Pentru Socialism, august 1971 (Anul 21, nr. 5446-5471)

1971-08-05 / nr. 5449

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5449 Joi 5 august 1971 4 pagini — 30 bani Anchetă în organizațiile de partid sătești * Combativitate ■ Diversificare ■ Finalizate atribute esențiale ale muncii politico-educative In propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea ac­tivității politico-ideologice, tovarășul Nicolae Ceaușescu sublinia că „munca politică trebuie să acționeze hotărît împotriva oricăror manifestări de indisciplină, de în­călcare a normelor de conviețuire socială, în direcția dezvoltării respectului față de avutul obștesc, față de legile țării, pentru întărirea legalității socialiste și a ordinii publice". Poposind în mai multe organizații de partid sătești, am încercat să aflăm în ce măsură activitatea politico­­educativă răspunde acestor cerințe stringente, de o deosebită însemnătate pentru dezvoltarea conștiinței socialiste, pentru cultivarea corectitudinii, dragostei de muncă, cinstei, grijii față de avutul obștesc. Am găsit, în mai multe orga­nizații de partid — la cooperati­vele agricole din Ulmeni, Satu­lung, Pribilești, Mireșu Mare — inițiate o serie de acțiuni poli­tico-educative, desfășurate în con­diții calitative mai bune, conec­tate mai operativ la necesitățile și cerințele unităților, la „cazu­rile" concrete. Ni s-a vorbit de expuneri, de conferințe, de sim­pozioane, de schimburi de expe­riență, de alte forme atractive, accesibile, cu ecou în conștiință, în activitatea practică. Forme, mijloace educative, verificate de viață, îmbogățite de practică e­­xistă. Important este ca ele să fie folosite cu tact și pricepere, organizațiile de partid dînd dova­dă de combativitate, de intole­ranță, de exigență cînd se comit abateri, acte de indisciplină, a­­buzuri. — Efectul este mult mai mare cînd se acționează „la moment", „la fața locului" — ne spunea tovarășul Vaier Șimon, secretarul comitetului de partid de la coo­perativa agricolă din Ulmeni. La b­rigada a II-a de la Țicău, doi dooperatori — Pavel Mateaș și Gheorghe Conea — au fu­rat din grîu] pentru semă­nat. „Cazul" a fost viu popu­larizat în adunări populare, în brigăzi. Mai mult, ei­ au fost ex­cluși din organizația de partid. Dar la Ulmenî există o paletă largă de probleme educative. Co­mitetul comunal de partid se pre­ocupă de găsirea unor soluții cit mai adecvate pentru a fi „pe fa­ză". In ultima perioadă, în lumina ideilor expuse de tovarășul Nico­lae Ceaușescu în programul de educație comunistă a poporului nostru, s-a luat măsura ca direc­torul sau inginerul șef, secretarul organizației de partid, președinte­le sindicatului de la întreprinde­rea de prefabricate să se depla­seze in satele din jur, unde au angajați, să dezbată „la fața lo­cului" unele abateri petrecute în timpul muncii. Astfel de acțiuni au fost și vor fi organizate la Mî­­nău, Someșuileac și Arduzel. In­tr-o ședință a biroului comitetului comunal de partid s-a discutat despre atitudinea față de muncă, față de avutul obștesc la Topito­ria de in și la întreprinderea de prefabricate. Este un lucru bun, dar o astfel de analiză, minuțioa­să și exigentă, ar fi fost necesară cu privire la fenomenele de furt, neglijențe, indisciplină, care se manifestă în unele cooperative a­­gricole din raza comunei. De ce spunem acest lucru? Nu de mult, comisia de revizie a descoperit la cooperativa din Mînău acte repro­babile, care au păgubit obștei cu circa 60.000 lei, avutul Nu­mai în zootehnie — după cum rezultă din constatări — pagube­le se ridică la peste 30.000 lei. De asemenea, peste 10.000 kg de ci­ment s-au deteriorat datorită ne­glijenței, superficialității, lipsei de răspundere în administrarea a­­vutului obștesc ale consiliului de conducere.