Presa, iulie 1923 (Anul 1, nr. 104-134)

1923-07-22 / nr. 125

Amil 1 No 125 ÜSí 6 PAGINI — 1 LEU TELEFON I Direcția 58/73 și 58/75. - Redacția 63/74. - Administrația 10 60 ROSMbOM 61 ARMIMIC THATMI BUCUREȘTI, ® TR. SĂRINDAR 12 S. DONATI București Bal. Elisabeta 11 bis. Telefon 28|39 Cel mai mare și cel mai bine asortat depozit din țară ce Asbest pentru în­orat m­așin! de spălat sticle Pucioasă pir. afumat butoaie Stropitoare, Prăfuitoare și accesorii originale Furtuni de Cauciuc Furtuni spirali Furtuni de cânepa si stro­pitoare de incendiu Tunuri flexibile metalice Pompe de vin, Filtre de vin Pluguri de vie, Măsuri „VERMUREL“. de capacitate. Rangerit. Asbest Plăci și Șnur. Sulfat de­ cupru Pucioasă. Raphla. Fiefuri cari desfid orice concurență D.Ben­eș despre confe­rmnțatieia Sinaia Lafayette 20­ — Benes a pă­răsit Bruxelles întorcându-se la Prage.­­ In urma conversațiunei cu Jaspar, primind pe ziariștii bel Blen, Beneș a declarat că ne­gocierile intre aliați se urmea­ză într'un spirit amical și că anumite rezultate sunt deja ob­ținute. Benes a spus că va “sista la viitoarea conferință din Senai», unde se va discuta chestiunea financiară a Ungariei și aceia a Balcanilor. Bruxelles 20. (Rador). — D. Be­ne© ministrul de externe al Ceho­slovaciei a plecat Joi seara dia Bruxelles spre Prags. Pus și Întors“ I CALATORUL : Do’mî, ti-ie casier, iui bilet dus și întors București Sinaia. CASIERUL: mai sna „întors“ dom’le, că,­­le­degeaba, nu te mai întorci ! După Conferința del­a Lausann RESTABILIREA­ PACSI in ORIENT interesele Franței in Turcia. ■ [UNK] Ce va trebui si faci guvernul din Angora Importantes © c­ecrorat SS ele gen. Pellt Lafayette 20. — „Petit Parisien" publică o declarație a generalului Pellt cu privire la pacea din Lau­sanne: „Tratatul din Lausanne, zice generalul, nu numai că încheie o serie de acte diplomatice care au avut să trateze cu consecințele războiului mondial, dar restabile­ște, să nădăjduim pentru un timp îndelungat, liniștea în acea parte a lumei unde războiul a bântuit aproape neîntrerupt de la 1911 în­­coa. Noful guvern turc și-a ară­tat agerimea in conducerea răz­boiului, dar nu a putut până a­­cum să aibă experiența păcei; turcii mai au încă multe de in­stituit și organizat. Mâine statul turc va intra în comunitatea ma­rilor națiuni civilizate, pe un pi­cior de egalitate. Lumea va jude­ca, de la primele lui acte dacă noul stat îndeplinește obligațiu­nile unui stat modern. Mai mult poate ca orice altă națiune ,Fran­ța este interesată ca pacea să fie restabilită în apropiatul Orient. Prin importanța întreprinderilor ei economice, prin im­prăștierea limbei franceze, prin puterea ide­ilor ei, Franța păstrează încă pri­mul loc în Turcia. Prin mandatul ei în Syria, Franța devine vecină imediată cu teritoriul tift’C, ea se găsește, deci ca să zic așa cointe­­retată în prosperitatea noui și Turcii". Generalul Béni? își exprimă a­poi nădejdea că prima grijă a gu­vernului turc va fi să pună în or­­dine finanțele ei și să-și stabi­­lească creditul în străinătate pe baze solide. „Să sperăm, continuă generalii, că consiliul datoriei publice își va vedea atribuțiunile lui depline restaurate cât mai cu­rând posibil. Aceasta ar fi primul pas mare către restaurarea credi­tului trio, de asemenea și înche­­erea unui acord cu deținătorii de obligațiuni”. GENERAL PELLE MEMORANDUL. guvernului român in chestiunea reparatiunilor Ftiții inamici eludează tratatele făcând din România învingătoare­a învinsă Î3. Vîntilă­ Bratianu, ministru de­­ finante, a prezentat la Paris „Me­morandul guvernului român“ privi­tor la pozitiunea actuală a Româ­niei față de problema generală a reparațiunilor. Actul