Presa, aprilie 1923 (Anul 1, nr. 17-43)
1923-04-01 / nr. 17
titil i Wo. 17 M0ILE GEM0S11€E DE BUZUNAR PRECISIA sunt superioare oricărei alte fabricațiuni Birectori • € © fiST. imiE, i. D. FAGU 58E TELEFON S Direcția 58 73 și E8/7S. Redacția 58/74. — Administrația 10/601 REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA* BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Legea chiriilor s'a Împotmolit la Cameră Legea privitoare la „prelungirea contractelor de închiriere“ s’a împotmolit la Cameră. Din momentul în care d. loan Th. Florescu a depus-o pe biuroul Adunărei deputaților si a cerut urgenta, din majoritate a pornit un murmur de dezaprobare.Deputații majoritari au cerut insistent ca legea chiriilor să fie adusă în discuțiunea celor două secțiuni ale Camerii. D. ministru de justiție a primit cererea; ședința publică a fost suspendată; deputații au trecut în secțiuni, s-au ales, delegații și discuțiunile a început cu violență neobișnuită. D. ministru Ioan Th. Florescu și-a susținut proectul cu toate amendamentele admise de Senat-Deputații din majoritate — un număr de peste 80 — au propus următorul amendament, pe care l-au susținut în toate secțiunile: .f Dispoziduarile legii proniei» cor ~reg»b*Ne* 1910. din 13 Aprilie 1922, privitoare la prelungirea contractelor de închiriere, se mențin în în vigoare până la 8 Mai m Aprilie St. v.) 1925“ Nici unul din deputații cari au semnat amendamentul de mai sus nu și-a retrag semnătura cu toata insistenta xaem terilor guvernului. Un alt număr de deputați din majoritate cer ca legea chiriilor să fie votată de Cameră, In recrncțiunea primitivă, așa cum a ieșit de la ultima ședință a consiliului de miniștri. Restul majorității s’a imparțit în nenumărate tabere — fiecare cu amendamentele respective — Insușindu-și cererile chiriașilor, proprietarilor, micilor industriași, negustorii lor etc Pentru că nu s’a putut ajunge la o înțelegere între diferite curente ale deputaților din majoritate, d. ministru loan Th. Florescu a cerut intervenția d-lui loan I. C. Brătianu. Primul ministru a fost chemat la Cameră și, împreună cu d. I. G. Duca, a făcut înconjurul tuturor secțiunilor. D. loan I. C. Brătianu a cerut deputaților să voteze legea chiriilor, așa cum a fost amendată de Senat, luăndu-și angajamentul solemn, să aducă, în primele ședințe ale viitoarei sesiuni parlamentare, deci la toamnă, un proect complect, menit să pue capăt neînțelegerilor dintre cele două categorii sociale : proprietari și chiriași. Până la ora 7 seara, cât a ținut discuțiunea în secțiunile Adunării deputaților, apelul primului ministru nu a găsit ecou în rândul majorităților. Din această cauză ședința publică a fost ridicată și votarea legei chiriilor amânată pentru ziua de azi. înainte de deschiderea ședintei, majoritățile vor fi convocate la o consfătuire. Se poate întâmpla ca, în urma acestei consfătuiri, amendam andamentele să fie retrase în fața intereselor superioare ale disciplinei de partid. Totuși, pentru a reda atmosfera precisă a discuțiunilor cari au urmat în secțiunile Camerii, ne menținem datori să spunem că, pe culoarele Camerii, după apelul primului ministru, de general A. Văitoianu — ministrul de interne — a declarat, într’un cerc de deputați: „Impresia mea este că — în actualele ei redacție, legea chirilor va cădea mâine“. RADU MATEI Câștigătorul premiului de ieri al ziarului„Presa“ O pălărie moale bărbătească de la CHAFF,SLERIE SEOR- 5E5 din Calea Victoriei a fost câștigată de d. M. Diamandi lin str, Tudor Vladimirescu 18- ---——0X0——"——— fnrbirarlle üb iii* garia Sofia 30 (Rador). — Autoritățile au luat măsuri severe pentru a se împotrivi act»unei teroriste pornită de câteva grupuri anarhiste. Aceste măsuri au provocat câteva incidente la Sofia și Yamboki, unde