Presa, iunie 1923 (Anul 1, nr. 74-103)

1923-06-01 / nr. 74

1 No. ?48PAGINI Hí­ USTRIAD&MOBILE^RADIJl frectori: CONST. MELLE, B. D. FAGURE TELEFON I Direcția 58/73 «I 88/76. Redacția 88/74.­­ Administrația 10/90 REDACȚIA fl AOMIMUtTRATIAi BUCUREȘTI, 8TR. SĂRINDAR 12 ORELE 5 DIMINEAȚA Ungaria și comisiunea reparațiunilor când pe rând, tratatele de pace pe destramă, șî învinșii de e­l capătă noi speranțe. Austria, a fost cea dîntâia care a obținut, prin mila Europei și prin binefa­­cerea Societății Națiunilor, revi­zuirea condițiunilor fintanciare ale tratatului de la Saint-Germain, spre a-i face posibilă existența ca stat independent. Cu tratatul de la Sevres s’a pro­cedat și mai radical, revizuirea lui a fost provocată nu din milă, ci din intimidarea pe care turcii a­u reușit s-o producă între aliați. Acum a sosit și rândul tratatu­lui de la Trianon. Ungurii au ne­voie de un împrumut extern și speră să-l găsească în Anglia, dacă ar putea da creditor lor ga­juri din averea Statului. Deoarece însă ceastă avere este supusă unei ipoteci generale, în favoarea țărilor învingătoare cari a­u drep­tul la despăgubiri de războiul contele Bethlen s’a prezentat îna­intea comisiunei reparațiunilor, la Paris, și printr’un discurs foarte abil. a cerut ridicarea acestei ipo­teci, care ar duce Ungaria la ru­ină dacă ar fi menținută. Argumentul său principial ca să înduplece puterile a fost amenin­țarea cu , o reeditare a guvernului Bela­ Kuhn. Sb a deriva nordferiBi ar atrage o nemulțumire atât de mare muncitorilor, încât guvernul Hortty n’ar mai putea rezista. Bolșevismul s’ar înstala din nou în inima Europei, și o nouă se­rie de primejdii s'ar destrlac­e pen­tru toți. Expozeul acesta a avut darul să convingă pe englezi — cari întotdeauna au simpatizat cu Un­gurii :— și pe italieni­ — cari au interes mare să menție în coasta Serbiei un vecin turbulent Reuși­tei depline a planurilor x contelui Bethlen i s’a opus înslă­bica în­țelegere. Sprijintă ca întotdeauna de Franța. Rezultatul a fost un compromis între cele două teme opuse: Co­­misiunea a aprobat în principiu ridicarea ipotecei pentru anume cazuri, însă a cerut un control strict asupra întrebuințării fondu­rilor, și afectarea unei părți din ele la plata datorilor de repara­­­­­iuni. Chiar astfel atenuată, solu­­­­­ia este extrem de favorabilă Un­­­garie", care, prin simpatia de care se bucură în cercurile internațio­nale, va obține cu siguranță Un împrumut important Dar succesul acesta nu mulțu­mește pe contele Bethlen. Și de aceea vedem de câteva zile o mare rezervă la Budapesta. Eri, pri­mul ministru a refuzat să dea ex­plicații în parlament Desigur, are speranța să obiie mai mult. Și nu ne-am mira, ca în ultimul mo­ment o schimbare neașteptată să se producă, și să vedem dorințele Ungariei precumpănind voința Mi­cei înțelegeri. Ș. ȘERBESCU Instantanee dela ședința Camerii După furtunoasa ședință de ori a Camerii, am căutat să aflăm impre­sia cu care au plecat din incinta Cameră, reprezentantă opoziției a­­liate. Dăm mai jos, prinse în fugă, du­pă scenele violente din incintă, im­presiile d-lor Iuliu Maniu, V. Mad­­gearu și Sever Dan, Declarația d-lui M­u Mania Ședința de azi a dovedit că in­conștiența și cinismul prostesc al guvernului au atins culmea. „Brutalizarea d-lui Mihalache de către președintele Camerii nu se poate pune decât în seama decre­pitudinei progresânde în care