Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)

1923-04-01 / nr. 17

­titil i Wo. 17 M0ILE GEM0S11€E DE BUZUNAR PRECISIA sunt superioare oricărei alte fabricațiuni Birectori • € © fiST. imiE, i. D. FAGU 58E TELEFON S Direcția 58 73 și E8/7S.­­ Redacția 58/74. — Administrația 10/601 REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA* BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Legea chiriilor s'a Împotmolit la Cameră Legea privitoare la­ „prelun­girea contractelor de închirie­re“ s’a împotmolit la Cameră. Din momentul în care d. loan Th. Florescu a­ depus-o pe biuroul Adunărei deputați­lor si a cerut urgenta, din ma­joritate a pornit un murmur de dezaprobare.Deputații majoritari au cerut­ insistent ca legea chiriilor să fie adusă în discuțiunea celor două secțiuni ale Camerii. D. ministru de justiție a primit cererea; ședința publică a fost suspendată; deputații­­ au trecut în secțiuni­, s-au a­­les, delegații și discuțiunile a început cu violență neobiș­nuită. D. ministru Ioan Th. Flo­rescu și-a susținut proectul cu­ toate amendamentele admi­se de Senat-Deputații din majoritate — un număr de peste 80 — au propus următorul amenda­ment, pe care l-au susținut în toate secțiunile: .f Dispozidua­rile legii proniei» cor­­ ~­reg»b­*­­Ne* 1910. din 13 Aprilie 1922, pri­vitoare la prelungirea cont­rac­­­telor de închiriere, se mențin în în vigoare până la 8 Mai m Aprilie St. v.) 1925“ Nici unul din deputații cari au semnat amendamentul de mai sus nu și-a retrag semnă­­tura cu toata insistenta xaem­ terilor guvernului. Un alt număr de deputați din majoritate cer ca legea chi­riilor să fie votată de Cameră, In recrncțiunea primitivă, așa cum a ieșit de la ultima ședin­ță a consiliului de miniștri. Restul majorității s’a impar­țit în nenumărate tabere — fiecare cu amendamentele res­pective — Insușindu-și cere­rile chiriașilor, proprietarilor, micilor industriași, negustorii lor etc Pentru că nu s’a putut ajunge la o înțelegere între diferite cu­rente ale deputaților din majori­tate, d. ministru loan Th. Flore­­scu a cerut intervenția d-lui loan I. C. Brătianu. Primul ministru a fost chemat la Cameră și, împreună cu d. I. G. Duca, a făcut înconjurul tutu­ror secțiunilor. D. loan I. C. Brătianu a cerut deputaților să voteze legea chirii­lor, așa cum a fost amendată de Senat, luăndu-și angajamentul solemn, să aducă, în primele șe­dințe ale viitoarei sesiuni parla­mentare, deci la toamnă, un proect complect, menit să pue ca­păt neînțelegerilor dintre cele două categorii sociale : proprieta­ri și chiriași. Până la ora 7 seara, cât a ținut discuțiunea în secțiunile Adunării deputaților, apelul primului ministru nu a găsit ecou în rândul majorităților. Din această cauză ședința publică a fost ridicată și vo­tarea legei chiriilor amânată pentru ziua de azi. înainte de deschiderea șe­­dinte­i, majoritățile vor fi con­vocate la o consfătuire. Se poate întâmpla ca, în urma a­­cestei consfătuiri, amendam an­damentele să fie retrase în fața intereselor superioare ale dis­ciplinei de partid. Totuși, pentru a reda atmos­fera precisă a discuțiunilor cari au urmat în secțiunile Camerii, ne menținem datori să spunem că, pe culoarele Ca­­merii, după apelul primului mi­nistru, de general A. Văitoianu — ministrul de interne — a declarat, într’un cerc de de­putați: „Impresia mea este că — în actualele ei redacție, le­gea chirilor va cădea mâine“. RADU MATEI Câștigătorul premiului de ieri al ziarulu­i„Presa“ O pălărie moale bărbătească de la CHAFF,SLERIE SEOR- 5E5 din Calea Victoriei a fost câștigată de d. M. Diamandi lin str, Tudor Vladimirescu 18- ---——0X0——"——— fnrbirarlle üb iii* garia Sofia 30 (Rador). — Autorități­le au luat măsuri severe pentru a se împotrivi act»­unei teroriste pornită de câteva grupuri anar­histe. Aceste măsuri au provocat câteva incidente la Sofia și