poliția, a întâmpinat o vie rezistență pe când proceda la mai multe arestări. La Sofia, un terorist s’a sinucis. La Yamboli, au fost ciocniri între anarhiști și jandarmi Un jandarm a fost ucis. Imediat după aceste mișcări, s’a restabilit ordinea deplină in toată țara. Grevele la Budapesta Budapesta, 30. — Lucrătorii bărbieri au declarat grevă. Ei cer urcarea salariilor de la 2800 cor. la 1600 coroane pe săptămână, plus 20 la sută din încasările »riseriei. *•*►»♦*•«•*■•« »•«••‘thrift* jigjî Moartea unui fruntaș mgm BUDAPESTA, 30. — Președintele partidului republican Nasty Cisseorghe a murit. Dânsul a fost un bărbat politic plin de idealism. A fost în câteva rânduri deputat, dar sub regimul lui Horty a fost foarte persecutat având procese după procese. A fost închis, iar în închisoare a contractat o boală de ochi și a murit in sanatoriu. »*t £ ss»ea»1 XU ORELE 5 DIMINEAȚA Hugo Stines neaparesst cărbuni ia ungaria Budapesta. 30. — Miliardarul german Siimies a început să facă mari comenzi de fier în Ungaria, la minele din Urany, în locul ferului pe care nu-l poate aduce din regiunea Ruhr. li fiecare zi m PREMIU in vederea greutăților semassimei a traiului, „Presa** & dotts &é acorde premii zilnice cetitorilor săi,comstîmd In ar» ficole allinessfare si obiecte de «*© na. CititoriiS care va cumpăra stusnarul pe spatier cü intră pagina 4-ap a S-a va fi câștigătorul căruia i se eliberează la administrația noastră prezentând numărul ștampilat Premiul de azi 5 Ö fWSSSir Depozite esnice de muiti ani in Ungaria Comisiunea internațională alungată in pietre Budapesta. 30. — Comisia Internațională de dezarmare a Ungariei, primind un denunț că î n orașul Keskemety se află un depozit de arme, a plecat acolo spre cercetare, între locuințele unde s'au făcut perchezițiile a a fost și aceea a faimosului căpitan Héjas. Nu s’a găsit acolo nimic dar la o casă a prietenilor săi, cer misiunea a fost Întâmpinată în carte de un grup compact de oameni, cari au voit să impiedece comisia să caute »** mele. Un locotenent francez a provocat mulțimea să nu tulbure comisiunea în lucrările ei, dar prietenii lui Héjas au aruncat cu pietre și au spart neamurile automobilelor comisiei-Comisia intorcându-se la Budapesta a relatat cazul nnvernului, cerând satisfacție complectă. Agenția telegriîcă ungară spune însă că o fetiță a aruncat cu pietre. Procesul din Mentes D-RA LABN, rivala d-nei Fortineau care a fost cauza că aceasta și-a ucis soțul, pe savantul dr. Fortineau, crimă pentru care a fost condamnată de curtea cu jurați din Nantes la 5 ani recluziune. săți greve forestiere în regiunea Tg.Mureș feste §000 Inerfttori în grevă Tg. Mureș. 30. — La 35 industrii forestiere a încetat lucrul. Feste 8000 lucrători la lemn sunt în grevă Greva nu va putea fi aplanată curând pentru că lucrătorii nu cer măriri de salarii ci îmbunătățiri în natură, adică alimente mai eftine decât pe plată. »® a»@aae6o«=3 ® 3ee$^8fe^@%?*9Sfe=3e*»®««»6**aif#*e#« S PA ® mS 1 LEU legea chiriilor ungară provoacă mari agitații ia Budapesta Beta coresp, nostru special Budapesta. 38. — Noul proect de lege al chiriilor, făcut pentru Ungaria a produs o mare mișcare socială ia Budapesta, ce va avea adânci repercursiuni politice. Funcționarii de la c. î. au pornit o mișcare foarte agresivă. Sindicatul lor amenință satele și orașele, cari dacă vor tolera urcarea chiriilor așa cum se prevede în proectul de lege, vor fi ocolite de circulația trenurilor. Industriașii și negustorii au pornit și ei o mișcare contra libertate ce se dă proprietarilor, ca să rezilieze contractele și să urce chiriile prăvăliilor. Consiliul comunal al orașului Budapesta a protestat contra mărci tircari a chiriilor, în actualele împrejurări, propunând ca numai după ce se vor termina nouile construction