aces­ta se găsește. „A împiedica pe un deputat, con­damnat împotriva regulamentului și Uzanțelor parlamentare, să-și fa­că apariția care este îngăduită ul­timului condamnat la ocnă, este un act care pecetluiește soarta unui sistem de guvernare, iar răspunsul bărbătesc al d-lui I. Mihalache este UN SEMNAL. „Excluderea noastră a fost dealt minte, calculată; proectele de le­ge menite să-și producă efectul de­magogic in masse — proectul îm­potriva speculei și cel pentru lichi­darea bunurilor inamice — trebue să treacă repede și fără să se poa­tă demasca caracterul lor de FAR­SA. „Afacerea este însă cusută cu ată albă și toată lumea o va Înțe­lege“, •.A. Ce ne spune fi. Virgil Mad* geam -„Modul cum s’a votat procd­­tu­l de lege privitor la „Reșița“, precum și deruta totală a guver­nului pe această temă, pronun­ță, dela început, sentința de moar­te a acestei legi, chiar dacă ea ar fi sancționată. „O lege concepută în mod into­ral, născută din violarea regula­mentului și botezată cu bătăi în planul incintei nu poate să ai­bă prestigiul moral și politic, ne­cesar pentru a dăinui. „Acțiunile no­­i ale „Reșiței“ t­rebue să ajungă în proprietatea platului și VOR AJUNGE, orice pr voi finanța liberală“* Cuvântul d-lui Sever Dan „Nu știu de ce strigăm într’una către banca ministerială: „Hoții de urne!“, „Ar trebui să le strigăm: „Tâl­hari de drum mare păstrători isteți ai formelor legale!“. * Nam putut continua ancheta. Ceilalți fruntași ai opoziției aliate au părăsit în grabă, localul unde mușchii joacă mai mare rol decât ideea, și unde pumnii sunt mai elor­venți decât cuvântul ■I# R. M. ^ChestiuneiT reparatiunilor BERLIN, 30 (Rador). — Reich­stagul se va întruni la 5 iunie. Azi a avut loc sub președinția can­celarului o consfătuire a comisiu­­nii pentru afacerile externe cu privire la situația politică a Ger­maniei. Cancelarul a primit ori pe re­prezentanții proprietarilor agri­coli, cari au declarat că sunt dis­puși să ajute guvernul pentru re­zolvarea chestiunii reparatiunilor. «»•*• •*«»•* »«Me ••*(( Moartea scriitorului Beldiceanu Scriitorul N. N. Beldiceanu, a cărui moarte fusese anunțată în­că de acum câteva luni, a incetat din viață alaltăeri la sanatoriul din Sibiu. Moare, răpus de boala care a ră­pit literaturei noastre atâtea și a­­tâtea nume ilustre, de la Emines­­cu până la Iosif și Ilarie Chendi. Aplanarea diferendului româno-ungar Bruxelles, 30. (Rador). — Amba­sadorul Japoniei, Abbad­, a reușit să aplaneze in mod fericit diferen­dul româno—ungar, referitor la Transilvania* Mareșalul Pilsudski s’a re­tras în viata privată Varșovia, 30. Rador). — In legă­tură cu noile schimbări politice, mareșalul Pilsudski ii-a dat de­misia din armată și s’a retras în viata privată. MAREȘALUL PILSUDSKI —----­------OXO—*—­—* | Situația politică In Palestina Londra 30.­­ De­oarece votan­ții arabi s’au abținut să ia parte la alegerile din Palestina, Consiliul le­gislativ a fost invalidat. Până cână noile alegeri vor putea avea loc, s’a constituit un Consiliu consulta­tiv compus din 12 membrii, dintre cari 8 sunt arabi. Ziarul „Times” căutând să dea o explicație acestei situații, arată că măsura aceasta nu trebue socotită ca ceva arbi­trar sau chiar ca un pas îndărăt Guvernul britanic a încercat să dea Palestinei o autoguvernare, și această încercare a dat greș nu din cauza vreunei greșeli a guvernului britanic, dar numai pentru că