Yam­­­boki, unde poliția, a întâmpinat o vie rezistență pe când proceda la mai multe arestări. La Sofia, un terorist s’a sinucis. La Yamboli, au fost ciocniri între anarhiști și jandarmi Un jandarm a fost ucis. Imediat după aceste miș­cări, s’a restabilit ordinea depli­nă in toată țara. Grevele la Budapesta Budapesta, 30. — Lucrătorii bărbieri au declarat grevă. Ei cer urcarea salariilor de la 2800 cor. la 1600 coroane pe săptămâ­nă, plus 20 la sută din încasările »riser­iei. *•*►»♦*•«•*■•« »•«••‘thrift* jigjî Moartea unui fruntaș mgm BUDAPESTA, 30. — Președin­tele partidului republican Nasty Cisseorghe a murit. Dânsul a fost un bărbat politic plin de idealism. A fost în câteva rânduri depu­tat, dar sub regimul lui Horty a fost foarte persecutat având pro­cese după procese. A fost închis, iar în închisoare a contractat o boală de ochi și a mu­rit in sanatoriu. »*t £ ss»ea»1 XU ORELE 5 DIMINEAȚA Hugo Stines neapa­­resst cărbuni ia u­n­garia Budapesta. 30. —­ Miliardarul german Siimies a început să fa­că mari comenzi de fier în Unga­ria, la minele din Urany, în lo­cul ferului pe care nu-l poate a­­duce din regiunea Ruhr. li fiecare zi m PREMIU in vederea greutăților sem­assimei a tra­iului, „Presa** & dotts &é acorde premii zilnice ce­titorilor săi,comstîmd In ar» ficole allinessfare si obiec­te de «*© na­. CititoriiS care va cumpăra stusnarul pe spa­tier cü intră pagina 4-a­p a S-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră pre­­zentând numărul ștampilat Premiul de azi 5 Ö fWSSSir Depozite esnice de muiti ani in Ungaria Comisiunea internațională alungată­ in pietre Budapesta. 30. — Comisia In­ternațională de dezarmare a Ungariei, primind un denunț că î n orașul Keskemety se a­­flă un depozit de arme, a ple­cat acolo spre cercetare, între locuințele unde s'au fă­cut perchezițiile a a fost și aceea a faimosului căpitan Héjas. Nu s’a găsit acolo nimic dar la o casă a prietenilor săi, cer misiunea a fost Întâmpinată în carte de un g­rup compact de oameni, cari au voit să im­piedece comisia să caute »** mele. Un locotenent francez a pro­vocat mulțimea să nu tulbu­re comisiunea în lucrările ei, dar prietenii lui Héjas au a­­runcat cu pietre și au spart neamurile automobilelor co­­misiei-Comisia intorcându-se la Budapesta a relatat cazul nn­­vernului, cerând satisfacție complectă. Agenția telegriîcă ungară spune însă că o fetiță a arun­cat cu pietre. Procesul din Mentes D-RA LABN, rivala d-nei Fortineau care a fost cauza că aceasta și-a ucis soțul, pe savantul dr. Forti­neau, crimă pentru care a fost condamnată de curtea cu jurați din Nantes la 5 ani recluziune. săți greve forestiere în regiunea Tg.­Mureș feste §000 Inerfttori în grevă Tg. Mureș. 30. — La 35 in­dustrii forestiere a încetat lu­crul. Feste 8000 lucrători la lemn sunt în grevă Greva nu va putea fi apla­nată curând pentru că lucră­torii nu cer măriri de salarii ci îmbunătățiri în natură, a­­dică alimente mai eftine de­cât pe plată. »® a»@aae6o«=3 ® 3ee$^8fe^@­%?*9Sfe=3e*»®««»6**aif#*e#« S PA ® mS 1 LEU legea chiriilor ungară provoacă mari agitații ia Budapesta Beta coresp, nostru special Budapesta. 38. — Noul proect de lege al chiriilor, făcut pentru Unga­ria a produs o mare mișcare socia­­lă ia Budapesta, ce va avea a­­dânci repercursiuni politice. Funcționarii de la c. î. au pornit o mișcare foarte agresivă. Sindica­tul lor amenință satele și orașele, cari dacă vor tolera urcarea chirii­lor așa cum se prevede în proectul de lege, vor fi ocolite de circulația trenurilor. Industriașii și negustorii au por­nit și ei o mișcare contra libertate­ ce se dă proprietarilor, ca să rezi­lieze contractele și să urce chiriile prăvăliilor. Consiliul comunal al orașului Bu­d­apesta a protestat contra mărci tir­cari a chiriilor, în actualele împre­jurări, propunând ca numai după ce se vor termina nouile construction­ să se