să se aplice noua lege. Ministrul ocrotirilor sociale Vas, autorul noului proect de lege a chiriilor a declarat ca numai locuințele cari au deja 8 camere în sus, șî la prăvălii se vor aplica comerțul liber dela 1 Maiu 1924. Prin aceasta el a urmărit să sa înmulțească construcțiunile în capitala Ungariei, ca până în 1924 să se curme criza de locuințe la Budapesta. Urcarea chiriilor se va face dela 1 Mai 1923 cu 30 la sută față cu chiria din 1914, iar în luna August cu încă 28 la sută. In ce privește prăvăliile, chiria se va urca cu 150 de ori mai mult, chiria de la 1514, așa că în loc de 18 mii cor. pe an, va trebui să plătească un negustor 560 mii cor. 1 Aprilie 1923 W întrunirea de ori a chiriașilor Liga Chiriașilor a continuat și azi seria întrunirilor de protestare contra nouei legi a chiriilor. Au sosit la întrunire pr. L Agârbiceanu și d. Victor Moldovanu, deputați naționaliști, întrunirea se deschide la orele 11 dim. sub prezidenția d-lui St Trifan Brăia, D*se spune : Față de provocarea proprietarilor cari au intervenit la Senat, noi chiriașii trebue să ne căutăm prin suptet dreptatea D. L Constanțiu, propune — și adunarea aprobă — formarea unei delegații din sânul asistenței pentru a merge din magazin în magazin și a ruga pe negustori să închidă prăvăliile venind alături de chiriași la „Dacie" și la Cameră spre a protesta contra noului proect de lege. (Se și formează delegația). D. Dr. Ridulescu aduce la cunoștință că față de provocările proprietarilor și de hotărîrea Senatului nu se mai rămâne decât ei facem apel la spiritul de jertfă al chiriașilor. D COHEN iufierea»! atitudinea 8T*vepoului jerft da chiriași. D N. D. COCEA, Azi nu mai e timp de vorbă.. Să nu mai crem mici o Încredere l guvern Cere chiriașilor să visă. In număr mare ani la Cameră ți chiar cu prețul oricărui sacrificiu ge ne o párám drepturile. D. GAVRILESCU (de la sfatul gustoresc) spune că va da întreg sprijinenul său chiriașilor Protestează contra afirmațiilor d-lui Iur&neaeu de la ei*.<. negustoresc D MAE DRAGOMIRESCU comerciant, aduce salutul negustorilor cari au Închis prăvăliile și cari spune d-na vor fi alături de chiriași in lupta grea contra nouei legi a chiriilor. (La orele 12 a m. apare in sală d. inspector Ralet care comunică că azi la 2 p. m proprietarii au Întrunire tot aci la Dacia și că la acea ori sala să fie evacuată) D DR. RADULESCU : Răspunde că chiriașii nu vor părăsi sala ..Dacia*, și că nu ne rămâne decât o singură datorie , lupta contra proprietarilor speculanți*.( " • Delegația care se duse la Camera de comerț s’a inters în următorul rezultat: d. Hagi Tudorache a promis, ca împreună cu alți reprezentanți ai Camerei de comerț și cu o delegație a chiriașilor, să se ducă la orele 2 lum. la Cameră, spre a vorbi cu primulministru și cu ministrul justiției. D. Ene Filipescu din partea delegației care fusese la fruntașii opoziției, a comunicat oft. dr. Lupu a declarat delegației că își menține in întregime punctul de vedere exprimat pe vremea când era ministru de interne. Un proprietar pătrunsese până la tribună, unde încerca să convingă pe fruntașii chiriașilor să cedeze sala pe care proprietarii o angajaseră pentru orele 2. Bineînțeles n’a fost satisfăcut. O nouă zădărnicire a întrunirea proprietarilor Apostrofările violente și triviale, — unele antisemite aruncate de câțiva proprietari, — îmbrâncelile și încăerările incomplecte au continuat vre-un ceas. In acest timp, nici um proprietar n’a mai încercat să vorbească. Pe la orele 3, d. Emil Lahovary a apărut la tribună. Chiriașii șî-au sporit huiduețile “Șif biefăturîîte, în timp ce proprietarii aclamau frenetic pe prezidentul lor. Câțiva proprietari, indignați de faptul că le era huiduit conducătorul, au venit la mijlocul chiriașilor cari se găseau