este semnat in furmele guvernului român de către, d. Eugen Neculcea, delegatul Ro­mâniei in Comisiunea reparațiuni­­lor. Poziționea României Guvernul mmimn tenstat ta ca fată de atitudinea Germaniei, assi’eSîiere sa re­­peraftanistor îyefena supusă unui nou și aprofundat e­­xamen de partea Aliaților. Acest examen privește de aproape sfinteke succeso­rale, întrucât pe lângă creanțele ce au de reali­­sat data exonamici, ele te ©­­Puesc să facă faț â obliga­țiunilor impuse prin tra­tate. La semnarea tratate­lor, aceste obligațiuni constituiau un fed de ușu­rare a sarcinilor ex-inami­­cilor de a repara stricăciu­nile ce au făcut, in faza actuală a problemei, prin­cipiul acesta nu trebue răsturnat, căci ar Sase din statele succesoral din învingători, învinși. România crede necesar a pune în evidență pun­ctul său de vedere, față de temporizările acordate și de «­executarea altor clause,—ca nefixarea până acum a creanțelor austri­aca și ungare, • față de a»­titudinea ce aceste tempo­­risâri au permis exlnami­­cilor să ia, eludând trata­tele­ din causa lipsei umei politici unita.© șa solidare la. aliați relativ la repar­a­­t*unu. $# pare că se va pro­ceda la executarea ime­diată a ob­igatiuabor spa­telor successors*ε, In timp ce se acordă exntamicilor temporizări, dânduli-se o prioritate care nu rezultă din tratate. V Pagubele ce ne*a cauzat războiul In memorandul său, guvernul român arată apoi pagubele sufe­rite de România de pe urma răz­boiului și obligațiunile ei ce de­rivă din tratate, pe cari le opune propunerei de la Span, pe care nu a putut-o accepta deoarece ar fi­­ egulat ruina economică a țării noastre. Din două treimi ale teritoriu­lui nostru, germanii au luat în timpul ocupatiunei toate produse­le, conform­ ordinului lui Macken­sen. Cifra acestor pagube se ridică la 91.699.853.761 lei. b) Emisiunea forțată de bilete de bancă In timpul ocupatiunei a fost de 2.173.800.000 lei. Ea a cau­zat inflatiunea monetară din Ro­mânia, care este obligată să răs­­cumpere biletele băncii Generale, fară ca acoperirea lor depusă la Reichsbank din Berlin, să fi fost restituită până acum. c) Anticipata intrare în vigoare a tratatului de la București a mă­rit enorm pagubele, prin livrări de­­ produse și materiale în industria petroliferă provenite din distruge­­rile cerute de aliați în sarcina lor. d) Pagubele în industria petroli­feră provenită din­ distrugerile ce­rute de Aliați în sarcina lor. e) Pagube cauzate de unii alia­ți : tezaurul român de la Moscova, in valoare de peste un miliard lei aur. f) Obligatii impuse României prin tratatul de la Saint Germain și Trianon: datoria pentru „elibe­rare" de 235 milioane franci ani și cota parte a datoriei publice au­­stro-ungare dinainte de răz­boiu. g) Exproprierea bunurilor supu­șilor englezi și francezi din Basa­­rabia, peste un milion lire sterline. Creanțele asupra exinami­­cilor Acordul de la Spa a oferit Româ­niei numai un total de L.OGO miliar­­de mărci aur, când totalul despăgu­birilor ce ni se cuvine este fo­m­­­­dabil mai mare! Primind această ofertă, România s-ar fi ruinat economicește com­plect. Obligațiunile ce rezultă pen­tru ex-inamici din acest acord, par cu totul iluzorii față de morato­riile și înlesnirile ce li se acordă. Ar trebui să se ia în seamă și celelalte cheltuieli efectuate de noi în urma războiului, de pildă în rezistența în contra bolșevicilor, unguri și ruși . • Astfel, datoriile interaliate: 2.057.972.899 lei, datorie internă la Banca Națională, 5.300.000.000 lei; bonuri de tezaur, rechiziție, etc., 8.300.000.000 lei; bonuri în mone­dă străină 1.401.026.186 lei aur. Au fost consolidate până acum­. 