aplice noua lege. Ministrul ocrotirilor sociale Vas, autorul noului proect de lege a chi­riilor a declarat ca numai locuințe­le cari au deja 8 camere în sus, șî la prăvălii se vor aplica comer­țul liber dela 1 Maiu 1924. Prin aceasta el a urmărit să sa înmulțească construcțiunile în capi­tala Ungariei, ca până în 1924 să se curme criza de locuințe la Buda­pesta. Urcarea chiriilor se va face dela 1 Mai 1923 cu 30 la sută față cu chiria din 1914, iar în luna August cu încă 28 la sută. In ce privește prăvăliile, chiria se va urca cu 150 de ori mai mult, chi­ria de la 1514, așa că în loc de 18 mii cor. pe an, va trebui să plăteas­că un negustor 560 mii cor. 1 Aprilie 1923 W întrunirea de ori a chiriașilor Liga Chiriașilor a continuat și azi seria întrunirilor de protes­tare contra nouei legi a chiriilor. Au sosit la­ întrunire pr. L A­­gârbiceanu și d. Victor Moldova­­nu, deputați naționaliști, întrunirea se deschide la orele 11 dim. sub prezidenția d-lui St Trifan­ Brăia, D*se spune : Față de provocarea proprietarilor cari au intervenit la Senat, noi chiria­șii trebue să ne căutăm prin suptet dreptatea D. L Constanțiu, propune — și adunarea aprobă —­ formarea u­­nei delegații din sânul asistenței pentru a merge din magazin în magazin și a ruga pe negustori să închidă prăvăliile venind ală­turi de chiriași la „Dacie" și la Cameră spre a protesta contra noului proect de lege. (Se și for­mează delegația). D. Dr. Ridulescu aduce la cu­noștință că față de provocările proprietarilor și de hotărîrea Se­natului nu se mai rămâne decât e­i facem apel la spiritul de jertfă al chiriașilor. D COHEN iufierea»! atitudinea 8T*­­vepoului jerft da chiriași. D N. D. COCEA, Azi nu mai e timp de vorbă.. Să nu mai crem mici o În­credere l­­ guvern Cere chiriașilor să visă. In număr mare ani la Cameră ți chiar cu prețul ori­cărui sacrificiu ge ne­­ o párám drep­turile. D. GAVRILESCU (de la sfatul gustoresc) spune că va da întreg spriji­ne­nul său chiriașilor Protestează contra afirmațiilor d-lui Iu­r&neaeu de la ei*.­­&lt. negustoresc D MAE DRAGOMIRESCU comer­ciant, aduce salutul negustorilor cari au Închis prăvăliile și cari spune d-na vor fi alături de chiriași in lupta grea contra nouei legi a chiriilor. (La orele 12 a m. apare in sală d. inspector Ralet care comunică că azi la 2 p. m proprietarii au Întrunire tot aci la Dacia și că la acea ori sala să fie evacuată) D DR.­ RADULESCU : Răspunde că chiriașii nu vor părăsi sala ..Dacia*, și că nu ne rămâne de­cât o singură da­torie , lupta contra proprietarilor spe­culanți*.( " • Delegația care se du­­se la Ca­mera de­ comerț s’a inters în ur­mătorul rezultat: d. Hagi Tudo­­rache a promis, ca împreună cu alți reprezentanți ai Camerei de comerț și cu o delegație a chiria­șilor, să se ducă la orele 2 lum. la Cameră, spre a vorbi cu primul­­ministru și cu ministrul justiției.­­ D. Ene Filipescu din partea de­legației care fusese la fruntașii o­­poziției, a comunicat oft­­. dr. Lupu a declarat delegației că își menține in întregime punctul de vedere exprimat pe vremea când era ministru de interne. Un proprietar pătrunsese până la tribună, unde încerca să con­vingă pe fruntașii chiriașilor să cedeze sala pe care proprietarii o angajaseră pentru orele 2. Bine­înțeles n’a fost satisfăcut. O nouă zădărnicire a în­trunirea proprietarilor Apostrofările violente și triviale, — unele antisemite aruncate de câțiva proprietari, — îmbrâncelile și încăerările incomplecte au con­tinuat vre-un ceas. In­ acest timp, nici um proprietar n’a mai încercat să vorbească. Pe la orele 3, d. Em­il Lahovary a apărut la tribună. Chiriașii șî-au sporit huidu­ețile “Șif b­iefăturîîte, în timp ce proprietarii aclamau fre­netic pe prezidentul lor. Câțiva proprietari, indignați de faptul că le era huiduit conducăto­rul, au venit la mijlocul chiriașilor cari se găseau în curte șî pe