Presa, noiembrie 1923 (Anul 1, nr. 213-237)
1923-11-25 / nr. 233
stmil I No. 233 MUZEUL PRESEI SEVER BOCU JIMAOUA ÜL----......................— Cinema Pattié Lipscani = VIOLA öilMÄ -w la = sau FETELE SI AZI = AZI PREMIERA Film tragi-comic în 5 acte La fine renumitul comic francez MAURILLE CHEVALIER în „AFACEIEA DIN STR. LOURGIHE“ NOU/ Comedie foarte hazlie în 5 acte NOU! Directori: CRESST. MELLE, E. D. FAGURE TELEFON , Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 58/74. — Administrația 1060 REDACȚIA 59 ADMINITRIA, BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Berlin, 23. (Rador). — Cancelarul Stresemann a triatul cri un discurs in i. ț»Klastag despre situația tolîîîcă. In urma discursifi siâ cancelarului] partid,ul national german a repus votarea încredea 6 ai in guvern. stötlastrul de finanțe d. Í tsilter, a declarat că sinclara scăpare a Germaniei constă in restabilirea ordinei și a economiei precum și valutei aur. Introducerea CheltueliiLe trebuesc reduse, dacă acest lucru nu e posibil trebuesc sporite veniturile, nu există altă soluție. Trebue mărită numai decât intensitatea muncii și a productivității. Germania trebue să renunțe la confort și la lux. Nu există sită platformă decât voința spre muncă și sărăcie. Deputatul Marx din centru și deputatul Scholtz din partidul popular german, au declarat un numele partidelor respective că vor susține guvernul lui Stresemann. După polemică îndelungată între oratorii diferitelor partide pe chestiuni de politică internă, ședința s’a terminat târziu noaptea. Social democrații au hotărît să voteze neîncredere guvernului, din cauză că vaca o politică aparte pentru Bavaria și aparte pentru Saxonia și Turistogia. Și comuniștii au decis să voteze in contra guvernului. Ziarele de azi dimistea»ță se întreabă aproape ln unanimitate dacă discursul de ori al lui Stressmannn nu a fost cântecul lebădei. In cercurile politice se așteaptă că Stresesmann își va da încă azi demisia. „Berliner Taesefplat“ afirmă că guvernul va trebui să-și dea demisia în legătură cu htotărîrea social democraților de a vota neîncredere guvernului. Paris. 23.— Vorbind tot la Reichstag, cancelarul Stresemann se silește să justifice politica sa și aruncă întreaga răspundere asupra Franței, pentru eșuarea convorbirilor cu industriașii germani. „Agenția Havas“ socotește că hotărîrea fracțiunei socialiste din Reichstag, de a da o moțiune de neîncredere în guvern, va sigila soarta cabinetului Stresemann. Pare că burghezia moderată va vota o moțiune de încredere, iar votul parlamentar se va da astăzi după amiază. Cum întreaga opoziție va fi împotriva acestei moțiuni „Havas“ socotește că retragerea cabientului este iminentă însă dificultatea pentru extremiștii ambelor blocuri este de a găsi un succesor potrivit pentru Stresemann semalia, a cărui poziție se poate cosnsidera acum drept ameliorată. La comitetul de finanțe al Reichstagului, cancelarul a făcut unele comunicări confidențiale asupra chestiei creditelor anglo-americane , el a anunțat că și Olanda va participa la combinația financiară mnjjlo-siexicană. Incercările oficiale se asigură cu privire la acest împrumut că una din băncile cari s’au angajat mai misii este banca Schroeder din Londra. Mai sunt încă în curs tratative cu Banca Angliei care a pus insă ca condiție esențială pentru participarea sa, restabilirea complectă a ordinei interne în Germania, inclusiv a relațiilor între Bavaria și Reich. Atitudinea marilor puteri față de Germania Londra, 23. — Pentru motive expuse mai înainte și cari sunt foarte planștiaiie, guvernul britanic socotește susoportun în momentul de față să ams rcințe Germania cu alte penalități, în cazul când guvernul german ar continua să refuze asigua răspunderea pentru siguranța ofițerilor aliați îndeplinind îndatoririle lor de inspecție. Punctul de vedere britanic a fost susținut și de guvernul italian și forța argumentelor unite a isbutit să obțină și aderarea guvernului francez, înlăturarea divergenților de vederi și realizarea frontului aliat unit într'o problemă de atâta importanță și atât de dificilă, va avea un efect favorabil asupra situației internaționale In genere. Mai cu seamă Germania va înțelege însemnătatea frontului unit. De altfel, prin tratatul din Versailles, Germania are anumite obligațiuni impuse, pe care, după cum a declarat, din nou, nu le contestă. Toți aliații au convenit acum să adopte politica recomandată de guvernul britanic ca fiind și rațională și constructivă. Acceptând această cale, aliații vor vedea dacă guvernul german este într’adevăr hotărât să-și îndeplinească obiligația sîje sal% Anglia