30.000.000 lei. Se adaugă datoria ce derivă din unificarea monetară. Se pune de obiceiu în paralelă chestiunea pagubelor suferite de u­nele state succesorale cu mărire­a teritoriilor lor, cstre ar aduce du­pă sine sporirea Veniturilor. Memorandul dovedește cu cifre inexactitatea aserțiunei de mai sus. Cu toate r­ormele cheltuieli, in­să, Romal­ia a putut: 1. Să-și echi­libreze bugetul și să obțină chiar excedent pe 1922—1923; 2. sa-și consolideze datoria internă și să înscrie plata cupoanelor datoriilor interne și externe în bugetul expi­rat ; 3. să normalizeze căile ferate care­­i-au reluat traficul dinainte de războiu ; 4. să amelioreze pro­ducția care a intrat pe cale nor­­OXO ORELE 5 DIMINEAȚA Tragerea premiilor ziarului „Presa” După cum am anunțat, mâine Duminică, la orele 19 dimineața 8, face tragerea premiilor ce ziarul PRESA le oferă gratuit cititorilor să: Este prima serie de premii pentru care ziarul nostru fi publicat cupoanele în Intervalul de la 25 Martie — 25 Iunie (3 Iani) Toate operațiunile de eliberare a bonurilor de participare fiind complect terminate, nu mai rămâne de­cât ca șansele să decidă cine vor fi fericiții câștigătorii. Prima noastră serie de premii e compusă din: Premiul I.­­ 100.000 LEI IN NUITLENAR. „ ei, - o sufragerie, unyees. ches* YERFELQ, din stejar afumat, compusă din: Un bufet mare, o servantă, o masă pentru 12 persoane și 6 scaune de piele sau semlilgo. Dețin comandată special ia Industria de mold«» áradul. Premiul III.­­ O MAȘINA de CUSUT DUR-f KOPP central Cetatee, complectă cu toate ac­­­cesoriile de la Compania Anglo-Am­erican­ă. Premiul IV. — un ceas de aur de 14 carata cu brătară de la Ceasornicăria „Cronos**—Strij McacSimlei 9. Premiul V. — Un serviciu de masă Im­port felara­fin compus din 33 Pucâri de la Maga­zinul I. Neumannt fiu, Str. Șelari 4. Tragerea se va face in sala CINEMA-SELECT din calea Vîc­­­ariei, la orele 19 dimineața In prezența publicului și a reprezentan­ților autorităților. După terminarea tragere!, Direcția Cinematografului Select oferi asistenței un spectacol gratuit de cinematograf­­ii TUBBTOABI greviste In Polonia Varșovia 20 (Rador).—Gre­viștii industriei textile din Lodz sub influența fruntașilor comuniști, au organizat un mare meeting cu ocazia că­ruia s’au pronunțat discursuri revoluționare. Poliția a fost nevoită să in­tervină. S’a născut o încăerare, mulțimea a tras focuri te contra poliției. Sunt răniți din ambele părți. exo O nouă amânare a răspunsului englez Londra, 20. (Rador)­ — ,,Ren­­­ter“ anunța că ședința de Jos a consiliului de miniștrii nu a dus la nici un rezultat, astfel în­cât răspunsul Angliei a suferit o nouă Întârziere, probabil chiar până săptămâna vitejie. Ziarele afirmă că deosebirea de vederi din cabinetul brita­nic se referă la general numai la forma redactării acestui răs­­­puns, primul ministru Baldwin fiind pentru un Umbri clar $1 categoric la adresa Franței, pe câtă vreme o parte din miniș­tri, al căror exponent este lor­dul Curzon, cred că răspunsul trebue să fie redactat într-un ton prevenitor față de teza fran­cezâ. Lafayette, 20. — Cabinetul britanic nu a terminat încă examinarea proec­­tului de răspuns ce trebue trimis Ger­maniei. Urmează încă un schimb de ve­deri între ambasadorul francez și mi­nisterul britanic al Afacerilor Străine. Alegerilie din Austria Viena 20. — Rador. — Con­siliul național al Austriei a fixat data de 21 Octombrie pentru efec­tu­area ale trerilor pentru parla­ment. _ . Patriarhul Tihon continuă a fi­­ . urmărit Riga. 20. (Ra-dor)­ — .Jsves­­­tia, ziarul oficos al guvernului sovietelor anunță că prin elibe­rarea patriarhului Tih­on, ur­mărirea lui pe cale judecăto­­rească continuă. Procesul va fi