­­ Mai avem încă multe de făcut pentru a spori exigența, combativitatea organizațiilor de partid din cooperativele agricole, a cadrelor din conducerea acesto­ra, a fiecărui cooperator față de Anchetă realizată de V. Gr.ANETAȘU (Continuare în nag. a 2-al Avint sporit pe șantierele construcției de locuințe din Baia Mare. S intern alături de un grup de copii din Baia Mare. Ii privim atenți. Emoțiile luaseră proporții. Supunîndu-i la eforturi considerabile ascultîndu-i, ne-am dat seama și de ce în prima „manșă" relată­rile erau întortocheate și con­fuze. In scurt timp totul se lim­pezește. Nu se mai putea as­cunde nimic așa că, rînd pe rînd, după relatări de ocol, după relatări nesincere, fiecare membru al grupului se simte nevoit a intra în telor. „Da, am fost miezul rap­împreună cu... la Casa pionierilor, am escaladat un geam și ne-am in­trodus în atelierul cercului de radio, de unde am sustras dife­rite piese de radiofonie pe care le-am împărțit. Intr-o după-a­miază am repetat acțiunea cu simpla deosebire că ne-am in­trodus în magazia de materi­ale. Un geam și de data a­­ceasta ne-a fost obstacol. Totul a mers bine și... nu ne-am în­tors cu mîna goală­. Făptașul nu-și mai amintește imediat ce a mai urmat. Unul de alături murmură ceva foarte vag, vrînd să-l ajute să-și reamin­tească. Cei care îl însoțesc subscriu cu toții acelorași fap­te... Apoi discuțiile se mută în L­ partea opusă. Acolo, un băiat înalt, cam uscățiv, încît greu l-ai fi crezut în stare, repro­duce de această dată mai cursiv și cu multe amănunte istoricul isprăvilor sale. De fapt, are mai multe de spus, la activul său aflîndu-se cîteva isprăvi ce își au începutul prin luna mar­tie. Nu prea știa cu ce să în­ceapă. Povestește totuși despre chioșcul nr. 11, unitate T.A.P.L. Povestește cum a a­­­­juns prima de ambalaje, dată în magazia unde mai era doar un perete de placaj, o ni­mica toată, împreună cu înso­țitorul caută bani, scotocind prin sertare. Săsesc ceva mă­runțiș (banii erau predați). Su­părați, răvășesc obiectele cu o ambiție copilăreasca. Se liniș­tesc, plimbîndu-șî ochii, de la un capăt la altul, peste cutiile cu învelișul policrom, cu cio­colată, biscuiți, bomboane. Dau peste lozurile în plic. Atît le-a trebuit. Ruperea se face pe ne­răsuflate. Toate cele cîștigă­­toare se rețin. La plecare nu ezită să încarce în sacoșe sticle cu băutură, ciocolată, biscuiți d­ar ne-a fost dat să cer­cetăm cazuri atît de complicate, dar tocmai pentru că au fost săvirșite de niște minori, ne-au dat mai mult de furcă decit dacă ar fi fost in cauză persoane în vîrstă, ne declară lucrătorii de miliție care au anchetat cazul. Ingeniozitatea cu care au „lu­crat", deplina și îndelunga pre­meditare sunt dovezi semnifica­tive ale înzestrării acestor mi­nori, care au ajuns infractori. De fapt cine sunt lași, care au operat acești făp­un fără succes în locurile pomenite mai sus. Sunt copii între 12—16 ani. Iată și numele lor: Z.V., strada Fr. Carol nr. 15, Gh. P., Bulevardul București 7/25, I.O.V. strada Petőfi nr. 22, A.A., Bu­levardul București nr. 7/8, Z.­3, Victoriei 65/32. Cu toții elevi, cu toții autorii infracțiunii de la: Casa pionierilor. Și­­ comple­tând lista, amintim pe­­ d.P. și D.P., pe care i-am lăsat in­tenționat la urmă, aceștia fiind cu mult mai „experți" și între ei existând o „perfectă colaborare". După cum se vede ei s-au „specializat" în materie de chioșcuri alimentare. Pentru moment nici nu-mi vine să cred că acești copii sînt­ infractori. Ne întărim convingerea citind in dosarele­ de urmărire pena­lă : „furt în dauna avutului ob­ștesc". Părăsim încăperea. In­­tîmplarea face ca pe stradă să întîlnim un alt grup de copii. Au asupra lor mingi și j sacoșe. Se reîntorceau proba­­­­bil de la vreun antrenament­­ sau vreo excursie. Postura lor, i alăturată celor dinăuntru, cu­­ capul în podea, tremurînd de­­ frică, năștea un izbitor con­­­­trast. Ne gîndeam: de ce nu­­ ar putea fi și ei alături de cei­­ de pe stradă ? Implicațiile cazului sînt mul­­t tiple. Dacă făptașii care au­­ operat la Casa pionierilor se a­­­­flau