iluisseră fisurii germanilor naționaliști Bexlin. Pe lângă tratativele peniie cu împrumut anglo-american, un alt episod important care a contribuit să cosolideze poziția actualului cabinet german este călătoria la Londra a d-lui Heigl, șeful partidului german-național. Bergt s-a înapoiat Sâmbătă la Berlin, după o ședere de nouă săptămâni la Londra. In capitala engleză, Bergt a avut întrevederi cu personalități politice și financiare engleze de diferite tendințe și, reatinsă, și cu persoane din anturajul guvernului. Scopul călătoriei sale a fost sa să sondeze aceste personalități, pentru a afla ce primire se va faca în Anglia unui cabinet sau uinei dictatari fie dreaptă în Germania. Răspsnsurile masordante ala celor interpelați se pot rezuma pnacum arfii S Efoli : „Mei englezii si ținem in mod dao «ebiția una evem stresemann și nici la persoana d-rului Stresemann ; noi suntem totuși de părere că un cabinet da coaliția — dacă se poate de coaliție burgheză — este nu numai indicat, dar și necesar atât pentru orânduirea internă a Germaniei, cât și pentru relațiile ei cu străinătatea. Un cabinet minoritar, de stângă sau de dreaptă, n’are bine primit în Anglia“. Acest punct de vedere pe care deputatul Hergt l’a comunicat ori amicilor săi politici a produs în cșicurile estremei drepte efectul unui duș rece și a avut un mare răsunet și în celelalte partide. De aceia, este probabil că în urma rezultatelor călătoriei lui Sergl la Londra, atitudinea războinică a germanilor naționali va sBÎaia o atenuare considerabilă. Atât ei căt și socialiștii își pot da seama de consecințele ce se va avea în străinătate căderea cabinetului Stre — 6 PAGINI — 2 LEI I n mom nou ás preferare a §srmantei Paris. 23. — Ambasadorul german la Paris a înmânat guvernului francez o nouă notă protestând contra sprijinului dat de francezi in favoarea separatiștilor renani. Nota încheie invitând Franța să ordone trupelor ei ca să se poarte în conformitate cu obligațiunile impuse puterilor ocupante și fixate prin dreptul ginților și tratate. Zeigner victima unor calomniatori ? Berlin. — informațiunile din Leipzig asupra abuzurilor ce le-ar fi comis fostul prim-ministru Zelgner, au provocat cea mai mare senzație în toată Saxonia. S-a constatat acum că denunțul contra d-rului Zelgner pornește de la un avocat care face parte din organizațiile crucei cu cârlige. Acest avocat și-a bazat denunțul pe declarațiile unui oarecare Moebius care s-ar fi lăudat, pe timpul când Zeigner era ministru de justiție, că poate obține de la dânsul orice grațiere dacă ii plătește bine. Moebius a fost arestat pentru aceste învinuiri. D-rui Zeigner ar fi declarat afirmațiunile acestui om drept simple născociri Ilii furt îndrăzneț La ora 11 ziua necunoscuți fură bijuterii în valoare dle 300.000 lei Cernăuți, 23. — Bii la orele 11 ziua hoți rămași încă necunoscuți s'au introdus în locuința marelui proprietar, Gojan și au furat bijuterii in valoare de peste 300 mii lei. Furtul a produs mare senzație în tot orașul atât prin felul cum punga ții au operat cât și prin tdrăsneala lor de a se introduce ziua ia ameaza mare Intr’o locuință din centrul orașului căci păgubașul locuește un stt. general Mircescu, cât și prin abilitatea cu cari au operat intră să poată fi simțiți de nimeni. Poliția cercetează. O îndrăzneață spargere la Qiîșinau — CU AJUTORUL NARCOTICULUI UN BANDIT JEFUEȘTE PE UN CROITOR -Iași. 23. —Din Chișinău ni se anunță că noaptea trecută ia comis o spargere de o îndrăzneală extraordinară la locuința și magazinul d-lui Ținea Zincler, croitor în strada Haram- Mu 26. Aseară Zincler sa culcat mai devreme ca de obiceia pentru a se putea scula a doua zi dimineață spre a executa câteva comenzi urgente. Peste noapte un indrăgneț spărgător a spart geamul de la u de culcare, ia furișat înăuntru și narcotirănă pe Zincler și soția lui a trecut un magazin unde a răvășit totul luând paltoane de astrahan, piei de astrahan, de tigru și alte mărfuri de valoare. După acela hoțul a plecat. FARA NOROC La ora 8 dimineața croitorul sa deșteptat, cu mari dureri de cap, si a trecut in magazin. Aci a găsit toate mărfurile răvășite. S'a dus apoi la poliție unde care nu i-a fost mirarea când află următoarele: Sergentul din post, care făcea rondul pe la ora 5 dimineața, a observat pe un individ târând după el o boccea. La somat să stea dar nevoind, sergentul a tras trei focuri de revolver. Individul i-a răspuns la fel, după care a dispărut lăsând in urmă legătura in care se aflau parte din lucrurile furate de la Zinder. Mai lipseau insă lucruri in valoare de 200.000 lei. Houl nu a putut fi prins. Incendiul din