîmp : România — Iugoslavia. 18.50 Lumea copiilor. 19.10 Tragerea Loto. 19.20 1001 de seri — emisiune pentru cei mici. 19.30 Telejurnalul de seară. Sport. 20.10 Reflector. 20.25 Panoramic științific. 21.10 Film artistic: „Oglinda cu două fete" — o producție a studiourilor franceze. In rolurile principale : Michele Morgan și Bour- Vil. 22.45 Filmul documentar „Imagini din Londra". 23:00 Telejurnalul de noapte. Opțiunile clasei a VllI-a In școala generală trebuie căutat și descoperit germenele înclinației de viitor a omului ce va intra în circuitul social. Aici, dirigintele trebuie să îmbine dorințele elevilor și ale părinților cu aptitudinile constatate de el împreună cu cadrele didactice care predau la clasă. Diriginte la clasa a Rezultă: Pentru liceele de cultură generală au optat cei mai buni elevi. Pentru liceele industriale și de specialitate, elevi cu rezultate bune, mediocre și doi cu rezultate slabe. Elevi cu rezultate slabe și mediocre și-au exprimat dorința de a urma școli profesionale. Pentru școli profesionale au VIII-a, fiind, voi consemna citeva din constatările mele. Am dat o lucrare scrisă intitulată: „Eu peste zece ani" în care cei cinzeci de elevi, cărora le-am adresat, au scris ce drum vor să-și aleagă în viață, motivînd alegerea. Această lucrare a fost precedată de ore în care îi s-au prezentat elevilor o serie de profesii, optat un număr mai mare decît pentru licee: 56 la sută față de 44 la sută. Nici un elev nu și-a exprimat dorința de a urma clasa a IX-a. Paralel cu, discuțiile purtate cu elevii am luat legătura cu părinții în cadrul ședințelor pe clase sau cu ocazia vizitelor la domicisubliniind calitățile pe care le solicită fiecare dintre ele: dragoste față de meseria aleasă, cunoașterea ei perfectă, conștiinciozitate, o cultură generală bine dezvoltată. Mulți elevi au dat dovadă de maturitate în alegerea profesiei în motivarea ei. Iată tabelul optișiunilor lii. Din aceste discuții am dedus că între dorințele majorității părinților și cele ale elevilor există concordantă. In perioada studierii opțiunilor elevilor am condus o fișă pentru fiecare elev în care am notat: numele și prenumele, mediile din clasele V—VII la obiectele limba română și matematică, dorința părinților și cea a elevilor, recomandarea profesorilor de specialitate, recomandarea dirigintelui. Am inclus recomandarea profesorilor de specialitate deoarece munca de orientare profesionala nu este în exclusivitatea dirigintelui ci a tuturor profesorilor care la obiectele ce le predau observă mai bine înclinațiile elevilor. Orientarea nu e o muncă numai a clasei a VIII-a. După examene, în discuțiile purtate cu elevii, în special cu aceia care n-au ținut cont de opțiunea exprimată anterior și care s-au prezentat la alte școli decît cele inițiale, în marea lor majoritate ne-au declarat, cu regret, că părinții, alți membri ai familiei, sau chiiar prieteni, au exercitat o influență asupra alegerii școlii la care să se prezinte pentru examene. O parte dintre ei au fost dezorientați și derutați și ca urmare nu au reușit la examen. Dintre cei care n-au dat examen la școala pentru care au optat, și n-au reușit, 9 sunt buni la învățătură! Deși școala ar trebui să fie factorul principal în orientarea școli a întregului curs școlar. Dirigintelui îi revine rolul de a armoniza dorințele părinților și elevilor cu recomandările cadrelor didactice și cu observațiile psihopedagogice făcute de diriginte în cei 4 ani de școală. După terminarea anului școlar am urmărit situația la examenul de admitere. Ea se prezintă astfel: rară și profesională, recomandările ei se izbesc de dorințele, ambițiile — de cele mai multe ori — ale unor părinți, fapt cu implicații negative asupra viitorului drum de urmat. De aceea, din partea școlii se impune o muncă continuă, susținută începînd din primii ani de școală. Munca educativă în problema orientării școlare și profesionale nu trebuie să aibă un caracter de campanie ci permanent. In sprijinul acestei idei trebuie chemați și alti factori educativi: căminul cultural, presa, radioul, televiziunea, organizațiile de pionieri și de tineret. Prof. AUREL IVANESCU Sc. gen. Ulmeni Media pe obiecte ______________________ _ . ... Nr .