la prima abatere, investi­­­­gațiile, făcute asupra minorilor I Gh.O. și D.P. relevă pe­­ rînd, și alte isprăvi s furt de­­ bani din buzunare, furturi prin­­ folosirea de­ chei î false. Vrînd­­ să ascundă că a practicat jocul I de cărți pe bani, Gh.O. nu reu­­­­șește, însoțitorul îi aduce­­ aminte: „Știi, atunci cînd­­ tu ai pierdut vreo șase lei, iar I eu vreo cinci, apoi cînd tu ai !! Anchetă realizată de PAMFIL BILȚ și FLORIN CRIȘAN (Continuare în pag. a 2-a) O discuție despre minori Cînd părinții își uită obligațiile r. VIZITA DE LUCRU A TOVARĂȘULUI NICOLAE CEAUȘESCU IN STAȚIUNILE DIN ZONA MANGALIA-NORD In după-amiaza zilei de miercuri, tovarășul Nicolae Ceaușescu, îm­preună cu soția sa, Elena Ceaușescu, a făcut o vizită de lucru în stațiunile turistice din zona Mangalia-Nord. Cu acest prilej, a fost analizat stadiul în­făptuirii planurilor privind ame­najarea litoralului Mării Negre în perimetrul Saturn-Venus-Ju­­piter-Neptun,­luțiilor adoptate corespunzător sa­anul trecut, cînd secretarul general al partidului, împreună­­ cu arhitec­ții și urbaniștii cărora li s-a încredințat sarcina realizării a­­cestui grandios ansamblu de construcții, au studiat la fața lo­cului variantele cele mai indica­te din punct de vedere estetic, funcțional și economic ce urmau să fie puse în practică. In această vizită, secretarul general al partidului a fost înso­țit de tovarășii Maxim Berghianu, Leonte Răutu, Vasile Vîlcu, Mi­ron Constantinescu, Vasile Pati­­lineț, Ion Stănescu, precum și de Ion Cosma, ministrul turismu­lui, de reprezentanți ai organelor județene și municipale de partid și de stat, de specialiști care au colaborat la înfăptuirea mărețelor obiective turistice de pe litoralul Mării Negre. Vizita a început din extrema sudică a zonei, respectiv din stațiunea turistică Saturn, unde, în ultimul an, după vizita secre­tarului general al partidului, s-a înfăptuit un mare volum de con­strucții. Această stațiune dis­pune în prezent de hoteluri mo­derne, cu o capacitate de aproxi­mativ 11.200 de locuri. Ritmul construcțiilor în această stațiu­ne a fost intensificat îndeosebi în ultimul an, cînd, într-un timp re­cord, de aproximativ opt luni, au fost date în folosință hoteluri cu o capacitate de 4.650 de locuri. Oaspeții fac mai întîi un popas la hotelul „Diana", impunător e­­dificiu cu 14 nivele, realizat din beton, sticlă și aluminiu, dat în folosință în actualul sezon. Un mare număr de turiști aplaudă îndelung pe secretarul general al partidului, pe ceilalți oaspeți, le oferă buchete de flori. Se urcă la al 14-lea etaj al ho­telului. In fața privirilor se deschide o vastă și feerică per­spectivă. Se vede nu numai Sa­turn, privirea cuprinde toate celelalte stele din constelația Mangalia-Nord, se vede orașul Mangalia, întinerit și el, se pro­filează în depărtare conturul E­­foriei Sud și Eforiei Nord. Nu este necesară nici o expli­cație pentru a înțelege că turis­mul a devenit în România, pe litoralul Mării Negre mai ales, o ramură în plină dezvoltare a e­­conomiei naționale. An de an, frumusețile patriei noastre, ca și cunoscuta ospitalitate a po­porului român, atrag un tot mai mare număr de turiști de peste hotare. Mangalia, Eforie, Mamaia, Mangalia-Nord, cu cele patru sta­țiuni ale sale din Nord, au devenit de mult puncte de atracție de rezo­nantă europeană. Preocuparea ar­hitecților, proiectanților, edililor și constructorilor pentru valori­ficarea rațională a tuturor fru­museților naturale ale litoralu­lui, pentru integrarea lor m­oasă în circuitul de valori arme­al întregii economii constituie o remarcabilă realitate subliniată de tovarășul Ceaușescu, de cei­lalți­ conducători de partid și de stat. In ceea ce privește dezvolta­rea în continuare a stațiunii Sa­turn, gazdele informează că, în partea de nord a acesteia, sunt pregătite planurile pentru crearea unui nou complex hotelier de 1.850 de locuri, care va fi dat în folosință