Pentru Socialism, octombrie 1971 (Anul 21, nr. 5498-5524)

1971-10-24 / nr. 5518

) \ y A. Jk ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5518 Duminică 24 octombrie 1971 | 6 pagini — 30 de bani PRODUCȚIE - EFECTIVE­­PRODUCTIVIT­ATE, un raport care se poate îmbunătăți De la bun început, o constatare care poate fi socotită drept nota unui veritabil salt calitativ în ac­tivitatea productivă a colectivului de la întreprinderea de materiale de construcții din Baia Mare, în nouă luni din acest an, producția realizată în proporție de 105,5 la sută, productivitatea muncii — 106,0 la sută, în vreme ce numă­rul mediu scriptic planificat s-a realizat în proporție de 99,5 la sută. Apreciind acest raport, tre­buie să subliniem că numai cu vreo cîteva luni în urmă, el for­ma o „problemă“ pentru comite­tul de direcție, pentru întregul co­lectiv.­­ Și acum, raportul între pro­­ducție-productivitate și efective constituie pentru noi o „proble­mă“, dar pe astfel de coordonate, ne spune inginerul șef al I.M.C. Baia Mare, tov. Ioan Crișan. Dat fiind faptul că la capitolul renta­bilitate nu am atins încă nivelul planificat, creșterea productivității muncii — cu tot nivelul său ridi­cat — rămîne „problemă deschi­să“ în calea îndeplinirii integrale a sarcinilor privind beneficiile. — Rezultă din analiza acestui raport că întregul spor de pro­ducție s-a dobîndit exclusiv pe seama creșterii productivității muncii. Ar fi deci interesant de cunoscut căile pe care s-a ac­ționat. — Principalul domeniu în care ne-am orientat îl formează per­fecționarea organizării producției, folosirea intensivă a mijloacelor fixe din dotare. Așa de pildă, o seamă de utilizări, de îmbunătă­țiri ,aduse fluxului tehnologic la fabrica de cărămidă — sectorul productiv cu cele mai­ acute pro­bleme — ne-au permis ca în timp relativ scurt să redresăm calita­tiv și cantitativ producția de că­rămizi arse, capitol unde avem un excedent față de planul perioadei de peste 5,1 la sută. Ne-am orien­tat în același timp spre mai buna folosire a tehnicii din cariere, în­deosebi a excavatoarelor, element care, pe lângă sporul de producție, a influențat evident randamentul muncii. — Dacă așa stau lucrurile, cum se face că socotiți creșterea pro­ductivității muncii drept „o pro­blemă deschisă“ ? — Pentru o viziune reală de ansamblu, rog să rețineți că în actualul cincinal, unitatea noas­tră se dezvoltă într-un ritm me­diu anual de 11—12 la sută. Or, acționînd pînă acum intens pe folosirea mijloacelor tehnice în obținerea sporului de productivi­tate, avem încă multe de făcut asupra altor două elemente la fel de prioritare: nivelul de calificare a muncitorilor și întărirea disci­plinei de muncă. Să explic. Avem un număr mare de excavatoare, toate însă cu capacitate la cupă redusă, ceea ce obligă la o func­ționare intensivă, fără stagnare. Stăm insă destul de rău la cali­tatea reparațiilor și reviziilor, ceea ce influențează randamentul, pen­tru că oamenii noștri din acest compartiment nu posedă cunoștin­țe la nivelul cerut. Calificare ne­corespunzătoare cerințelor avem și la alți muncitori. Măsurile lua­te de comitetul de direcție în ul­tima vreme tind să optimizeze și acest capitol. Cit despre discipli­nă, intr-adevăr, nivelul actual — cele peste 1970 de absențe nemo­tivate acumulate în 9 luni — ne obligă ca, împreună cu organiza­ția de partid, cu sindicatul, apli­­cînd cu fermitate litera legii, să întărim substanțial răspunderea în muncă a fiecărui salariat. Sînt prin urmare motive care ne pre­ocupă și pe seama cărora socotim că raportul economic prezentat mai sus deși bun comportă încă substanțială majorare. Sîntem de acord cu interlocu­torul nostru. Și am spune ceva mai mult. Dacă pregătirea profe­sională a efectivelor muncito­rești la I.M.C. Baia Mare consti­tuie un element de bază în creș­terea productivității muncii, este de neînțeles de ce sprijinul Di­recției județene de industrie locală nu se manifestă ple­nar. Deschiderea unor cursuri de calificare pentru excava­­toriști, concasoriști, cioplitori se amină din 1970 pentru 1971 și a­­cum pentru 1972, în vreme ce pentru niște studii de organizare științifică, deocamdată rămase în dosare, s-au cheltuit bani grei, care, probabil ar fi fost mai efi­cient valorificați în pregătirea cadrelor. Așadar, creșterea în continuare a productivității la I.M.C., cu tot nivelul bun, rămî­ne „problemă deschisă“ pentru comitetul de direcție. ing. CH.