• română N Matematică Denumirea școlii . . -----——--------------------------------------------------------------------------elevi 10 98765 10 98765 Licee de cultură generală 6 14 1— — — — 5 1 — | _ Licee industriale și de specialitate 16 —18412 — 33442 Din care: pedagogic 16 —14311 — 31411 minier 2 — — 1 1 — — — 1— 1 — — economic 2 — — 1 1 — — — — 1 1 — — construcții 1 — — — — — 1 — — — — 1 — artă 1 — — — — — 1— — — — — 1 Școli profesionale cu profil industrial 13 — — — 2 29 — — 1138 Școli profesionale cooperație:......15 — — — 1 59 — — —159 Total: Licee 22 15 9 4 12 — 8 4 442 Școli profesionale 28— — •— 3 718 — — 128 17 (Mediile pe obiecte reprezintă media aritmetică din clasele V— VIII). Denumirea școlii Opțiunea exprimată Elevi admiși anterior Licee de cultură generală 6 8 Licee industriale și de specialitate 16 10 pedagogic 10 3 industrial 2 3 economic 2 3 construcții 1 — muzică 1 — agricol — 1 Școli profesionale cu profil industrial 13 12 Școli profesionale cooperație 15 2 Urmează clasa a IX-a — 13 Ucenicie la locul de muncă — 1 Rămași în fafa r^școlii^^^^^i_i><i^ii_i_i_i_ii__ii_iiiii_a_ii4a_^_^ Anunțuri de familie Profund îndurerată, familia Barna anunță încetarea din viață a scumpului lor soț, tată, bunic, străbunic, și socru BARNA MIHAI Ceremonia de înhumare va avea loc la 11 iunie ora 16, în Sighetu Marmației, strada Republicii 61. (467) Profund îndurerata familie Mădăras, din Baia Mare, mulțumește conducerii Centralei minereurilor neferoase și tuturor acelora care au condus pe ultimul său drum, pe iubitul nostru IULIU MADARAS. (468) Cooperativa meșteșugărească „MARA" SIGHETU MARMAȚIEI angajează gestionar în ramura textile-tricotaje Salarizare avantajoasă: str. Plevnei nr. 12, telefon 1037, Trustul de construcții Hunedoara cu sediul în orașul Deva, strada Dr. Petru Groza nr. 30, telefon 11960, angajează urgent următoarele categorii de muncitori pentru șantierele din Orăștie și Cugir: — zidari; — dulgheri; — pavatori piatră; — muncitori necalificați. Se asigură cazare corespunzătoare, iar masa la cantină contra cost. Informații suplimentare se pot obține de la serviciul organizarea muncii din cadrul trustului. pentru mintmt Vineri 11 iunie 1971 Igiena mintală Noțiunea, în primul rînd, se referă la organizarea sănătoasă muncii. Aceasta începe cu alegearea profesiei, operațiune condiționată de două aspecte: capacitate fizico-psihică a individului, dar și atracția pentru meseria în cauză. Psihologia muncii a constatat că de obicei, nu suprasolicitările cantitative sunt acelea care duc la îmbolnăviri psihice. „Acea muncă, care se efectuează cu interes, cu pasiune determină o oboseală mult mai mică, decît munca executată fără interes și cu atît mai mult munca neplăcută, n fi conformă cu aptitudinile și posibilitățile de adaptare ale individului". (Prof. Predescu). Organizarea mediului favorabil la locul de muncă, relațiile colegiale sănătoase, atmosfera plăcută au rol important în menținerea igienei mintale. La fel, și viața particulară de multe orii condiționează un teren favorabil pentru îmbolnăvire: tensiune afectivă în familie, folosirea abuzivă a excitanților (cafea, nicotină, alcool). In viața familială unde se depune baza principiilor conviețuirii pașnice, crearea relațiilor afective sănătoase, înlăturarea egocentrismului, discutarea și re- SFATUL MEDICULUI zolvarea în comun a tuturor problemelor previn dereglările psihice. Odihna de toate zilele și odihna anuală de multe ori sunt folosite cu o înfricoșătoare imprudență. Este deosebit de sănătos să petrecem timpul de odihnă în mijlocul naturii, unde să folosim toate posibilitățile de călire a organismului: aer proaspăt, Soare, apă, efort fizic. Ultimul pentru aceia care duc o viață sedentară este indispensabilă. Trebuie căutată forma cea mai corespunzătoare mișcărilor fizice, care în tot Cursul a anului să ne fie accesibilă și totodată să fie potrivită și cu temperamentul fiecăruia. In urma mișcărilor fizice în aer liber se produce o adevărată reîmprospătare psihică, se menține igiena mintală. Pasiunile sănătoase, ca sportul, fotografia artistică, îndeletnicirile tehnice extraprofesionale (care contribuie și la înfrumusețarea locuinței), muzica, literatura, dar în general arta practicată activ sau pasiv dau o permanentă stare de bună dispoziție, de elan psihicí Asigurarea somnului este de o importantă indiscutabilă. Dar este nefolositoare căutarea obsesivă a somnului profund și neapărat de 8 ore. Insomnia și somnul normali oscilează și la indivizii sănătoși deodată în distanță de săptămîni. Igiena mintală