în cursul acestui plan cincinal. Se vor amenaja două piscine, se va construi un hotel cu bază de tratament pentru iar­nă și vară, proiect favorizat de existenta în zonă a unor impor­tante surse de ape mezotermale sulfuroase. Este făcută recoman­darea ca Mangalia propriu-zisă să fie unită prin construcții mo­derne cu stațiunea „Saturn", în felul acesta urmînd să dispară aspectul actualei periferii a a­­cestui oraș. Acțiunea trebuie să decurgă dintr-un plan unic de sistematizare, care să integreze într-un tot Mangalia. Saturn, viitoarele obiective economice ce se vor implanta în zonă. La coborîre se vizitează restau­rantul hotelului. Seral impresionează Aspectul ne­plăcut. Mo­bilierul este confecționat cu mult gust. Cu acest prilej, se sublinia­ză că fiecare construcție hote­lieră, restaurantul ce-i aparține sînt dotate cu mobilier deosebit atît din punct de vedere al exe­cuției, cît și al coloritului. In bucătăria localului, secretarul general al partidului apreciază faptul că zilnic sînt asigurate trei feluri de meniuri: la alegere, pen­tru turiști, că mesele sînt con­sistente și bine­ preparate de per­sonal calificat, potrivit gusturilor variate ale celor aflați la odihnă. Tot la Saturn, se vizitează ho­telul „Siret", de categoria a doua de confort, unde se constată con­diții bune de locuit și odihnă. Și la acest hotel, restaurantul­ con­­tină și secțiile aferente fac o impresie bună. Meniurile pre­gătite pentru turiști, , curățe­nia, ținuta personalului denotă grijă și bună gospodărire. In cadrul discuțiilor care au loc, specialiștilor li se dă indi­cația ca noile obiective turistice să fie amplasate în imediata ve­cinătate a mării, să se valorifice la maximum suprafața plajelor, să se asigure amenajarea cu destinații utilitare, iar arterele de comunicație să fie amplasate în afara pînzei de nisip. Să ținem seama de faptul, subliniază se­cretarul general, că plaja consti­tuie un patrimoniu deosebit valoros și se cere valorificat de la maximum. înainte de a părăsi stațiunea Saturn, oaspeții vizitează ma­rele complex centrul stațiunii­ de magazine din după-amiază, toate La acea oră de unitățile com­plexului erau pline de cumpără­tori; unitățile sînt bine aprovizio­nate. Adresîndu-se reprezentan­ților organelor comerciale, se­cretarul general al partidului re­comandă ca aceștia să se preocu­pe de lărgirea continuă a sorti­mentului mărfurilor puse în vîn­­zare, să aibă în vedere aprovizio­narea unităților cu mărfurile ce­le mai solicitate. La Venus, o altă tînără și ori­ginală stațiune din zonă, se vizi­tează hotelul „Carmen". Continuă și aici discuțiile privind noile a­­menajări de pe litoral. La Ve­nus, de exemplu, au fost date în funcțiune în ultimul an noi ho­teluri cu o capacitate de 1.000 de locuri. După­ ce sunt vizitate cîteva încăperi, conducătorii de partid și de stat ies pe terasa hotelului, de unde se deschide imaginea pa­noramică a noilor construcții. In aplauzele și ovațiile miilor de turiști, care au făcut o primire caldă și entuziastă conducători­lor de partid și de stat pe întreg parcursul vizitei, oaspeții ajung apoi în stațiunea Neptun, cea mai mare din această zonă a li­toralului Mării Negre. La Neptun au fost date în folosință în ulti­mul an construcții noi cu o capa­citate de peste 5.000 de locuri. Este­ vizitată o originală cramă, făcîn­d parte din complexul cunoscutului han „La Calul Bă­lan”, întreaga amenajare este o măiestrită îmbinare de fante­zie și artă. La Neptun se vizitează, de ase­menea, complexul de mijloace de agrement „Prichindel" și terenul de minigolf. Intre oaspeți și gazde are loc, cu acest prilej, un util schimb de opinii privind multe amenajări crearea a cît mai în care turiștii să poată practica jocuri tive, să se poată recrea distrac­într-un mod cît mai plăcut. In toate sta­țiunile de pe litoral trebuie să se dea curs amenajării unor menea mijloace de petrecere ase­a timpului liber. In zona nouă a construcțiilor de la Neptun, în ultimul an au apărut numeroase hoteluri de ample dimensiuni ca „Arad", „Ga­lați", „Sibiu”, „Slatina", „Craio­­va", numeroase vile cochete com­puse din apartamente cu un grad superior de confort. Se vizitează una din aceste vile și se apre­ciază nu numai concepția arhi­tectonică, ci și gradul de funcțio­nalitate, execuția îngrijită a lucrărilor. Dar cele mai impu­nătoare construcții din această zonă a stațiunii Neptun le con­stituie cele șapte hoteluri de pe cornișa mării. Construcția lor a început în vara anului trecut. