Presa, octombrie 1923 (Anul 1, nr. 187-212)

1923-10-01 / nr. 187

Anul 1 No, 18? &UI PRESEI SEVE­RBO CU JIMBOK­A IÜL Directori: CONST. HILLE, E. D. FAGURE MAINE LUNI 1 OCTOMBRIE DESCHIDEREA STAGIUNEI DS IARNA 1923/24 Sa CINEMA­ BULE­V­ARD-PALA­CE Directiun­ea represiuti pen­tru prim­­a oară pe = HAROLD LLOYD (LUi) = Regele Râsului in splendidul u­nui TELEFON: Direcția 58/73 și 58/75. - Redacția 58/74. — Administrația 10­601 REBACTIA ȘI BUCUREȘTI, STR. SAFUNDAR 12 BRETAȘUL BUNICII Delicioasa comedie In 5 acte de râs continua La fine: FATTY ALCOOLIC Comedie premieră în 2 acte Monopol APOLLO-FILM Restabilirea vnendez« intre Franța și Anglia ~ nam­arațiile ministrului de finanțe englez — feosebire intre felurile Franței și ale Angliei — spune dânsul. Am­bele doreau să obțină plata obli­­gațiunilor impuse Germaniei prin tratatul de pace, însă Britania se deosebea de Franța numai în pri­vința metodei celei mai practice și mai bune, pentru obținerea a­­cstor reparațiuni. Rezultatul a­­­testei întâlniri este privit ca o mare și remarcabilă înfăptuire. faci a putut restabili încrederea personală la șefii statelor, încre­dere care țintea de multă vreme a pricinuit atâta neînțelegere și discordie. Britania primește cu sinceritate declarați­unile făcute în x­i­ d­e rânduri de Franța, cum­­ a obiectivul ei hi Ruhr nu este e a distruge Germania sau de a dist­a in fragmente, ci de a a­­sgura plata datoriilor sale in­­­epiațits, iar francezii știu că n­.» punctul nostru de vedere a fi diferit de al lor, aceasta pro­­enin din cauza că doream să pu­nem capăt cât de curând unei si­tuații care pierdea din ei în și sorții de izbândă pentru obținerea reparațiunilor sau refacerea co­merțului în această țară. Schim­bând cu totul atmosfera din Fran­ța care a devenit prietenoasă și încrezătoare față de Britania, Baldwin ne-a pus in situație — că acun când rezistența pasivă germană a luat sfârșit și s’a cre­­iat o nouă situație, — ne găsim în poziția favorabilă de a relua întreaga chestiune cu Franța și de va fi posibil să scoatem din încurcătură politica noastră co­mună. Nu trebue să uităm că ce­rul rămâne întunecat, până când vom putea lucra în armonie cu Franța.­­ Anglia direde începerea mea.antredor cu Qeichariia Londra 29.—„Daily Telegraph“ se referă la vizita de jos a am­basadorului german făcută mar­chizului Curzon și observă cum că Skamers ar fi primit instruc­țiuni de a aduce la cunoștința Britaniei sacrificiile făcute de Germania prin renunțarea la re­zistența pasivă. Ziarul adaugă că guvernul german evident este con­vins că simpla îndeplinire a for­­malității de a retrage ordonan­țele privitoare la rezistența pasi­vă este suficientă de a face pe francezi și belgieni, să schimbe caracterul ocupațiunei din Ruhr. Nu avem nici un cuvânt de a crede, că aceasta nu se va face, îndată după ce Germania reîn­­tremându-se va da dovadă de bu­nă­voință. Lordul Curzon ar fi sfătuit pe Sthamer că Germania ar face bine numind ambasador­ii Paris și Bruxelles, punând la cale negocierile cât de curând posibile NEVILLE CHAMBERLAIN i 6 PAGINI — 2 LEI € un proces interesant la SE&iu i'-țjv-** . . i luni închisoare pentru maltratarea unei organ­e d­e război Sibiu. 