Pentru Socialism, noiembrie 1971 (Anul 21, nr. 5525-5549)

1971-11-25 / nr. 5545

ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN MARAMUREȘ AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXI nr. 5545 * Joi 25 noiembrie 1971 ♦ 4 pagini — 30 bani PLANUL TEHNIC -PARTE INTEGRANTĂ A PLANULUI ECONOMIC la Minerii maramureșeni dețin pr­acum succese importante în îndeplinirea sarcinilor ce le revin pentru primul an al cincinalului 1971—1975. Eforturile lor se ma­terializează într-o producție marfă care depășește cu peste 23.000.000 lei obligațiile de plan la zi. A­­cum, strădaniile generale se în­dreaptă spre realizarea exemplară a planului pe 1971, spre asigura­rea condițiilor satisfacerii depline a sarcinilor foarte mobilizatoare ale anului 1972. In acest sens, trebuie arătat că dacă la activita­tea productivă se vădește o con­tinuă îmbunătățire, la obiectivele vizînd planul tehnic, parte inte­grantă a sarcinilor economice, lu­crurile nu se desfășoară în toate unitățile la nivelul cerințelor și al posibilităților. Nu avem inten­ția ca în cele de mai jos să dez­batem importanța indicatorilor de plan tehnic, ci vom sublinia une­le carențe ale acestuia care încă impietează în ultimă instanță asu­pra celor două mari „probleme" de perspectivă ale mineritului: creșterea productivității muncii și reducerea cheltuielilor de pro­ducție. Spunem așa pentru că în­tre evoluția îndeplinirii indicato­rilor de plan tehnic și aceste două mari obiective este o foarte strîn­­să legătură. In mod deosebit, ți­nem să reliefăm faptul că la pri­mul indicator, la multe unități din subordine, situația pe acest an nu se prezintă la nivelul cerințe­lor sarcinilor de plan. Prevederile planului anului vii­tor reclamă asigurarea unor capa­cități de extracție chiar peste li­mita planificată, care să anihileze scăderea naturală a conținuturilor metalice. Or, de pe acum, putem face o legătură între realizarea planului la lucrări de deschidere și utilizarea pregătire­­tehnicii de încărcare mecanică, implicit vitezele de avansare dobîndite. La Baia Sprie, spre exemplu, planul tehnic de încărcare mecanică în galerii s-a realizat doar în pro­porție de 92 la sută, ceea ce a condus, în mod inevitabil, la o viteză medie de avansare de nu­mai 50,5 la sută din cea planifi­cată. Se subînțelege că producti­vitatea în aceste lucrări, sarcini­le de plan, prezintă astfel limite mult sub cerințe. Exemplul de la E. M. fiba este mai concludent: din totalul de rocă excavată la pregătiri-deschideri doar 17,3 la sută a fost operată cu mijloace mecanice. Adăugind că linia n-a avut în­ lucru, luni la rînd, nici o mașină de încărcat în galerii, viteza medie de 1,20 m.l./zi este plauzibilă, dar cu totul necores­punzătoare. De altfel, în ce pri­vește indicatorul tehnic al vite­zelor medii de avansare, care la nici o exploatare minieră (excep­ție E. M. Băiuț) n-a atins nivelul planificat de 2,4 m.l./zi; cauzele constau numai în lipsa de orga­nizare a acestui gen de lucrări miniere, în subaprecierea lor, în deficiențe de concepție și organi­zare generală a unităților minie­re, tolerate de specialiștii C.M.N. Baia Mare. Arătam mai sus că întocmai a prevederilor realizarea planului tehnic concură la scăderea cheltu­ielilor de producție. Un element important îl formează înlocuirea extensivă a lemnului cu alte ma­teriale. Or, nici în acest domeniu lucrurile nu stau cum ar trebui. Se pare că în afară de E. M. Ba­ia Sprie, Șuior, Baia Borșa și I. P.E.G., la celelalte unități minie­re, prevederile au fost trecute pe un plan cu totul secundar. La Băiuți Herța există în dotare ma­șini de torcretare, dar ele au ră­mas, ca atare, complet nefolosite. La Cavnic și Nistru, de asemenea, această tehnologie modernă, care exclude consumul de lemn, n-a afectat în total decit 29 m și res­pectiv 75 m, adică foarte, foarte puțin din ceea ce s-ar fi putut realiza. Susținerea metalică, cu durată de serviciu mare și cu în­treținere redusă, este de aseme­nea un „punct nevralgic". Pentru ce oare Herța realizează de a­­proape 2,6 ori mai mult metraj decît avea în plan cu susținere metalică, iar la