­ DUMITRESCU LA I. M. C BAIA MARE 25 OCTOMBRIE Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România In fiecare an la 25 octombrie militarii și alături de ei întregul popor sărbătoresc Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România. Cu 27 de ani în urmă, la 25 octombrie 1944, prin luptele purtate umăr la umăr de către armata română și armata sovieti­că, a fost d­esăvîrșită eliberarea întregului teritoriu al României de sub cotropirea fascistă. Armata României socialiste — continuatoare a glorioaselor tradi­ții de luptă ale poporului pen­tru libertate și progres social — constituie o realizare de seamă a Partidului Comunist Român, o parte integrantă a marilor trans­formări revoluționare, a edificării noii orînduiri în patria noastră. „In anii construcției socialiste — arăta tovarășul Ceaușescu — partidul și Nicolae statul nostru au făurit și educat o arma­tă de tip nou, care nu cunoaște alte interese decit slujirea fără margini a națiunii, o armată de­votată nemărginit cauzei socialis­mului și păcii — pavăză de ne­­înfrînt a independenței și liber­tății patriei. Spre mîndria între­gii țări, armata noastră de astăzi este trup din trupul poporului, formată din fii de muncitori, ță­rani, intelectuali, fără deosebire de naționalitate, strâns uniți prin devotamentul lor fată de partid și popor, prin hotărîrea lor de a fi demni apărători a tot ceea ce au cucerit cu atîtea sacrificii părinții și frații lor în lupta pen­tru făurirea României Socialiste. Partidul nostru dă o înaltă apre­ciere nivelului de pregătire al ofițerilor și soldaților, capacită­ții de luptă a unităților și mari­lor unități din toate genurile de armă, disciplinei și spiritului de răspundere cu care personalul mi­litar își îndeplinește sarcinile sale“. Ziua Forțelor Armate, pe care întregul popor o cinstește după o tradiție îndrăgită, este sărbătorită în acest an în climatul înflăcă­rat revoluționar și patriotic ge­nerat de programul educației co­muniste adoptat de partid, din i­­nițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu. Alături de popor, ar­mata și-a exprimat adeziunea u­­nanimă și fermă la acest program de o excepțională însemnătate, menit să accelereze mersul îna­inte al țării pe drumul luminos al socialismului, să întărească și mai puternic coeziunea societății noastre socialiste în jurul parti­dului. In lumina acestui program însuflețitor — subscris de toți constructorii socialismului —­ ar­mata populară își prezintă bo­gatul său bilanț. Făcînd o scurtă privire asupra anilor lăsați în urmă trăim din plin sentimentul mîndriei și o­­noarei ostășești. In focul insu­recției din august 1944, al lupte­lor purtate pentru eliberarea pa­triei și înfrîngerea fascismului, lt. col. FLORIAN URDOI (Continuare în pag. a 6-a) im La Librăria nr. 1 din Baia Mare, în fața rafturilor cu noutăți. „Armele" forestierilor, ferăstraiele mecanice pornesc la treabă. Mecanizarea proceselor de prelu­crare a lemnului în depozitul final al S.I.L. Vișeu de Sus a atins indici înalți. În paginile 2-5 LEGEA cu privire la organizarea și conduce­rea unităților socialiste de stat GRIJA FAȚA DE FONDUL FUNCIAR Prin specificul județului Mara­mureș, majoritatea terenului se află sub­ influența eroziunii, mo­tiv pentru care capacitatea natu­rală a solului scade continuu, iar menținerea sau ridicarea fertili­tății terenului se realizează cu ajutorul unor fonduri tot mai con­sistente. Ca atare, nouă agricul­torilor — cooperatori, mecaniza­tori și specialiști — ne revine sar­cina combaterii cu tărie a acestui proces, a eludării cauzelor care îl provoacă, a diminuării, prin lu­crări de tehnică agricolă, organi­zatorice chiar, a efectului său ne­gativ. Fără îndoială, meto­dele pe care le avem la indemînă pentru combaterea eroziunii sunt­ multe la număr și diferite ca vo­lum și complexitate. Dintre cele mai simple și absolut obligatorii