29. — Eri tribunalul din Sibiu compus din d-nii: con­silier romanul președinte și ju­decătorii Scarlat Constantinescu și Coandă a judecat pe d-na Bea­trice Drăgoescu din localitate, a­­cuzată că timp de 1 an a maltra­tat pe orfana de război Ulli Co­­pald în etate de 10 ani, Vn prim-procuror Iliescu, ba­zat pe declarațiile martorilor și pe expertiza medicilor legiști Pre­da și Hiu a făcut un aspru rechi­zitoriu. După apărarea susținută de­­ avocat Fedeleș, tribunalul a con­damnat pe d-na Drăgoescu la * luni închisoare și 1000 lei amen­dă, dând dreptul părței civile să își formuleze pretențiile de des­păgubire. Contra acestei sentințe condam­nat­a a făcut proces de nulitate. Berlin 29. — (Rador). — Am­basadorul francez din Berlin transmis oficial guvernului fran­­­cez ca rezistența pasivă a încetat. Îrn cercurile oficiale franceze se amintit că guvernul francez gă­sește­ măsurile Reichului insufici­ente Guvernul francez cere ca guvernu german să anuleze mai m­ar­e din ordonanțele sale. Con­diția principală a Franței e ca guvernul german să restabilească status quo aule, adică reluarea complectă a mancei în Ruhr, re­începerea prestați­uniilor în natu­ră ca înainte de 11 ianuarie pre­cum și plăți în numerar. Germa­nia mai trebie să supună comi­siei reparațiunilor un program de piață. Numai după ce aceste con­­di­ți­uni vor fi îndeplinite, Franța va fi dispusă să înceapă nega­­ierile. Paris. 29. — Ziarele sublinia­ză faptul, că retragerea ordonan­țelor principale, care formau te­melia rezistenței pasive, trebueș­te încă complectată. Ziarul „Ma­tin“ scrie î printre măsurile de căpetenie este ordonanța din 1­ iulie prin care Reich nu suspen­dă plata reparați­uuiilor în natu­ră către Franța și Belgia și la care s’a adăugat o decisiune si­milară mai recentă care suspen­­da plățile către țările aliate, cari n­u iau parte la ocupație. Astfel fiind deși Reich­ul a renunțat la rezistența pasivă nu și-a modifi­cat încă întru nimic situația sa, face apel către populația din Ruhr de a relua lucrul, însă nu cu scopul de a executa tratatul, de aceia intențiunile de până a­cum ale lui Stresemann au fost demonstrațiuni orale sau scrise, însă nu s’au manifestat prin fap­te. Ceia ce cerem noi acum sunt fapte­­. Ziarul „petit Parisien“ se mi­ră cum guvernul german renun­țând la rezistența pasivă, a păs­trat totuși o atitudine de nehtcre­dere față de tratatul din Versail­les și închee: Singurul efect al acestor manopere delatorii ca fi de a tergiversa până la momen­tul când Germania va spera să se ridice din actualul cataclism, precum și de a da un nou impuls populației renane, nemulțumită de autoritățile din Berlin. * Paris, 29. — „Petit Journal" află că Franța și Belgia nuu vor primi numirea lui Fuchs ca împuternicit, spre a discuta cu aliații chestiunea rezistenței pasive, întâi fiindcă Fuchs a avut neplăceri cu autori­tățile aliate din regiunea ocupată și era pe cale de a fi expulzat, ast­fel că nu pare deloc calificat pen­tru conducerea acestor negocieri delicate, al doilea fiindcă guverne­­le francez și belgian socotește ca neprielnic de a intra in discuțiuni care ar da priiej Reichului de a in­­cepe să se tocmească. Londra, 29. — Neville Cham­berlain cancelarul tezaurului vor­bind eri noapte la Birmingham, a discutat pe scurt întrevederea Baldwin-Poincaré. Nu era­ nici o­dată textul integral al procla­mației prin care guvernul ger­man a anunțat poporului retrage­rea ordonanțelor asupra rezisten­ței pasive. „Către poporul german!