Cavnic s-a obți­nut ceva mai mult de 25 la sută din sarcina de plan? Lipsa de ma­terial? Nu­ lipsa de preocupare, de interes față de o metodă mo­dernă. Adăugind că nici susține­rea cu bolțari nu s-a realizat pe C.M.N. Baia Mare decît în propor­ție de 94,6 la sută din sarcina pla­nificată (la E.M. Șuior doar 86,4 la sută, la Cavnic 57,0 la sută), avem imaginea care a determinat ca indicatorul consumului de lemn la 1.000 tone extracție să fie de 11, 39 m.c. față de 11,35 m.c. pla­nificat. In fața unor asemenea si­tuații se ridică, evident, întrebarea dacă specialiștii mineritului, con­ducătorii producției unităților mi­nier­e își dau pe deplin seama că prevederile planului tehnic fac parte din planul economic gene­ral, fiind astfel obligatorii de în­făptuit intocmai. Apreciind că mineritul nostru a obținut progrese în unele dome­nii ale planului tehnic (la extin­derea metodelor de exploatare de mare randament planul a fost de­pășit, ponderea acestora fiind în general de 78 la sută din volumul de minereuri extrase, iar la Cav­nic, Borșa, Șuior de 100 la sută), apar mai anacronice situațiile ex­puse mai sus. Este necesar ca măcar acum, la finele lui 1971, o reconsidera­­rare de atitudine și preocupare sus­ținută față de prevederile planu­lui tehnic să învioreze activitatea tuturor unităților miniere. Fieca­re conducător al producției tre­buie să înțeleagă că înfăptuirea lor întocmai înseamnă, în ultimă instanță, producție mai mare, pro­ductivitate sporită, cheltuieli scă­zute, sarcini prioritare ale mine­ritului în viitor. Ing. GH. DUMITRESCU La unitățile C. M. N. Baia Mare PAGINA A 3 - A Pentru afirmarea deplină a principiilor socialiste și comuniste în viața poporului nostru Romantismul revoluționar­­ nu înseamnă doar a visa, ci a te afirma, a-ți înfăptui un ideal te 9 ani de cînd Ana Tămaș, de la Fabrică de tricotaje ..Unita­ea“ din Sighetu Marmației, a făc „t cuno­șință cu mașina de­ricotat își menține același loc de muncă, unde a cîștigat o bună experiență. Lună de lună, ea este evidențiată în Întrecerea socia­listă. 1 Oameni de baza pe omul cu care stăm de vorbă l-am cunoscut cu mai bine de șase ani în urmă. E­­ra proaspăt absolvent al In­stitutului de mine din Petro­șani și lucra la Uzina de pre­parare a minereurilor din Cav­nic. Un bărbat înalt, cu părul blond, ager, dar cumpătat la vorbă. Cuvintele sale dezvă­luiau tot ceea ce poate simți un tînăr inginer repartizat să muncească acolo Unde s-a năs­cut și a crescut alături de cu­noscuții cu care și-a copilăria, petrecut primii ani ai ado­lescenței... „In prepararea mi­nereurilor — remarca el atunci — mai sunt încă multe pete albe. Timpul — prin acțiunea omului— se va acoperi și pe acestea. Deocamdată sînt tî­năr în meserie. Să vedem ce ne va oferi viitorul, îmi pla­ce specialitatea aleasă, dar îmi plac și munții, peisajul Cav­­nicului. Cînd „prind" cîte un moment liber îmi iau soția și plec la plimbare pe munte. Îmi place și sportul". Acestea sînt doar cîteva sec­vențe din convorbirea noastră de acum șase ani. Și iată-ne din nou în față cu același in­terlocutor și în aceeași uzină- Omul nu și-a schimbat locul de muncă. Din discuții aflăm că și pasiunile i-au rămas a­­celeași — dragostea față de meserie și turism. Numai că de astă dată inginerul Ale­xandru Czigler, căci despre el este vorba, ni se prezintă ca un om matur, integru. Fie­care an petrecut în mijlocul colectivului de preparatori s-a îmbogățit experiența, cunoș­tințele în domeniul prelucrării minereurilor, aducîndu-i un plus de responsabilitate. Astăzi este șeful instalației și răspun­de de întreaga activitate pro­ductivă a oamenilor din flota­­ție. — Noutăți? Ce aș putea să spun! Multe... Dar esențial, du­pă părerea mea, este că aici, la flotație, lucrează un colectiv de oameni bine închegat. înco­lo, nimic neo­bișnuit, ne răs­punde cu a­­ceeași cunoscută cumpătare ingi­nerul comunist Al. Czigler. A lucra statornic în același loc, a te preocupa consecvent de formarea colec­tivului din subordine sînt fap­te obișnuite, firești. „N-am pu­tea spune că totul a mers lin, fără frămîntări. Dimpotrivă- In