popu­lația arabă a respins oportunitatea ce i se oferă de a lua parte la lu­crările legislative. Arabii s-au opus la participarea electivă în Consiliu pe motivul că acest procedeu i-ar feri să accepte principiul unui nou cămin național evreu propus în declarația oficia­­lă a guvernului britanic ca manda­­tar al Ligei Națiunilor. Cu toate că aplicarea acestui principiu în Palestina a fost deplin explicat și apărat prin garanții necesare, to­tuși un mare număr de politiciani arabi persistă în opoziția lor. Intre timp însă această tară trebue gu­vernată. Dacă poporul nu va voi să voteze, dacă alegerile cuvenite nu vor putea fi ținute, dacă Consi­liul legislativ nu va putea fi consti­tuit, atunci guvernul va trebui sa fie condus ca și înainte de înalții Comisari cu ajutorul unui Consiliu consultativ. Paris, 30 (Rador). — Camera a discutat ori creditele cerute de guvern pentru eler­ele acțiunii din Ruhr. D. Tardieu fost ministru în cabinetul Clememteau, a aprobat ocupațiunea insă a criticat meto­dele întrebuințate. D. Poincaré răspunzându-i a d­eclarat că con­trar afirmațiilor d-lui Tardieu acțiunea în Ruhr a fost preparată cu multe luni în­ainte iar dacă Franța nu a procedat mai vigu­ros la începutul acțiunii, aceasta se datorește intenției de­ a lăsa Reichului răspunderea acțiunilor sale. Poincaré a repetat că gene­ralul Degoutte este singur co­mandant suprem din Ruhr sub dubla responsabilitate a Belgiei și a Franței. D. Poincaré a adăugat că forțele militare suplimentare cerute de d. Tardieu nu sunt ne­cesare astăzi când dezarmarea Germaniei este aproape asigura­tă. Guvernul se opune sporirii for­țelor cari ar necesita mobilizarea unui contingent și credite speciale întru­cât forțele întrebuințate ac­tualmente sunt suficiente. D. Poincaré a răspuns apoi d-lui Herriot declarând că Franța și Belgia au decis ocuparea Ruhr­­ului fiindcă nu vroiau să acorde V­ firea garanții. Oratorul și-a exprimat convinge­rea că Germania nu va mai pu­tea rezista multă vreme, totuși dacă rezistența se va prelungi până la iarnă, guvernul francez are de pe acum pregătite măsu­rile pentru intensificarea acțiu­nii din Ruhr, pentru ca Germania să înțeleagă că trebue să plăteas­că să-și asaneze finanțele și să pregătească un mare împrumut internațional. După discursul d-lui Poincaré Camera a adoptat proectul de credite pentru Ruhr cu 505 voturi fiind 67 voturi contra. * Paris, 30 (Rador). — Credi­tele pentru Ruhr pe luna iunie 1923 se ridică la 35 milioane și jumătate. Totalul creditelor ceru­te este cu mult inferior mediei creditelor reclamate pentru peri­oada anterioară. In total credi­tele pentru Ruhr în primul se­mestru 1923 sunt de 267 milioane. D-l TARDIEU Conferința d­ela Lausanne Evacuarea Lausanne 30­ (Riador). — Is­­med Pașa­ a început negocieri o­­fecioase cu delegații ali&ti relativ la chestiunile în litigiu. Sir Ho­­race Rombold a remis lui Ișmed Pașa un proiect privitor l» garan­țiile judiciare, cari se apropie foarte mult de punctul de vedere turc. Chestiunea principală rămâ­ne plata cupoanelor. Experții a­­liați împreună cu delegații greco- turci se ocupă cu redactarea clau­zelor privitoare la cedarea Cara­­gaciului* Negocierile aliaților cu Ismed Pașa cu privire la garanțiile judi­ciare în favoarea străinilor n’au reușit pentru că turciî refuză ga­ranțiile cerute de aliat­ privitor la arestarea și perchiziționarea străi­nilor în Turcia. Experții s’au în­țeles cu privire la Tracia cedând turcilor două din cele trei sate cari depind de Garagaci, al treilea sat va fi dat turcilor dacă se va dovedi că populația este în ma­joritate mahomedană. Frontiera va urma valea Măritei. Constantinopolului Londra 30 (Rador).