“ La 11 ianuarie, trupe franceze și belgiene au ocupat teritoriul din Ruhr, contrar dreptului și tra­tatului. De atunci, Ruinul și Re­­nania au avut din îndurat cele ma grele asupriri. Peste 180.000 de germani, bărbați, femei, bătrâni și copii au fost izgoniți de la ve­trele lor. Pentru milioane de ger­mani, noțiunea libertăței persona­le nu mai există. Nenumărate no­te­­ le violență au însoțit drumul o­cupațiunei. Peste o sută de cona­ționali au trebuit să-și dea viața, sute lâncezesc în închisori,­m­po­­triva năvălirei nejustificate s’au ridicat sentimentul dreptăței și sentimenul­ național. Populația a refuzat să lucreze sub baionetele străine. Întreg poporul german îi aduce mulțumiri pentru această credință și perseverență dovedită imperiului german în vreme de cea mai grea redistriște. Guvernul imperiului și-a asu­mat misiunea de a îngriji după puterile sale pentru alinarea su­ferințelor compatrioților noștri. Pentru aceasta, a trebuit să facă uz în măsură tot mai mare de re­sursele Reichului. Săptămâna tre­cută, ajutoarele pentru Rin și Ruhr au atins suma de 3500 bili­oane de mărci. Săptămâna aceas­ta trebue contat cel puțin cu du­blarea acestei sume. Producția de odinioară din Rin și Ruhr a înce­tat; viața economică în Germania ocupată și neocupată este zdrun­cinată. Dacă continuăm proceda­rea de până acum, suntem ame­nințați cu o gravitate teribilă de primejdia cu crearea unei valute ordonate, menținerea vieței eco­nomice și, printr’însa, asigurarea existenței poporului nostru, să de­vie imposibile. Această primejdie trebue înlăturată, în interesul vii­torului Germaniei ca și în intere­sul Rinului și al Ruhrului. Pentru a menține viața poporu­lui și a statului, ne aflăm azi în fața necesităței amare de a înceta lupta. Știm că prin aceasta cerem locuitorilor regiunilor ocupate sa­crificii sufletești încă mai mari ca până acum. Eroică a fost lupta, fără seamăn le-a fost stăpânirea de sine. Nu vom uita niciodată ce au îndurat aceia cari au suferit în regiunea ocupată. Nu vom uita niciodată la ce au renunțat aceia cari și-au părăsit mai curând ve­trele de­cât să-și calce credința față de patrie. Ca prizonierii să fie liberați și ca exilații să se poa­tă întoarce, va fi misiunea princi­pală de care se va preocupa gu­vernul imperiului. Lupta pentru aceste elementare drepturi umane merge înaintea tuturor preocupă­rilor economice și materiale Ger­mania s-a declarat gata să facă cele mai grele jertfe materiale pentru libertatea compatrioților germani și pentru cinstea germa­nă. Această libertate nu este însă pentru noi un obiect de negocieri sau de trafic. Președintele Reichului și guver­nul Reichului asigură în mod so­lemn în fața poporului german și în fața lumei că nu vor consimți la nici o convenție prin care cea mai mică bucățică de pământ ger­man să fie desprinsă de Reich. Stă în mâinile puterilor năvăli­toare dacă, prin recunoașterea a­­cestei concepțiuni, voiese să redea Germaniei pacea sau dacă, refu­zând această pace, voiese să pro­voace toate consecințele ce ar re­zulta pentru relațiile între po­poare. Invităm poporul german să fie unit în zilele de avea încercare su­fletească și de mizerie materială ce ne așteaptă. Numai astfel vom nimici toate intențiile de a sfărâ­ma Reichul, numai astfel vom menține cinstea și viața națiunii numai astfel îi vom redobândi li­bertatea care este dreptul nostru inalienabil“. Proclamația a fost semnată de președintele Ebert și într*"* ****­­verm­iL ORELE 5 DIMINEAȚA Condițiile Franței pentru Începerea tratativelor cu Germania :­ Restabilirea încrederei intre Franța si Anglia Proclamația către poporul german Ba ea s-a u­mmt starea m mam Berlin, 29. (Racîor).