ultima instanță omul lucrează pentru a cîștiga un salariu, dar și din pasiune. De ce spun asta? Intr-o vreme, unii mun­­citori auzind că la mină se­­ cîștigă ceva mai bine și-au manifestat dorința de a intra­­ în subteran. Nu le-am zis să­­ nu plece, ci le-am dat alte ex­­­­plicații care i-au pus pe gîn­­­­duri...". — Sigur, aprecia tînăra in­gineră Livia Petcu, nu se pu­teau admite plecările, pentru că atunci ar fi început fluc­tuația- Șeful nostru însă e un bun specialist, îi ajută pe toți, îi face să înțeleagă cum și de ce este necesar ca treburile să AUREL PADUREANU (Continuare în pag. a 2-a) ÎNSEMNĂRI încheierea vizitei în România a președintelui R. S. F. Iugoslavia, Iosip Broz Tito încheierea convorbirilor oficiale româno-iugoslave . Miercuri, 24 noiembrie, au con­tinuat, la sediul Comitetului ju­dețean — Timiș al P.C.R., con­vorbirile oficiale între tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar ge­neral al Partidului Comunist Ro­mân, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Ro­mânia, și tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniștilor din Iugoslavia. La convorbiri, din partea ro­mână, au participat tovarășii Ion Gheorghe Maurer, membru al Co­mitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., pre­ședintele Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România, Paul Niculescu-Mizil, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent, secretar al C.C. al P.C.R., Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.C.R., prim-vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C al P.C.R., vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, preșe­dintele pârtii române în sia mixtă româno-iugoslavă Comi­de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor ex­Miercuri seara s-a încheiat vizita de prietenie făcută în ța­ra noastră, la invitația tovarășu­lui Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, de tovarășul Iosip Broz Tito, președintele Republicii So­cialiste Federative Iugoslavia, președintele Uniunii Comuniști­lor din Iugoslavia. Oamenii muncii din Timișoara — români, germani, maghiari, sârbi și de alte naționalități —■, care timp de două zile au întimpinat cu căldură și dragoste pe oaspe­ții iugoslavi, exprimîndu-și, a­­semeni întregului popor,­­senti­mentele de sinceră prietenie care unesc partidele, țările și popoare­le noastre, și-au luat un vibrant rămas bun de la solii poporului iugoslav. Pe traseul străbătut pî­­nă la gara orașului se aflau mii de cetățeni, care au ținut și cu acest prilej să-și manifeste — prin urale și aplauze — satisfac­ția deplină pentru vizita făcută de tovarășul Iosip Broz Tito, pen­tru rezultatele fructuoase cu ca­re s-au încheiat convorbirile din­tre conducătorii de partid și de stat ai celor două țări. In gara Timișoara, oaspeții iu­goslavi au fost conduși de tova­rășii Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Consiliului de Stat al Republicii România, Ion Gheorghe Socialiste Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.G. al P.C.R., președintele Consiliu­lui de Miniștri, Paul Niculescu- Mizil, membru al Comitetului E­­xecutiv, al Prezidiului Perma­nent, secretar al C.C. al P.C.R., Emil Drăgănescu, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., vicepreședinte al Consi­liului de Miniștri, președintele părții române în Comisia mixtă româno-iugoslavă de colaborare economică, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Va­sile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R.