­ Ad­ministrația engleză din Malta a început să facă pregătiri pentru retragerea trupelor și escadrei engleze de la Con­­stantinopole. Roșesc și ei — Tăt­cule, de ce s-au roșit peștii ăștia ! — De rușinea prețului la are au ajuns in piață puiule I HKMHBMRBBHV " Camera francezi discuți ocupatiunea Ruhrului La Cinematograf tu prețul ne jumitate Incepsind de mâine Vineri 1 Iunie, toți cititorii ziarului „PRESA" vor avea reducere de 50 la sută la prețurile de intrare de la Cinema Eforia. Va rula unul din cele mai extraordinare filmet RCA BRIGADIERULUI dramă istorică în 6 acte după romanul lui Alexandru­ Dumas] — Cu celebra artistă franceză Liane Held. Cititorii „PRESEI“ cari vor prezintă la Cassl Cuponul special de cinematograf care va apăre în prima pa­gină a ziarului vor plăti Intrarea numai pe jumătate. Cu sacrificii importante „PRESA" oferă cititorilor săi prilejul de a vedea in tot cursul zilei și a serei cea mai extraordinară dramă istorică fn cea mai răcoroasă Sală a capitalei. Veniți la Eforie, cu cuponul PRESEI la FICA BRIGADIERULUI Fasciștii români cari moralizează Dinastia e salvată, caricaturile de la „Maison d’Art” au fost distruse Noii „carbonari“ nu.și iau răspunderea, ci o iau ••• la fuga Pe o căldură tropicală bunii mu­­soliniști români au avut patriotis­mul să iasă afară din casele răco­roase, să asude făcând drumul pâ­nă în str. Corăbiei și să leitre la „Maison d’Art“, unde aveau o mi­siune care trebuia îndeplinită chiar pe 60o la umbră și chiar dacă mi­sionarii ar fi fost loc de sudoare. Interese formidabile cereau impe­rios intervenția imediată a bunilor fasciști Altfel, — cine știe ce se putea întâmpla ! Alegerea misionarilor Informații culese din loc sigur, ne spun că magnifica faptă de omi a fost precedată de câteva consilii musoliniste, cari au desemnat pe misionarii cei mai plini de ardoare, de „sous-bras“uri și de obișnuință cu căldura de pe străzi, oameni u­­nul și unul pe cari să se poată conta, într’o împrejurare de impor­tanța celei de ori. Ardoarea fasci­stă era negreșit necesară, fiindcă nu-i un patriotism de rând să lași halba răcoritoare și să pleci așa, în toiul nămiezei! Nevoia „sous-bras” urilor o înțelege oricine știe că la „Maison d’Art“ vin foarte multe co­mite și de­­și fără „sous-bras“-uri ar fi fost prea­ prea ! In ce privește obișnuința cu căldura de pe străzi, nu mai e nevoie de nici o explica­ție, fie aceasta referitoare chiar la calitatea celor trimiși ori în expe­diție la „Maison d’Art“. Pregătiri febrile După ce consiliile supreme au desemnat pe misionarii cei mai in­dicați, s’au ținut consiliile de răz­boi cari au organizat întregul plan de luptă. Timp de trei nopți s’au studiat planurile, s’au răsfoit regu­lamentele interioare uitate de re­zerviști „Larousse“-ul, într’o tălmă­cire românească de circumstanță și „Naționalitatea în artă” a nu se știe precis cui. Câțiva cercetași trimiși în recu­noaștere, au pătruns în rândurile vrășmașului și după peripeții și ri­scuri ne mai pomenite, ei au sta­bilit exact pereții pe cari erau spânzurate caricaturile inamice. A urmat momentul impresionant ale depunerei