judecat în cu­­­rând. Lupta mondială pentru petrol Berlin, 19. — Din Copenhaga se comunică ziarului „Ora 8“. Stin­­nes se află de câteva zile in Capi­tala Danemarcei. Deși n’a acordat nici un inter­view asupra scopului vizitei sale, se află, totuși că venirea sa la Co­penhaga este in legătură cu lupta care s'a început pentru trustul u­­leiului, intre Stinnes și firmele a­­mericane. Stinnes a făcut câteva mari cum­părături de ulei și a intrat astfel, in luptă cu consorțiul danezo-am­eri­­can. -----------o x' ------------­ Zona lego militară ia jogsavi via Belgrad 20.­­1 Parlamentul a votat (Rador) — noua lege care fixează drmrata serviciului militar la 18 luni. Votul a fost exprimat prin­tre 0 voturi ale partidelor radicale și democrate contra 33 voturi ale de­putaților musulmani, clericali și agrarieni. Legea prevede că durata servi­ciului militar va putea fi redusă în favoarea studenților și a fil­or mai mari cari susțin familiile lor sau pentru aceia din a căror fa­milie au murit 2 membri de la 1012 la 1918. Noua lege fixează și salariile o­­fițerilor, stabilind o sporire în­semnată. Duminică 22 Iulie 1923’ Groaznicul teeitat de aeroplan din Tecuci Locotenentul Cudzireski, sfărâmat în cădere Tecuci, 20. — O groaznică neno­rocire s’a întâmplat aseară, în lo­calitate, la câmpul de aviație. Unul dintre cei mai buni aviatori, locotenentul Cudzireski, făcând un sbor cu aeroplanul, la un moment dat a încercat un viraj. Dând însă de un gol, în aer, a­­paratul s’a răsturnat brusc, pră­­bușindu-se la pământ și îngropând sub dărâmăturile lui pe nenoroci­tul aviator, care a sucombat ime­diat. Aparatul s'a dărâmat complect imediat au sosit la locul dezastru­lui soldații cari lucrau la hangare și cari nu au putut găsi decât trupul locotenentului­ oribil mutilat Q X­O­ FII IR­T de efecte militare și harnașaiMte încă mai de mult, in urma unei descinderi făcută de autoritățile mi­litere in magazia unul oarecare Si­gier de la Obor, s’au găsit efecte militare și harna­șamente furate de la Stat întrebat, proprietarul magaziei a declarat că incctede sunt ale unui domn pe care nu-l cunoaște, dar căruia i-a închiriat magazia. Declarația fiind suspectă, Sigler a fost arestat, împreună cu alți ne­gustori din str. Lazar, și depuși la Jilava, de către d. col. Vlădescu, prim comisar regal la corpul II armată. Cercetările sunt continuate de d. maior Pruteanu, substituit de comisar regal Paralel cu aceasta, s’a mai des­coperit și alt furt de efecte, în ca­re este implicat tot un degustor din str. Lazăr. Instrucția fiind terminată, unii din ei au fost nnși în libertate» Cinci săteNi loviți de trăsnet Iași, 20. — TRAZNETUL CA­­ZÂND PE O COLIBA DIN CUR­CUTENI A UCIS PE LOCUI­TORII MIHAI BIJVOC, PE SO­TIA SA MARIA, PRECUM SI PE FEMEIA BUTNARU SI UN COPIL CE SE REFUGIA­SE IN CASA LUI BIJDOC, PENTRU CA SA SE ADAPOS­­TEASCA DE PLOAIE. LA O MICA DEPĂRTARE TRĂSNETUL A UCIS PE FA­TA CATINCA PETRE. 0 X­O violentă încăerare intra săteni IAȘI. 20. — O încăerare geroasă s’a petrecut in satul IbL­ridoneștî, intre două anine de săteni, din cauza unei vechi duș­manii. Majoritatea belifieranților erau beți ; ei s’au înd­urat fă­când uz de ciomege, topoare și chiar revolvere. Sunt numeroși răniți. Mai­arav sunt sătenii Nicolee Zapolia, Al­ Hanea, V. Ursăke și C. Cosma. Toți cei răniți au fost inter­nați în spital. oxo- Arestarea lui Rădici Viena 28. (Rador). — Dupa știri din Belgrad, fruntașul croat Ra­­dici, ar fi fost arestat pentru ei într’un discurs ținut la Agram În ziua de 11 Iulie, ar fi îndemnat pe țăranii croați la revoluție și ar fi adus injurii reginei Iugoslaviei Presa din Belgrad cere grabnica judecare a lui Rădici. exo

Next