trebuie individual alizată. Pentru menținerea sănătății mintale cele de mai sus pot fi folosite doar ca principii generale. Dr. ZOLTÁN FÓRIS medic psihiatru 0 întreprindere mai puțin cunoscută: I.P.P.C. BAIA SPRIE REPORTAJ PUBLICITAR înainte de a intra în orașul Baia Sprie, venind dinspre Baia Mare, se află așezată întreprinderea de producție, prestări și construcții — pe scurt I.P.P.C. In urmă cu 25 de ani aici se afla o mică secție de timplârie unde lucrau 7 muncitori. Istoria acestei întreprinderi pornește de la acești 7 timplari. Cu timpul, numărul salariaților a crescut. Pe vremea cind această unitate se numea Comraiprod lucrau 80—100 de salariați. De aproape 20 de ani unitatea a aparținut de cooperația de consum și a purtat denumirea de Iprodcoop. In luna mai 1970 întreprinderea a ieșit de sub egida U.J.C.C. — odată cu înființarea centralelor economice — trecind la Centrala de producție, prestări, aprovizionare și transporturi București — C.P.P.A.T. — iar din luna martie a.c., prin comasarea cu întreprinderea de construcții și proiectări care aparținuse de Centrocoop, a luat noua denumire de I.P.P.C. Aceste elemente informative tin doar să precizeze câteva etape din istoria întreprinderii. Azi cei 574 de salariați muncesc cu abnegație pentru îndeplinirea sarcinilor de plan în cea de-a cincea lună din acest an. Și la toate activitățile sarcinile se îndeplinesc cu succes. Colectivul întreprinderii are pentru acest an de realizat 32,2 milioane lei la producția industrială, 400.000 lei la proiectare și 5 milioane lei la construcții-montaj. Vorbind de cifre nu putem să nu amintim că în 1966 cei 250 de salariați au realizat o producție marfă în valoare de 15.800.000 lei, iar în 1970 cu un efectiv de 404 salariați s-a realizat o producție marfă în valoare de 30.637.000 lei. Comparativ, în ultimele două cincinale, productivitatea muncii a cunoscut o creștere serioasă. Dacă în perioada 1961—65 productivitatea realizată în medie pe salariat într-un an era de 41.412 lei, în perioada 1966—70 aceasta s-a cifrat la 71.736 lei. Concomitent au sporit și beneficiile acumulate : 11.568.000 lei în cincinalul 1961—65 și 25.617.000 lei în cincinalul recent încheiat. Toate aceste cifre sunt în mod firesc sinteza efortului fizic și intelectual al întregului colectiv de muncă. Totuși, o mențiune aparte prezintă cele 9 studii și 5 analize făcute dein întreprindere de cadre cu pregătire superioară în acțiunea de organizare științifică a producției și a muncii. Din aceste 14 studii și analize, în realizarea cărora o contribuție substanțială a adus-o ing. Ion Minică, directorul întreprinderii, s-au desprins cu necesitate 21 de măsuri tehnico-organizatorice care au dus la eficiența sintetizată în cifre. Astfel, prin utilizarea rațională a suprafețelor de producție existente, prin modernizări și construcții noi, suprafața de producție a crescut cu 820 m.p. față de anul 1966. Pe loc de muncă spațiul de producție a crescut de la 2,7 m.p. la 3,2 m.p. S-au amenajat și modernizat secțiile de producție : lăzi, butoaie fag, timplurie și mecanică-metal, iar ciclurile de producție s-au scurtat, prin organizarea fluxurilor tehnologice și reașezarea utilajelor în flux continuu de la 123 m.l. la 73 m au fost substanțial îmbunătățite condițiile de muncă ale muncitorilor și securitatea lor. Să amintim doar că toate procesele muncii de producție sunt mecanizate, faptul că s-a introdus exhaustarea la toate secțiile, transporturile interne au fost mecanizate, iar instalația electrică a fost modernizată fiind introdusă telecomanda utilajelor prin relee proprii. In prezent se perfectează încălzirea centrală a secțiilor de producție și utilizarea aburului tehnologic la uscarea materiilor prime. I.P.P.C. are în prezent secții și ateliere de butoaie, lăzi , tîmplărie, mobilier comercial și bunuri de larg consum, secție de producție în localitatea Coștiui unde execută mobilier comercial, butoaie de stejar, tîmplărie și bunuri de larg consum, un compartiment de proiectare a magazinelor de desfacere din cooperația de consum (se execută aoi și proiectări de construcții proprietate personală) și o secție de construcții-montaj, care execută aceste proiecte. Producția întreprinderii se compune din unicate, serie mică și mijlocie, lunar realizîndu-se aici între 40—80 tipuri de produse. Dintre acestea evidențiem mobilierul comercial divers pentru toate