­­ „Wolk­­bureau“ anunță din sursă oficiala că comentariile presei străine re­lative la declararea stărei de ase­diu din Germania nu oglindesc a­­devărata stare de lucruri, firește, că situația grea financiară și econo­­mică provocata de ocuparea Ruhr­ului au silit guvernuul Reichului să renunțe la rezistența pe va și că in legătură c­u aceasta sa produs o mare neliniște in rândurile între­­gei populațiuni germane. Pentru a preveni eventuale dezordine și mișcări In contra unității germane, guvernul a luat măsuri pentru a putea face uz in măsură cât mai largă de forțe. E de sperat că prin aceste măsuri se vor preveni miș­cările periculoase, iar în caz că ar isbucni undeva dezordine, să le poată opri in așa fel, ca să nu pe­ricliteze situația guvernului. \ Ghestiajszariliarii Geneva 29. — (Rador). — Co­­misiunea a treia care se ocupă cu chestia dezarmării a votat în ul­tima ședință aspedtul pactului da iran­ție cu 15 voturi pentru și § contra. Au votat contra Japonia, Italia, Austria, Ungaria și Olan­da. Printre cei cari s-au abținut sunt Scandinavia și Elveția. Dictatura din Bavaria Berlin.­­ Guvernul bavarez a adresat o proclamație către popu­lație în care își expune punctul de­ vedere în chestia încetărea rezi­stenței pasive. A consimțit la ace­ste măs­uri, dar a cerut ca tratatul de Versailles, încheiat cu puterile năvălitoare, să nu mai fie consi­derat ca obligator nici pentru Ger­mania. Proclamația arată primejdia u­­nei zdruncinări care e așa de mare în Bavaria încât ar duce la tulbu­­rarea ordinei publice. In această situație, guvernul țăres e hotărât să fie frânele ferm în mână. De a­­cela a numit un comisar general special în persoana d-lui von Kaîn și i-a dat depline puteri pentru menținerea liniștei și ordinei pu­blice. O altă ordonanță conține măsu­rile pentru menținerea liniștei și in­dică directivele privitor la liberi­tatea personală. Dreptul exprimă­­rea libere a opiniilor, libertatea pre­sei, dreptul de întrunire, secretul corespondenței se abrogă. Puterea executivă o are comisarul general, căruia îi sunt subordonate toate autoritățile, cu excepția autorități­lor judiciare și militare. Dispozi­țiile comisarului general au pre­­căderea față de acele ale tuturor celorlalte autorități. Orice recurs la lege e exclus, dar ea poate fi chemată în ajutor in caz de tulbu­­rări. Această ordonanță a guvernului bavarez a intrat imediat în vigoa­re ; ea nu înseamnă altceva decât instituirea unei dictaturi în Bava­ria. Kon­­entremm­e ás pa mait la Persia Berlin, 29. (Rador). — Din Te­heran se anunță că sudul Persiei a fost din nou bântuit de cutre­mure de pământ, cari au pricinuit j mari cagubet­t 000 Statutul Janpruîoi Londra, 29. — Prima din întru­nirile preliminare asupra chestiu­nei viitorului statut din Tanger, a avut loc eri de dimineață la Fo­reign Office. Se zice că Baum­ar­­chais reprezentantul francez, a fă­cut nouă propuneri în numele gu­vernului său. Nu s’a divulgat ni­mic în mod oficial despre natura acestor propuneri și documentul se află încă sub examinare amă­nunțită, s’au exprimat însă spe­ranțe că francezii vor fi mai pre­venitori față de teza britanică, de cum s’a indicat până acum. Viitoa­rea întrunire va ave loc Miercuri luni 1 Octombrie 1923 Reducerea înarmărilor Discursul delegatului României Iată discursul ținut de d. Pe­­trescu-Comnen delegatul României la ședința comisiunei pentru re­ducerea înarmărilor, după darea de seamă amănunțită a Societă­­­ței Națiunilor: „Toată lumea dorește azi ca dezarmarea să devie o realitate practică, rămâne așa­dar de a discuta asupra mijloacelor de rea­lizare. In ziua în care principiul de a­­sistență mutuală va fi aplicat pe deplin, grație unei modificări a mentalităței umane, o astfel de ga­ranție va fi eficace; dar până a­­tunci au trebuit căutate alte mij­loace, chiar dacă constitue numai etape spre ideal. Aceste etape sunt acordurile particulare. Acordurile sunt ele instrumen­te de pace ? Dacă pornim de la ideia, a prio­ri, că sunt contrare păcei, atun­ci