în curte șî pe cari i-au apostrofat violent. Din cuvântarea d-lui Emil, Lahovary nu s’a putut prinde nici un cuvânt.. . Prezidentului proprietarilor i-a urmat la tribună d. căp. Costescu. Acesta și-a început cuvântarea strigând: „Trăiască regele”, „Trăiască regina“» Chiriașii îl fluerau. Atunci d, căpitan Costescu a prins să strige: — Când se fac urări familiei regale, mucoșii aceia huiduesc ! S’a făcut o clipă liniște. Dar chiriașii socotind urările d-lui căp. Costescu drept un truc prin care sa se dobândească liniștea, au reînceput să fluere șî să huiduiască. Din acest moment se poate spune că proprietarii și-au dublat strigătele privind interesele lor, cu srgăte antisemite. Oul ® clocile A urmat la tribună un ml g rotor, al cărui nume nu sepapă. In acest moment, mirândurile chiriașilor s’au ’aruncat ouă clocite. Câteva din ■ncintea au căzut in curte, murdărind numeroase persoane. Altele au nemerit pe scenă spargându-se pe spinările și la picioarele proprietarilor. Tribuna sa golit cu încetul. Intre timp, autoritățile temându-se de indiente,»arge, au cerut ajutoare. Au sosit în fața salei „Dacia“ detașamente puternice de jandarmi. Noua lege a chiriilor Marele scandal din curtea „Daciei” Ciocnire intre chiriași și proprietari Sosirea proprietarilor începutul scandalului Pe la ora 1 luni, în timp ce întrunirea chiriașilor continua în sală, au sosit primii proprietari, — un grup de 4—5 persoane, — cari au voit să pătrundă în sală. Chiriașii deja intrări, primând de veste că noii sosiți le erau adversari, au început să huiduiască și să fluere.Incet-încet, s’au strâns vre-o 20—30 de proprietari cari, încolțiți din toate părțile s'au refugiat în curtea hotelului ,Dacia". Aici, au venit și câteva grupuri de chiriași, cu cari sau început discuții violente. In rândul celor dintâi proprietari sosiți, s’a observat un mare număr de doamne. Autoritățile prevăzând incidente cari ar fi putut lua întorsături grave, au anunțat parchetul prefectura poliției. Au sosit la Iașina locului d. ixide-instructor Ionescu-Pastion și d. procuror Șerbănescu. Totodată, au venit și detașamente, — nu prea puternice, — de jandarmi, cari au prins să palindeze, silind lumea din straM să circule. începutul scandalului cel mare Pe la orele 2 au sosit d-nii Emil Lahovary, cap. Costescu, C. și A. Dobrescu. Văzând pe acești fruntași ai mișcărei, cei vre-o 200 de proprietari cari, fie că necutezând să intre în curte, fie că nevoind să provoace dezordini, rămăseseră risipiți în grupuri, pe str. Carol și prin piața Florilor au strâns rândurile în jurul leaderilor sosiți și au pătruns în gangul hotelului „Dacia“. Aici, d. căp. Costescu a prins să strige: „Trăiască armata!“ „Trâiască Dinastia“, „Trăiască proprietarii“. Grupul acopera aceste urări cu strigăte de „ura“. Auzind larma din gang, un număr de chiriași a părăsit sala și s-a strâns la scările culoarului, făcând o primire de pomină adversarilor sosiți: huiduia, fiasta, arunca tot felul de invective. Primele fncăerari Grupul de proprietari a intrat în curtea hotelului. La geamurile culoarului care desparte sala de Întruniri de curte, au apărut atunci numeroși chiriași, in special funcționari comerciali, cari au prelungit huiduelile începute de grupurile Un gang. Deja geamuri, chiriașii în număr de vre-o sută, au pătruns în curtea hotelului, amestecându-se cu proprietarii. Amestecul acesta a avut darul să provoace un imens scandal. Amândouă taberele își dau — pe ton ridicat șî într’un limbaj care in nici un caz nu poate fi reprodus— explicații reciproce. Amenințări, huidueli, fluerături, îmbrânceli, câteva geamuri săriră în țăndări. In acelas timp, în partea dinspre gang a curții, se petreceau aceleași scene: chiriașii, amestecați cu proprietarii, se împingeau, se amenințau, se