cari i-au apostrofat violent. Din cuvân­tarea d-lui Emil, Lahovary nu s’a putut prinde nici un cuvânt.. . Prezidentului proprietarilor i-a urmat la tribună d. căp. Costescu. Acesta și-a început cuvântarea strigând: „Trăiască regele”, „Trăia­scă regina“» Chiriașii îl fluerau. Atunci d, că­pitan Costescu a prins să strige: — Când se fac urări familiei re­gale, mucoșii aceia huiduesc ! S’a făcut o clipă liniște. Dar chir­iașii socotind urările d-lui căp. Co­stescu drept un truc prin care sa se dobândească liniștea, au reînce­put să fluere șî să huiduiască. Din acest moment se poate spu­ne că proprietarii și-au dublat stri­gătele privind interesele lor, cu s­r­­găte antisemite. Oul ® clocile A urmat la tribună un m­l g rotor, al­ cărui nume nu sepa­­pă. In acest moment, mi­­rân­­durile chiriașilor s’au­ ’aruncat ouă clocite. Câteva din ■ncin­­tea au căzut in curte, murdă­rind numeroase persoane. Al­tele au nemerit pe scenă spar­­gându-se pe spinările și la picioa­rele proprietarilor. Tribuna s­a golit cu încetul. Intre timp,­ autoritățile tem­ân­­du-se de­ indi­ent­e­,»a­rge, au­­ ce­rut ajutoare. Au sosit în fața sa­lei „Dacia“ detașamente puterni­ce de jandarmi. Noua lege a chiriilor Marele scandal din curtea „Daciei” Ciocnire intre chiriași și proprietari Sosirea proprietarilor începutul scandalului Pe la ora 1 luni­, în timp ce în­trunirea chiriașilor continua în sală, au sosit primii proprie­tari, — un grup de 4—5 persoa­ne, — cari au voit să pătrundă în sală. Chiriașii deja intrări, primând de veste că noii sosiți le erau adversari, au început să hui­duiască și să fluere.­­Incet-încet, s’au strâns vre-o 20—30 de proprietari cari, încol­țiți din toate părțile s'au refugiat în curtea hotelului ,Dacia". Aici, au venit și câteva grupuri de chi­riași, cu cari sau început discu­ții violente. In rândul­ celor din­tâi proprietari sosiți, s’a observat un mare număr de doamne. Autoritățile prevăzând inciden­te cari ar fi putut lua întorsături grave, au anunțat parchetul prefectura poliției. Au sosit la Ia­și­na locului d. ixide-instructor Iones­c­u-Pastion și d. procuror Șerbă­­nescu. Totodată, au venit și deta­­șamente, — nu prea puternice, — de jandarmi, cari au prins să pa­l­indeze, silind lumea din straM să circule. începutul scandalului cel mare Pe la orele 2 au sosit d-nii Emil Lahovary, cap. Costescu, C. și A. Dobrescu. Văzând pe acești frun­tași ai mișcărei, cei vre-o 200 de proprietari cari, fie că necutezând să intre în curte, fie că nevoind să provoace dezordini, rămăseseră ri­sipiți în grupuri, pe str. Carol și prin piața Florilor au strâns rându­rile în jurul leaderilor sosiți și au pătruns în gangul hotelului „Da­cia“. Aici, d. căp. Costescu a prins să strige: „Trăiască armata!“ „Trâ­iască Dinastia“, „Trăiască proprie­tarii“. Grupul acopera aceste urări cu strigăte de „ura“. Auzind larma din gang, un nu­măr de chiriași a părăsit sala și s-a strâns la scările culoarului, fă­când o primire de pomină adversa­rilor sosiți: huiduia, fiasta, arunca tot felul de invective. Primele fncăerari Grupul de proprietari a intrat în curtea hotelului. La geamurile cu­loarului care desparte sala de În­truniri de curte, au apărut atunci numeroși chiriași, in special func­ționari comerciali, cari au prelun­git huiduelile începute de grupurile­­ Un gang. Deja geamuri, chiriașii în număr de vre-o sută, au pătruns în curtea hotelului, amestecându-se cu proprietarii. Amestecul acesta a avut darul să provoace un imens scandal. A­­mândouă taberele își dau — pe ton ridicat șî într’un limbaj care in nici un caz nu poate fi reprodus— explicații reciproce. Amenințări, huidueli, fluerături, îmbrânceli, câ­teva geamuri săriră în țăndări. In acelas timp, în partea dinspre gang a curții, se petreceau aceleași scene: chiriașii, amestecați cu pro­prietarii, se împingeau, se amenin­țau, se îmbrânceau și