­terne, Vasile Vlad, șef de secție la C.C. al P.C.R., Ion Florescu, șef de secție la C.C. al P.C.R., Constantin Mitea, consilier la C.C. al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Bel­grad, și Gheorghe Colt, director în Ministerul Afacerilor Externe. Din partea iugoslavă au parti­cipat tovarășii Gemal Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Fe­deral, Dragoslav Markovici, pre­ședintele Adunării R.S. Serbia, membru al Prezidiului R.S.F.I., Stane Dolani, președintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Te­­pavaț, secretar federal pentru afacerile externe, membru al Pre­zidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliului Executiv Federal, președintele părții iugo­slave în Comisia mixtă de cola­borare economică iugoslavo-ro­­mână, Marko Vrhoneț, șef adjunct al Cabinetului Președintelui Re­publicii, Iso Njegovan, ambasa­dorul R.S.F. Iugoslavia la Bucu­rești, Miloș Milovski, consilier al președintelui republicii pentru afacerile externe, Giura Vucolici, director la Secretariatul Federal pentru Afacerile Externe, și Mu­rat Agovici, consilier la Secre­Erau, de asemenea, prezenți pe platoul din fata gării conducători ai organelor locale de partid și de stat, un mare număr de oa­meni ai muncii din întreprinderi­le și instituțiile municipiului Ti­mișoara. In vizita de prietenie făcută în țara noastră, președintele R.S.F. Iugoslavia a fost însoțit de tovarășii Gemal Bredici, pre­ședintele Consiliului Executiv Federal, Dragoslav Markovici, președintele Adunării R.S. Ser­bia, membru al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, Stane Dolani, preșe­dintele în funcțiune al Biroului Executiv al Prezidiului U.C.I., Mirko Tepavaz, secretar federal pentru afacerile externe, mem­bru al Prezidiului U.C.I., Dușan Gligorievici, membru al Consiliu­lui Executiv Federal, președinte­le părții iugoslave în Comisia mixtă de colaborare economică iugoslavo-română, și de alte per­soane oficiale. Este ora 21,30. In vasta piață a gării, împodobită cu drapelele române și iugoslave, o gardă militară prezintă onorul. Se into­nează imnurile de stat ale celor două țări. Tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito trec în revistă garda militară. Mulțimea prezentă scandează „Ceaușescu— Tito“, „Ceaușescu—P.C.R.1­. Cei doi președinți și persoanele oficiale care îi însoțesc se în­dreaptă spre peronul gării. Tovarășul Tito și ceilalți con­ducători de partid și de stat iu­goslavi își iau rămas bun de la conducătorii de partid și de stat români. înainte de despărțire, to­varășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito se îmbrățișează prietenește. Un mare număr de cetățeni prezenți pe peronul gării aplau­dă, ovaționează îndelung pentru prietenia româno-iugoslavă, pen­tru dezvoltarea colaborării din­tre partidele și popoarele celor două țări. In aplauzele mulțimii, trenul Pariatul Federal pentru Afacerile Externe. lar Cea de-a doua zi a convorbiri­a fost consacrată discutării unor probleme actuale ale situa­ției internaționale. Părțile au constatat cu satisfacție că punc­tele de vedere ale României Iugoslaviei sunt identice sau svâr­și­te apropiate în aprecierea eveni­mentelor care au loc în viața in­ternațională. Cei doi președinți au apreciat acțiunile menite să contribuie la convocarea Conferinței în pro­blemele securității europene, ex­­primîndu-și convingerea că tre­buie impulsionate pregătirile în vederea acestei conferințe. In cadrul convorbirilor, au fost abordate, de asemenea, proble­mele situației din Balcani, subli­­niindu-se necesitatea întîlniri­­lor la diverse niveluri, și sub toate formele, între țările balca­nice. Au fost abordate, de asemenea, probleme privind întărirea uni­tății și coeziunii mișcării comu­niste și muncitorești internațio­nale, a forțelor antiimperialiste. Convorbirile s-au desfășurat într-o atmosferă de prietenie, cor­dialitate, deplină înțelegere și încredere reciprocă, special cu care călătorește, tova­rășul Iosip Broz Tito părăsește gara Timișoara, îndreptîndu-se spre patrie. De la fereastra va­gonului, președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, răspunde urărilor de drum bun adresate de cei veniți să conducă pe solii poporului iugoslav. Pînă la punctul de frontieră Stamora­ Moravița, tovarășul Io­sip Broz Tito și ceilalți oaspeți au fost însoțiți de tovarășii Ilie Verdeț, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Perma­nent al C.C. al P.C.R., prim-vice­președinte al Consiliului de Mi­­­niștri al Republicii Socialiste Ro­­mânia, Mihai Telescu, membru supleant al Comitetului Execu­tiv al C.C. al P.C.R., prim-secre­­tar al Comitetului județean —­ Timiș al P.C.R., Vasile Șandru, ambasadorul României la