jurământului, după care s’a fixat ziua și ora când a­­vea să se dea asaltul. Triumful Eri, la orele 4:23, 20 de legio­nari au pornit la asalt, cântând cu exaltare ,d­eschide, deschide fereastra“ de d. A. C. Civa. Secțiunea militară a fost o cli­pa stânjenită de apariția a două persoane neutre (o bătrână și pic­torul Chirovici) cari au atras in­tenția misionarilor asupra reper­­cursiunei pe care o va avea la „Liga Națiunilor“ intervenția lor. Prezența de spirit a comandantu­lui a fost însă mai presus de orice așteptare : legionarii și-au revenit îndată în fire și în avânt și au pornit la asalt, desfășurându-se întocmai după prevederile consi­liilor de război. Triumful a fost complect: por­tretele regelui și reginei, lucrate „cubist“ de inamicul Ionescu- Si­naia au fost călcate în picioare. Portretul regelui copiat de ina­micul Popa Victor Ion după o compoziție „Familia fericită“ cumpărată de principele moșteni­tor și aflată azi în palatul prin­ciar de la șosea a avut aceeași soartă. Deasemeni, a dispărut fără ur­mă o altă caricatură a regelui, executată de inamicul lor­dache. Urmele masacrării acesteia din urmă nu s'au găsit­ fapt­e însă că ea a dispărut. Retragerea După ce misiunea a fost îndeplini­tă, s-a sunat retragerea, după o versiune pe a cărei melodie d. Ca­za a improvizat un marș viguros. Inamicul a fost surprins: el nu se afla la fața locului Două din sen­tinetele lui cari erau la post, cute­zând să intervină și să Întrebe cine plătește despăgubirile de război a­­moriștilor, misionarii au declarat că nu-și iau răspunderea și au­­ dis­părut cu o iuteală-record. In curtea Ateneului a fost sur­­prins un soldat suspect: — Ce pictură faci? — Sunt servitor la „Maison d’Art“. — Ai noroc că nu ești „umorist“ că altfel unde-ți stau picioarele, ți-ar fi stat capul. Misionarii vor fi decorați. Ordine­le de zi anunțând aceasta erau pre­gătite și s’au dat imediat. Liga Națiunilor a fost sesizată și reprezentanții ei au sosit la fa­ța locului. Cercetările sunt in curs și dacă vor duce la vreun rezultat,­ acestuia nu i se va da curs. J impresia acordului greco-mic in Grecia Atena, 30. (Rador). — D-l Plasti­ras s’a întors din Salonic la Atena. Ziarele afirmă că în urm­a convor­­birilor ce le-a avut cu șefii armatei și flotei s’a constatat că pacea este necesară. Plastiras a declarat zia­riștilor că deși pacea nu satisface nici armata, nici flota și nici popo­rul grec, cu toate acestea față de insistența puterilor străine. Grecia a acceptat pacea. Generalul Panga­los a adresat un ordin de zi arma­tei relevând că Grecia, care a fost Înfrântă, a putut totuși mulțumită armatei sale reorganizate să obție o pace mulțumitoare. Ziarele cons­tată cu mulțumire ajutorul pe care Serbia l-a dat Greciei la conferin­ța din Lausanne. Ziarul „Embros” insistă asupra necesității pentru Grecia de­ a intra în Mica înțelege­re, și iși exprimă convingerea că guvernul actual se va bucura de concursul lui Venizelos în acest scop. Negocierile anglo-ruse LONDRA, 30 (Rador). — El a avut loc o nouă convorbire­­ între d-nii Curzon și Crassin. Ziarele londoneze cred a ști că d'l Curzon a dat să înțeleagă lui Crassin că o ameliorare a raporturilor an­gloTece se poate stabili numai în cazul când guvenul rus va da do­vadă că nu aprobă propaganda anti engleză a agenților săi, re­trăgând misiunile rusești din Per­sia și Avganistan* 6 Vineri 1 Iunie 192$’

Next