profilele de comerț, chioșcuri, bănci școlare, mobilier pentru laboratoare, biblioteci, trei tipuri de mobilă de bucutărie la prețul de cumpărare de 1.100 lei și 1.680 lei, planșete pentru tăieței, sucitoare, mese de lemn, tabureți etc., etc. Pentru desfacerea produselor sale întreprinderea menține relații cu direcțiile Comerciale, Necoop-urile și chiar cu unele cooperative de consum din aproape toate funcțele țării. Chiar in momentul de față se finalizează o comandă pentru Direcția comercială a municipiului București care cuprinde 9 magazine, proiectate și utilate de I.P.P.C. Baia Sprie. Un alt magazin de prezentare și desfacere a bunurilor de larg consum și artizanat se execută in prezent în București, beneficiarul fiind Centrocoop. In colaborare cu Nfecoop Baia Mare in luna iunie întreprinderea va deschide în orașul Baia Sprie, în locul fostei cofetării, un magazin de prezentare și desfacere a produselor executate. In general vorbind, toate magazinele cooperației de consum din județul Maramureș și Satu Mare sunt utilate cu mobilier de la I.P.P.C. Baia Sprie. Dintre cele mai noi sunt complexul comercial din Seini, magazinele din Mocira, Rus, Odoreu etc. Relațiile întreprinderii nu se limitează insă la granițele țării. Dacă în 1970 producția pentru export însuma 1.380.000 lei pentru anul în curs contractele deja încheiate prevăd o producție de 3 milioane lei, avînd perspective de creștere. Marca I.P.P.C. Baia Sprie însoțește săniuțele tip Davos“ pentru R.F. a Germaniei, suporturile pentru ziare și reviste expediate în S.U.A. etc. De asemenea, întreprinderea a primit pentru acceptare prototipurile pentru o seamă de produse pentru export ca : dulăpior pentru mașina de cusut „Singer“, garnitură de mobilier antieurustic, cameră combinată tip „Bonanza“ și pentru 100.000 lăzi pentru citrice, ceea ce dovedește amploarea pe care o va lua producția pentru export începînd chiar cu acest an.Pentru cincinalul prezent I.P.P.C. Baia Sprie are de realizat o producție marfă in valoare de 184 milioane lei și 44 milioane lei la activitatea de construcții-montaj. L-am rugat pe directorul întreprinderii, ing. Ion Minică, să facă o scurtă călătorie în viitorii ani și, cu ajutorul concretului și a preconizărilor, sâ prezinte perspectiva întreprinderii pe care o conduce . Sarcinile pe care colectivul de muncă al întreprinderii le are de îndeplinit sunt mari și complexe. Dorința noastră este de a ne achita cu cinste de aceste sarcini și să putem raporta partidului la finele acestui cincinal că am realizat o producție nu doar de 228 milioane lei, ci de 250 milioane lei. Pentru realizarea acestei cifre, impresionante in raport cu forțele noastre, ne-am gindit mai întîi la cadresă de muncitori. Vrem să deschidem aici, la Baia Sprie, o școală profesională pe profilul nostru începînd chiar cu acest an. Suntem aproape siguri că această școală profesională se va construi aici și va cuprinde în primul an de învățămînt 40—50 de elevi. De asemenea, avem în plan supraetajarea clădirii secției mecanice și înființarea unui atelier de produse din mase plastice: un alt atelier va lua ființă cu scopul de a mări productivitatea la bunurile de larg consum din lemn, metal și mase plastice. Dorim să extindem compartimentul de proiectare de locuințe proprietate personală prin înființarea unui atelier de proiectare și acest lucru cît mai curînd. Prin cooperare cu C.A.P. Tăuți Măgherăuș vom înființa o secție de prefabricate din beton pentru satisfacerea nevoilor interne și ale populației, prefabricate care să cuprindă garduri, grinzi, tuburi diferite și chiar elemente pentru garaje. In localitatea Merișor vrem să minem în valoare produsele de balastieră și să înființăm o secție de cărămizi pentru populație. Pe strada Oltului la nr. 13 din Baia Mare vom deschide o secție de prestări pentru tinichigerie. t.apiserie, rabotat lăcutușerie, iar în localitatea Dragomirești, în colaborare cu organele locale, vrem să înființăm o secție de covoare, ștergeri etc., cu motive maramureșene... Dorim să facem multe. Și sunt convins că dorința noastră va deveni realitate. . .. Acum 25 ani 7 tîmplari, lucrind manual, nici nu visau ce metamorfoză va cunoaște atelierul lor. Și ca să ne continuăm ideea la scara înfăptuirilor prezente, la sfîrșitul cincinalului actual se preconizează la I.P.P.C. Bâiă Spune un număr mediu scriptic de 1.500 salariați. AL. POIENARU 1