trebuesc înlăturate; dar în rea­litate aceste acorduri conțin două garanții importante: publicitatea lor pe de o parte și, pe de altă parte, ratificarea lor de către consiliul Ligei Națiunilor. Acei cari se opun acestor acor­duri particulare dau dovadă de prea puțină încredere în consiliu cât despre mine, sunt convins că in ziua in care aceste acorduri ar constitui o amenințare pentru pace, consiliul ar refuza de a le înregistra și la nevoe, el ar lua toate măsurile ce ar crede nece­sare. Rămâne deci de văzut dacă a­­ceste acorduri sunt într'adevăr garanții de pace. Oratorul o crede. Examinând cazul unei țări izolate el este de părere că această țară va primi sprijinul acelora cari au încheiat un acord cu ea, dar e po­sibil ca acest sprijin să se lase aș­teptat­­or, o altă comisiune exa­­­minează un amendament la arti­colul 10 din pact în care se pro­­­pune de a se aștepta aprobarea­ puterilor legislative din diversele țări înainte de a se da sprijinul statului atacat: în cazul acesta, statul atacat se va găsi singur în fața agresorului. Sprijiniri voi veni la un moment dat și cel rău va fi pedepsit, dar cine va repara distrugerile și suferințele, cine va înlocui morți! ? Dimpotrivă, în i­­poteza unor acorduri particulare situația este simplă. O țară e ata­cată. Până în patru zile, consiliul este obligat să declara dacă este sau nu agresiune. Dacă este semnatarii acordurilor particula­­­re vor fi cei dintâiu de a sări un ajutor. Repeziciunea va fi un element al sprijinului care se va adăuga la calitatea ajutorului ,dat. D. PETRESCU-COMNEN îragieemessia de la Teatrul national La National s’au desco­perit fraude de milioane. Ziarele. DIRECTORUL TEATRULUI (cu DIScu Sul) — D © iim­­leff­aet&si al treilea se va juca la .... ©arshei I Regele Alfons și dictatura „Să se supare, sau sf au­ fiice“ Paris.—„Le Matin“ scrie că in­cidentul cel mai caracteristic din toate acele cari s’au succedat la ziua care a decis de soarta viitoa­re a Spaniei, a fost cel următor: Regele dorea foarte mult ca ge­­neralul de Rivera să primească de a forma un minister din care să facă parte civilă £ 1 s’a izbit insă de fermitatea dictatorului, care a refuzat rotul de a schimba o tip gură din programul său. Alfons XIII stăruind, de Rivera, pentru a tăia scurt această discuție penta­bilă, i-a răspuns: „Am declarat in proclamația mea că suntem hotă­râți la orice, pentru a salva pa­tria și regele. Un singur iucru se poate face; să ștergem unul din aceste două cuvinte“. Regele n’a mai insistat, fiind de­finitiv convins de necesitatea de a accepta formarea unui directoru­­ compus în mod exclusiv din milio­tari. , , , In fapt prerogativa regelui de a-și­­ alege miniștrii, se află abro­gată. Dictatorul a indicat In ce fel se va face transmiterea puterilor când directoriul militar își va­­ împlinit opera de asanare și când va fi venit momentul de a consti­tui un guvern regulat. Acest vii­tor guvern care va fi un minister, se va compune din civili cari fau au guvernat încă și cari au ace­leași idei ca și directoriul. Va fi deci generalul de Rivera, și nu regele care va alege pe viitorii miniștri, chemați să facă alege­rile. De altfel, acest eveniment se va produce abia mai târziu. Întrucât directoriul militar și-a acordat un răgaz de 3 luni, prelungibil după cum va găsi de cuviință. Holera asiatică la Bratislava Bratislava. 29. — In spitalul din Bratislava, sunt internați vre-o 50 refugiați erangheliști, dintre cari o femee, anume Cernu­ș Roza, a murit după o scurtă boală. La autopsia făcută s-a constatat că femeia Cernuș a murit de ho­leră asiatică. A.k

Next