Bel­grad, precum și de Isa Njegovan, ambasadorul R.S.F. Iugoslavia la­ București. In aceeași seară, președintele Iosip Broz Tito a sosit la Bel­grad. La sosire a fost salutat de Mialko Todorovici, Adunării Federale a președintele Republicii Socialiste Federative Iugoslavia, Krste Trvenkovski, vicepreședin­te al Prezidiului R.S.F. Iugoslavia, de alți conducători de stat și de partid iugoslavi, precum și de membri ai Ambasadei române la Belgrad. ★ Intîlnirea dintre tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito constituie o nouă și remar­cabilă contribuție la întărirea și dezvoltarea continuă a relațiilor româno-iugoslave, pe multiple planuri. Opinia publică din țara noastră a urmărit cu deosebit interes vi­zita în Republica Socialistă Ro­mânia a solilor poporului iugo­slav, dînd o înaltă apreciere spi­ritului de cordialitate, deplină în­țelegere și încredere reciprocă, care au caracterizat întreaga des­fășurare a vizitei și convorbirilor. Plecarea din Timișoara Vizite în întreprinderi timișorene In cursul după-amiezii de miercuri, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito au vizitat Uzina Electromotor și întreprinderea industria li­nii — importante unități indus­triale timișorene. In vizita prin aceste unități industriale, cei doi președinți au fost însoțiți de tovarășii Ion Gheorghe Maurer, Paul Nicules­cu-Mizil, Ilie Verdeț, Emil Dră­gănescu, Mihai Telescu, de alte persoane oficiale române, de to­varășii Gemal Biedici, Markovici, Stane Dolanț, Dragoslav Tepavaț, Dușan Gligorievici, Mirko de alte persoane oficiale. Timișoara, străveche urbe din cîmpia Banatului, important cen­tru al științei, tehnicii și cultu­rii românești, a cunoscut în a­­nii construcției socialiste, ală­turi de multe alte localități din țară, o puternică dezvoltare e­­conomică. Au fost construite importante uzine și întreprinderi noi, care de la un an la altul și-au cîștigat prin produsele lor prestigiu atît în țară cit și peste hotare, au fost dezvoltate întreprinderile existente. In uni­tățile industriale timișorene se realizează astăzi o gamă foarte variată de mașini și utilaje, pro­duse electrice și electrotehnice, mobilă, produse chimice, ale industriei ușoare și alimentare. O pondere importantă în in­dustria municipiului Timișoara o are cunoscuta Uzină Electro­motor, prima unitate vizitată de tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito. Conducătorii de partid și de stat ai României și Iugoslaviei sunt salutați la intrarea în în­treprindere de ing. Marin Tă­­nase, directorul uzinelor, de su­te de muncitori, tehnicieni și ingineri, care fac oaspeților o primire entuziastă. Se scandează „Ceaușescu—Tito", „Ceaușescu— P.C.R."", se ovaționează pentru prietenia frățească româno-iugo­slavă. Oaspeților li se oferă bu­chete de flori. La intrarea în uzină, pe o mare pancartă, era înscrisă în limbile română și sîrbă urarea „Bine ați venit, dragi oas­peți!"". Vizita începe în principalele sectoare ale fabricii de motoare a uzinei — sculărie, bobinaj, mon­taj. Construită și dezvoltată pe va­tra unor ateliere manufacturiere, Uzina Electromotor aduce astăzi o contribuție de seamă la in­dustrializarea socialistă a patri­ei. Motoarele electrice produse aici, în peste 60 de tipodimen­­siuni, sunt livrate în prezent în 37 de țări. întreprinderea pro­duce și o gamă largă de bunuri de consum destinate populației­ aspiratoare, ventilatoare de ma­să sau de geam, radiatoare cu ventilator pentru încălzire, exe­cutate în serii anuale de sute de mii de bucăți. Muncitorii, tehnicienii și ingi­nerii aflați în halele de producție întîmpină pe tovarășii Nicolae Ceaușescu și Iosip Broz Tito cu bucurie în inimi, cu multă căl­dură. Ei raportează cu mîndrie re­zultatele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor de plan, expresie grăi­toare a entuziasmului și hotărî­­rii cu care colectivul de aici, ase­meni tuturor, oamenilor muncii, traduce neobosit în viață politica marxist-leninistă a Partidului Co­munist Român. Nivelul tehnic de dotare a noilor capacități de pro­ducție date în exploatare, liniile (Continuare in pag. a 4-a)

Next