a se efectua, amintim necesitatea lucrării solului paralel cu curba de nivel. Multe detalii asupra lu­crării nu sînt necesare. Specialiștii știu despre ce este vorba, dar din păcate (și pentru că așa vor me­canizatorii), mii și mii de hectare se lucrează pe linia de cea mai mare pantă, ceea ce constituie dușmanul numărul unu al pă­­m­în­tului Paralel și legat de această mă­sură este necesar de asemenea să micșorăm lungimea parcelelor care se cultivă cu o singură cul­tură, cu atît mai mult, cu cit la noi, sub pretextul formării parce­lelor mari se introduce o singură cultură pe o pantă de 700—900 m­ lungime ceea ce contribuie și mai mult la efectul negativ al e­­roziunii. Acest aspect este foarte frecvent în zona Codrului, pe va­lea Someșului, în zona Vimelor și are repercusiuni dintre cele mai negative. Nu însă de neîn­lăturat. Prin împărțirea­ parcele­lor în 3-4 fîșii, urmînd ca fiecare parcelă să fie însămințată cu al­tă cultură (grîu,­ ghizdei, in, po­rumb, de exemplu) și unde ghiz- Directorul ing. ALEXA FRANKEL Oficiului de cadastru și organizarea teritoriului Mara­mureș­ing. ALEXANDRU BRASLAY inginer proiectant principal (Continuare în pag. a 6-a) Nostalgică imagine la capătul verii „Săptămîna economiei” Un străvechi și înțelept proverb românesc spune că toamna se nu­mără bobocii, pentru că toamna a reprezentat din totdeauna sim­bolul împlinirii roadelor, ano­timpul culegerii recoltelor, ratificării hărniciei ca izvor și­al gur, cinstit și constant al belșu­gului. In fiecare toamnă, între 25 și 31 octombrie se organizează :„Săp­­tămîna economiei“, manifestare devenită tradițională în viața po­porului nostru, cu un larg ecou în cele mai largi mase, prilej de bilanț gospodăresc, de laudă hărniciei și chibzuinței, a vred­a­niciei și spiritului de economie, înființată printr-un decret sem­nat de Alexandru Ioan Cuza a­­cum 107 ani, Casa de Economii și Consemnațiuni este una din cele mai vechi și prestigioase institu­ții de acest fel, care plasează Ro­mânia pe un loc prioritar în do­meniul instituționalizării econo­miei. In județul Maramureș, numai în primele trei trimestre ale a­­cestui an numărul depunătorilor a crescut cu peste 9.000, astfel că la 30 septembrie existau 102.000 posesori de librete de economii, fără a-i socoti pe cei ce econo­misesc pe obligațiuni C.E.C. cu câștiguri sau pe elevi care de­țin cecuri de economii școlare și timbre și foi de economii. Numărul tot mai mare de de­punători este deservit astăzi de o largă rețea de unități C.E.C. pro­prii și mandatare. Numai în ulti­mul an s-au înființat în județul nostru 6 noi unități C.E.C. pro­prii, astfel că în prezent funcți­onează 2 filiale, 39 de agenții din care 30 în mediul rural, pre­cum și aproape 100 de unități poștale care efectuează operațiuni C.E.C. pentru populație. In ultimii ani s-a lărgit mult și sfera de activitate a C.E.C.-ului, introducîndu-se noi instrumente de economisire și preluînd o se­rie de noi operațiuni printre ca­re cele mai importante sînt a­­celea legate de creditarea popu­lației pentru construirea de locu­ințe proprietate personală cu sprijinul statului. Un sprijin deosebit au primit oamenii muncii prin­ acordarea de credite pentru constituirea a­­vansului minim sau pentru com­pletare în vederea contractării cu prioritate a apartamentelor. Ast­fel, numai în primele 9 luni ale acestui an în județ s-au acordat 336 astfel de credite în valoare de aproape 4,4 milioane lei, iar pen­tru construirea de locuințe în antrepriză sau regie proprie s-au acordat 489 credite cu aproape 17,5 milioane lei. In perioada desfășurării „Săp­­tămînii economiei“ în jude­­l nostru vor avea loc numeroase șî variate acțiuni menite să ducă la educarea oamenilor muncii în spiritul economisirii, la atragerea de noi depunători. Astfel la toa­te căminele culturale, casele de cultură și cluburi se vor expune conferințe pe teme C.E.C. , în școli se va vorbi elevilor despre importanța și avantajele economi­sirii la C.E.C., se va organiza „colțul elevului econom“ și „zi­ua elevului econom“ (în 26 oc­tombrie). In această zi la ora 8 va avea loc la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare­ tragerea la sorți a premiilor a­­­cordate de C.E.C. elevilor din ju­­­deț care au rezolvat corect ju­r­turile rebusistice din orarele dis­tribuite la începutul anului șco­lar. Cu ocazia Zilei Mondiale a E­­conomiei, sîmbătă 30 octombrie, la principalele unități C.E.C. din județ se va aplica pe libretele nou emise în această zi o ștam­pilă specială cu textul : „Emis cu prilejul Zilei Mondiale a Economiei — 31 octombrie“, zi ce se organizează în întreaga lume din anul 1924. In municipiul Baia Mare se va organiza un concurs de vitrine pe tema economisirii. Activitatea lucrătorilor C.E.C.