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu alți conducători de partid și de stat au fost oaspeți ai constructorilor de pe acest șantier în chiar zilele cînd se e­­fectuau primele lucrări. In pre­zența secretarului general al par­tidului s-au analizat atunci solu­țiile cele mai adecvate pentru amplasarea hotelurilor și a ce­lorlalte baze turistice, aflate aici în plin proces de realizare. Prinți, văzînd cu ochii, trup de beton alte impunătoare hoteluri, crea­ții ale arhitecților, inginerilor, materializate prin hărnicia și priceperea unei armate de con­structori angajați cu hotărîre, potrivit indicațiilor partidului, în efectuarea unor lucrări de bu­nă calitate, la un preț de cost cît mai redus și într-un timp ce mai scurt. Acest nou complex de hoteluri și amenajări turistice care domină, de pe coama de deal pe care este amplasat, celelalte stațiuni din zona Mangalia-Nord, va avea în final peste 7.000 de locuri, în hoteluri cu 15 nivele. Cinci dintre acestea date în folosință, avînd au și fost citate de 3.300 de locuri, o capa­Fieca­re din noile construcții întregeș­te frumusețile litoralului prin varietatea arhitectonică în care sunt concepute. Gazdele arată că noua zonă a intrat în circuitul turistic într-un timp record — mai puțin de un an de zile. Gră­birea lucrărilor a fost ușurată de folosirea unor utilaje moderne, a­­tît la lucrările de excavații și de turnare a betoanelor pentru fun­dații, cît și la cele pentru înăl­țarea construcțiilor. Se vor executa alte construcții însumînd circa 2.500 de locuri. La unele din aceste obiective, lu­crările vor începe în cursul aces­tui an. Conducătorii de partid și de stat vizitează apoi vila scriitori­lor. In noua lor casă de odihnă, dată în folosință în cursul aces­­tui an, scriitorii­ aflați la odihnă la Neptun fac o călduroasă pri­mire oaspeților­ din apartamente și Vila, formată garsoniere e­­legante, frumos dotate, are o ca­pacitate de 100 de locuri. In numele scriitorilor prezenți, președintele Uniunii lor, acad. Zaharia Stancu. Scriitori­adre­sează secretarului general al partidului, celorlalți conducă­tori de partid și de stat, calde cu­vinte de bun sosit și exprimă bucuria mînuitorilor condeiului de a-l avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului și statu­lui, pe cel mai iubit fiu al po­porului nostru. La club, după ce se vizitea­ză casa de odihnă, are loc o în­­tîlnire a oaspeților cu scriitorii. In numele tuturor oamenilor de litere din țara noastră, președin­tele Uniunii Scriitorilor mulțu­mește conducerii partidului și statului, tovarășului Nicolae Ceaușescu, pentru condițiile de viață și de creație de care se bucură, și exprimă hotărîrea lor de a depune toate strădanii­le pentru a îmbogăți neîncetat tezaurul literaturii române cu noi și noi opere de valoare. Dialogul dintre secretarul­ gene­ral al partidului și scriitori a re­levat încă o dată înalta meniră socială a prozatorului, a poetului, a dramaturgului în societatea noastră socialistă, rolul deosebit al literaturii ca factor formativ, necesitatea ca opera se inspire nemijlocit literară să din viata poporului, să oglindească pro­cesul viu, dinamic, de continuă transformare a societății noastre, conștiința omului nou al zilelor noastre. Numai o literatură care se inspiră din viața poporului — a subliniat tovarășul Nicolae Ceaușescu — se