făceau chiar gestul repe­ Jiei spre a lovi. Pe scurt, în curie era un vacarm de nedescris. In mijlocul acestuia iad, d. căp. Costescu, a eșit in fruntea proprie­tarilor cari ocupaseră tribuna și a încercat să vorbească. A fost hui­duit în chip atât de formidabil, în­cât nu s'a putut distinge nici o vor­bă. Enervat de zădărnicirea de către chiriași a întrunirea proprietarilor, d. căp. Costescu s'a repezit ame­nințător de la tribună. A fost reținut de proprietarii cari l-au înconjurat. Unii chiriași afirmau că fruntașul proprietarilor ar fi scos un revol­ver, întâmplare despre care auto­ritățile n’au avut nici o cunoștință și pe care proprietarii au desm­in­­țit-o. În sală în timp ce în curte, scandal­ul enorm continua,­­ în sală, chi­riașii rămăseseră până la unul (măcar, că nu se mai rosteau dis­cursuri) spre­ a aștepta înapoie­rea delegației care plecase la Ca­­­­meră. Manifestația proprietarilor la Senat .Văzând că toate silințele de a ți­ne întrunire le sunt zadarnice, pro­prietarii au năvălit grămadă în stra­dă, unde s’au adunat în jurul unui automobil, de unde d. căp. Costes­cu vroia să harangheze mulțimea. Observându-se însă că armata era un moment distrată, proprieta­rii au pornit un grup destul de nu­meros spre Senat. „Nu lăsați obloanele! Mulțimea s'a îndreptat prin străzile Covaci, Șelari, Lipscani, pasagiul Stavropoleos. Ea mergea repede, îndemnată de svonul că armata o urm­ăria de aproape. Văzând gr­ămada de manife­stanți a căror grabă da impresia unei mulțimi agresive, negustorii de pe străzile parcurse de pro­prietari s-au grăbit să tragă obloanele. Dar proprietarii le strigau : — Nu trageți obloanele. Noi nu suntem­ bolșevici, nu devastăm ! Sosește armata Când au ajuns în str. Paris, ma­nifestanții au fost vestiți că erau urmăriți de armată venind în pas alergător. Cum drumul până la Se­nat era scurt, ei au h­at-o la goană. Jandarmii, mai iuți la picior, i-a a­­juns din urmă în dreptul statuei Mihai Viteazul și le-a barat dru­­mul La ușa Senatului a fost o mică busculadă între proprietarii cari reu­șiseră să urce scările și jandarmi. Un grup de 8-10 manifestanți, în frunte cu d. căp. Costescu, a reu­șit să pătrundă în Senat. Câteva arestări cât ai clipi din ochi, au sosit in fața Senatului, în pas alergă­tor, câteva detașamente de jan­darmi, apoi d-nni col. CăMtores­­cu inspectorii Balst, Tömesen și Nicu Diamantescu, comisari, a­­genți, etc. S’au format imediat cordoane puternice cari a împins mulțimea pană in Camera de comerț. Evi­dent,­­ respingerea nanifed­an­­iilor a dat loc la i­ebrânceu, stri­găte, proteste. Vreo loi-trei pro­prietari mai recalcitranți, — Prin­tre cari, d. Costică Dobrescu, — au fost conduși la poliție. Patru­le de jandarmi nu lăsau pe ru­meni să staționeze, spre a duse forma ior grupuri. Un truc nereușit Proprietarii, înghesuiți m «os«­ cordoanelor de la Cam­era de Co­merț, au voit să manifesteze, iiu prin surprindere. In fugă, ei au por­nit prin străzile Doamnei și Aca­demiei, spre a reveni in fata Sena­tului. Autoritățile au prins din vrem­ de veste și jandarmii au ieșit în în­tâmpinarea mulțime­, pe care a risi­pit-o. In acest timp a eșit de la Senat de legația proprietarilor, care a plecat la Cameră. Risipită de jandarmi și despărți­tă de fruntașii ei, mulțimea a luat drumul, o parte spre Cameră, p:a­te spre DACIA. Manifestația chiriașilor la Camera In timp ce proprietarii mani­festau la Senat la „Dacia“ conti­nua întrunirea. La un moment dat, au pătruns în sală doi reprezentanți ai a.u­­torităților, cari au cerut chiria­șilor să evacueze sala. Au primit răspunsul că dacă se dă asigura­rea că sala nu va fi trecută pro­prietarilor pentru întrunire, chi­riașii vor evacua. Reprezentanții autorităților au dat această asi­gurare. Atunci, chiriașii au părăsit sa Cititorii noștri vor găsi Oopsinî ie prennîi îm sî­ rgiR ® ni-a sus

Next