­ din județul Maramureș, îndru­mați și sprijiniți în permanență de organele locale de partid și de stat, va fi axată și în viitor pe îndeplinirea în mod exem­plar a sarcinilor încredințate in­stituției noastre, contribuind ast­fel la educarea oamenilor muncii în spiritul economisirii, la atra­gerea numerarului disponibil al populației în circuitul finan­ciar al statului, contribuind ast­fel la construirea societății so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. GHEORGHE SPADARU directorul Direcției județene Maramureș a Casei de Econo­mii și Consemnațiuni H Iera. la ora 16, la Casa de cultură a sindicatelor din Baia Mare a avut loc o întîlnire între membri ai detașamentelor de pregătire a tineretului pentru apărarea patriei și veteranul de război Vasile Mugur și lt. col. Alexandru Radu. Au fost evocate cu acest prilej momente și fapte de eroism ale ostași­lor români participanți la războiul antihitlerist. A fost subliniat patriotismul fierbinte de care sînt animați în pregătirea de luptă și politică militarii forțelor noastre armate, la sfîrșitul întîlnirii cei prezenți au asistat la un program artistic care s-a bucurat de un binemeritat succes. El Azi, la Teatrul dramatic din Baia Mare la ora 11 are loc un matineu pentru copii cu piesa „Ion", dramatizare de Mihail Sorbul după romanul cu același nume al marelui nostru prozator Liviu Rebreanu. La ora 19,30 se prezintă pie­sa „Steaua polară" de Sergiu Fărcășan. Sunt valabile abona­mentele cu seria C.­­ In ziua de 21 octombrie la Baia Mare a avut loc ședința de constituire a Comisiei ju­dețene a cooperativelor de cre­dit. Președinte al comisiei a fost ales tovarășul Ioan An­­dreica. Cu acest prilej, comi­sia a adoptat regulamentul de funcționare­ al cooperativelor de credit și noul regulament de acordare a împrumuturilor. Co­misia județeană va coordona activitatea celor 17 cooperative de credit din Maramureș.­­S Pentru a prospecta cererea de consum a populației, T.A.P.L. Baia Mare­ organizează în aces­te zile un număr însemnat de expoziții cu produse de patise­rie și cofetărie, cu vînzare. A­­semenea expoziții au fost or­ganizate la Cavnic (22 octom­brie), cofetăria Violeta din Baia Mare (23 octombrie) și urmea­ză să mai fie organizate la co­fetăriile Tineretului (25 octom­brie), Albina (26­­ octombrie), Garofița (27 octombrie), Lămîița (29 octombrie), toate din Ba­ia Mare.­­­ Sportivii maramureșeni în competițiile de azi. Fotbal: Cu­gir: Metalurgistul — Minerul Baia Mare: Topitorul — Bradul Vișeu de Sus, teren Baia Sprie, ora 11; Constructorul — Voința Cărei, teren „1 Mai“, ora 11; Topitorul — Olimpia Oradea (juniori), terenul de zgură Chi­­mistul, ora 13; Cavnic: Mine­rul — Minerul Baia Sprie, ora 11; Salonta; Metalul — CE.I.L. Sighetu Marmației. Handbal. Timișoara: Banatul — Minaur Baia Mare, Baia Ma­re: Constructorul — Universi­tatea II Timișoara, terenul de lîngă Sala sporturilor ora 10; Tg. Mureș: Liceul Bolyai — O­l­­impia Seini (juniori). Volei: Baia Mare: Explorări — Industria Sîrmei Cîmpia Tur­­zii, terenul de lingă Sala spor­turilor, ora 11; Explorări Olimpia Satu Mare (juniori), terenul de lîngă Sala sporturi­lor, ora 10. Hi Un accident de circulație s-a petrecut în noaptea de 21 spre 22 octombrie pe strada Victoriei din Baia -Mare (va­rianta nouă) cînd autocamionul 21 MM 125 condus de Vasile Vasile a vrut să treacă de pe banda a II-a pe banda a I-a pe care circula autoturismul „Wartburg“ 1­­ MM 357 condus de Eugen Csil­k. Autoturismul a suferit avarii însemnate. Rubrică realizată sub îngrijirea lui I. PRIBOI «

Next