îmbrânceau și făceau chiar gestul repe Jiei spre a lovi. Pe scurt, în curie era un vacarm de nedescris. In mijlocul acestuia iad, d. căp. Costescu, a eșit in fruntea proprietarilor cari ocupaseră tribuna și a încercat să vorbească. A fost huiduit în chip atât de formidabil, încât nu s'a putut distinge nici o vorbă. Enervat de zădărnicirea de către chiriași a întrunirea proprietarilor, d. căp. Costescu s'a repezit amenințător de la tribună. A fost reținut de proprietarii cari l-au înconjurat. Unii chiriași afirmau că fruntașul proprietarilor ar fi scos un revolver, întâmplare despre care autoritățile n’au avut nici o cunoștință și pe care proprietarii au desmințit-o. În sală în timp ce în curte, scandalul enorm continua, în sală, chiriașii rămăseseră până la unul (măcar, că nu se mai rosteau discursuri) spre a aștepta înapoierea delegației care plecase la Cameră. Manifestația proprietarilor la Senat .Văzând că toate silințele de a ține întrunire le sunt zadarnice, proprietarii au năvălit grămadă în stradă, unde s’au adunat în jurul unui automobil, de unde d. căp. Costescu vroia să harangheze mulțimea. Observându-se însă că armata era un moment distrată, proprietarii au pornit un grup destul de numeros spre Senat. „Nu lăsați obloanele! Mulțimea s'a îndreptat prin străzile Covaci, Șelari, Lipscani, pasagiul Stavropoleos. Ea mergea repede, îndemnată de svonul că armata o urmăria de aproape. Văzând grămada de manifestanți a căror grabă da impresia unei mulțimi agresive, negustorii de pe străzile parcurse de proprietari s-au grăbit să tragă obloanele. Dar proprietarii le strigau : — Nu trageți obloanele. Noi nu suntem bolșevici, nu devastăm ! Sosește armata Când au ajuns în str. Paris, manifestanții au fost vestiți că erau urmăriți de armată venind în pas alergător. Cum drumul până la Senat era scurt, ei au hat-o la goană. Jandarmii, mai iuți la picior, i-a ajuns din urmă în dreptul statuei Mihai Viteazul și le-a barat drumul La ușa Senatului a fost o mică busculadă între proprietarii cari reușiseră să urce scările și jandarmi. Un grup de 8-10 manifestanți, în frunte cu d. căp. Costescu, a reușit să pătrundă în Senat. Câteva arestări cât ai clipi din ochi, au sosit in fața Senatului, în pas alergător, câteva detașamente de jandarmi, apoi d-nni col. CăMtorescu inspectorii Balst, Tömesen și Nicu Diamantescu, comisari, agenți, etc. S’au format imediat cordoane puternice cari a împins mulțimea pană in Camera de comerț. Evident, respingerea nanifedaniilor a dat loc la iebrânceu, strigăte, proteste. Vreo loi-trei proprietari mai recalcitranți, — Printre cari, d. Costică Dobrescu, — au fost conduși la poliție. Patrule de jandarmi nu lăsau pe rumeni să staționeze, spre a duse forma ior grupuri. Un truc nereușit Proprietarii, înghesuiți m «os« cordoanelor de la Camera de Comerț, au voit să manifesteze, iiu prin surprindere. In fugă, ei au pornit prin străzile Doamnei și Academiei, spre a reveni in fata Senatului. Autoritățile au prins din vrem de veste și jandarmii au ieșit în întâmpinarea mulțime, pe care a risipit-o. In acest timp a eșit de la Senat de legația proprietarilor, care a plecat la Cameră. Risipită de jandarmi și despărțită de fruntașii ei, mulțimea a luat drumul, o parte spre Cameră, p:ate spre DACIA. Manifestația chiriașilor la Camera In timp ce proprietarii manifestau la Senat la „Dacia“ continua întrunirea. La un moment dat, au pătruns în sală doi reprezentanți ai a.utorităților, cari au cerut chiriașilor să evacueze sala. Au primit răspunsul că dacă se dă asigurarea că sala nu va fi trecută proprietarilor pentru întrunire, chiriașii vor evacua. Reprezentanții autorităților au dat această asigurare. Atunci, chiriașii au părăsit sa Cititorii noștri vor găsi Oopsinî ie prennîi îm sî rgiR ® ni-a sus