adresează cu a­­devărat poporului și numai astfel de literatură are durabili­­­tate, va trăi multă vreme. Scriitorii își afirmă adeziunea la acest înalt deziderat patriotic. Punctul final al vizitei: sala clubului din Neptun. Aici, edi­lii stațiunilor de pe litoral, con­structorii, reprezentanții orga­nelor județene și municipale Con­stanța ale P.C.R. prezintă secre­tarului general al partidului, ce­lorlalți conducători de partid și de stat imaginea actuală, precum, și configurația viitoare a litora­lului. Prin intermediul unor hărți, planșe și machete prind contur, în ansamblu și detalii, în­făptuirile din ultimul an, de la discuția avută în același cadru cu secretarul general al partidu­lui, precum și dezvoltarea zone­lor turistice ce vor fi construite în următorii ani. Se prezintă di­ferite variante de amplasare a viitoarelor hoteluri, restauran­te, cantine, care vor întregi în anii următori ampla bază turisti­că a Mării Negre. Se subliniază că toate indica­țiile primite din partea secretaru­lui general cu prilejul vizitei an­terioare în stațiunile de pe lito­ral au fost înfăptuite întocmai.. In construcții au fost valorifi­cate materii prime ieftine, au­tohtone. Se evidențiază căutarea de soluții pentru înlocuirea unor materiale ce se procură din im­port și pe care cercetarea și in­dustria noastră au posibilitatea să le realizeze. Se arată că pe lito­ral vor fi date în folosință, în perioada 1971—1975, noi construc­ții hoteliere cu o capacitate de a­­proximativ 30.000 de locuri, din­tre care 16.000 în zona Mangaliei. Se recomandă celor de față să a­­corde prioritatea acelor țări pentru care există în amena­pre­zent rețele de canalizare, căi de transport, putîndu-se realiza ast­fel o eficientă sporită a investi­țiilor. Se insistă asupra necesi­­­tații de a se spori densitatea con­strucțiilor, de a se extinde stațiu­nile existente. In legătură cu problema for­mării cadrelor de lucrători din industria hotelieră și turism, ministrul turismului prezintă­ schița și proiectul de construcție a centrului de perfecționare cadrelor de turism prevăzut a fi a construit la București. Condițiile existente pe litora­lul Mării Negre, cerințele turis­mului modern au relevat necesi­tatea îmbunătățirii posibilităților de odihnă și cură, prin construi­rea de bazine acoperite în care să se poată practica înotul, să se facă baie în orice condiții at­mosferice. Pornind de la această constatare, a fost elaborat un plan de amenajări de piscine, a că­ror amplasare în linii generale a­ fost înfățișată secretarului gene­ral, celorlalți conducători de par­tid și de stat. Se subliniază efi­ciența piscinelor construite pînă acum, și se arată că pentru anii următori există un program de realizare a încă 23 de piscine. In încheierea discuției, specia­liștii sunt felicitați pentru rezul­tatele­ obținute și li se recoman­dă ca, plecînd de la experiența acumulată, să realizeze în termen cît mai scurt prevederile pentru actualul plan cincinal. Vizita tovarășului Nicolae Ceaușescu, a celorlați conducă­tori de partid și de stat prin no­ile stațiuni turistice din zona Mangalia-Nord, discuțiile de lu­cru avute cu factorii care colabo­rează pentru îmbogățirea conti­nuă a bazei turistice din această zonă, recomandările și indicațiile formulate cu acest prilej consti­tuie un nou stimulent în activi­tatea proiectanților, arhitecților și constructorilor, în înfăptuirea mărețelor sarcini prevăzute pen­tru actualul cincinal. Pretutindeni în locurile vizita­te, constructorii, oamenii muncii aliați la odihnă au făcut oaspeți­lor o caldă și entuziastă primire. Asemeni tuturor sectoarelor de activitate, baza turismului nostru se află în continuă și rapidă dezvoltare ,fapt relevat în mod pregnant cu prilejul vizitei tova­rășului Nicolae Ceaușescu, a ce­lorlalți conducători de partid și de stat, în stațiunile din zona Mangalia-Nord.­­ N. POPESCU-BOGDANEȘTI , MIRCIJA S. IONESCU k

Next