Iași Iași, 33. Noémime. Pe la orele 9 un puternic incendiu a izbucnit în strada Păcurari 13 la locuința d-lui ajutor de primar Vasile Frățilu. Flăcările au cuprins întreg imobilul. La fața locului au sosit toate secțiile de pompieri. judecatorul mikstructie. — Ești aciuat eS ® trafic de Influență. DEPUTATUL — S-l ©, unui reprezentant al Săpunii ia Interzis să fesa altfel de traficuri! Un pod de cale ferata maiacan Ploești, 23. — Astăzi la orele 10 dimineața, a luat foc podul de cale ferată dintre stațiile Armășești și Urziceni. Acest pod fiind distrus în timpul războiului la unul din capete a fost, în urmă, complectat cu lemnărie. Focul fiind observat de niște oameni de pe câmp, aceștia au înștiințat imediat pe cantonierul cel mai apropiat. Cantonierul dându-și seama de pericol, a înștiințat stafia Ploești, cât și stafia Urzicani. S-au dat ordine de oprirea tuturor trenurilor de persoane și marfă. Stafia Ploești a trimis imediat ajutoarele necesare care au luat măsuri pentru stingerea focului și totodată pentru repararea podului. Focul a mistuit balustradele și traversele de lemn ale podului. Toate trenurile au fost oprite la timp așa că nu s-a întâmplat nici o nenorocire. Podul fiind reparat, circulația a fost reluată, însă trenurile trec deocamdată pilotate. Din cercetările făcute s-a constatat că focul a luat naștere de la o bucată de lignit aprins care a căzut de la mașina unui tren de marfă Agresiunea unui nebun Oradea Mare. 23. — Un necunoscut a luat aseară o trăsură din piața Unirei din Oradea Mare, și cutreeră tot orașul. Birjarul văzând că necunoscutul nu are de gând să se mai dea jos, din trăsură, nici să-i plătească cursele făcute a reclamat cazul unui sergent de stradă. Acesta a condus pe necunoscut și birjar la poște, unde i-a cerut să se legitimeze. Necunoscutul a declarat că este inspector general la c. f. r., însă nu avea nici un act asupra lui cu care să-și poată dovedi identitatea. El a fost închis la poliție unde a stat până a doua zi dimineața, când ceru sergentului de pază să îi deschidă ușa închisoarei. Sergentul i-a deschis ușa și atunci necunoscutul a sărit asupra lui bătându-l îngrozitor. Auzindu-se țipetele disperate ale sergentului, alți cinci colegi de ai săi au sărit în ajutor, însă individul necunoscut, care avea o forță herculiană, i-a luat pe toți la bătae. Au sărit atunci zece sergenți, cari cu mare greutate au reușit în fine să-l prindă și să-l pună in imposibilitate de a mai fi agresiv. Medicul poliției a constatat că necunoscutul este nebun și l-a transportat la spital. •S**************»* Descinderi In legătură cu complotul fascist Iași. 23. —1 Astăzi d-l procuror Pogonat însoțit de judele de instrucție Caftolii și de Dr. Botez șeful siguranței locale a făcut o descindere in str. Cogălnicean la d-r. Gh. Uca și Iftimie din Tatărași ambii impiegați de birou la ministerul mivneei. S’au mai făcut descinderi la Costea Iliescu din str. Universitătei 10, coproprietarul librărirei românești și la căpitanul Tome din str. Vasile Conta. Descinderea a fost făcută în legătură cu complotul fadkist din Capitală. Nu s’a găsit nimic compromițător. € Duminica 25 Noumbrie 1S23 aWBW»i»aawmWM^B8SESaKfjSgsaCM »SB Imnfurt senzaționalii trenu iuGurești-pinșîniu Unui 2 se taie geamantanul si i se fură ©liente de valoare și bani Iași. 23. —• In localitate a sosit din Chișnău știrea că comerciantul Bereuter din Ismail pe când se afla in trenul Iași- Chișinău a fost victima untui îndrăzneț furt. Numitul comerciant venea din București unde vânduse vinuri in sumă de coooo, lei. Ajungând în stația Iași s’a coborât din vagon și a trecut în restaurant unde a luat masa. După aceia s’a urcat în compartment și a început să răsfoiască ziarele. O DOAMNA FRUMOASA... Dar își face apariția, în ușa compartimentului o doamnă elegantă și frumoasă care-i solicită foarte grațios un loc alături. Cum comerciantul se plictisea in singurătate a oferit doamnei locul cerut. Nu mult după aceia au sosit și doi domni foarte eleganți cari au luat loc în față. ANECDOTE... Domnii păreau foarte bine dispuși iar doamna Numai comerciantul, de asemenea, rămăsese neplăcut impresionat de apariția celor doi domni. Doamna a început să spună anecdote pe care domnii le găseau foarte spirituale. S'a glumit, #Virâs până aproape de Bălți. Cei doi domni s’m coborât din tren. vi Nu mult după aceia și doamm a părăsit tremă in stația Pârlita. comercial Und Bereuter rămas singur în compartiment, ca sănui se plictisească, recitea anecdotele pe care doamna gvusist grija să i le însemne pe hârtie UN GEAMANTAN FARA FUND T' Ajungând in stația Chișinău comerciantul se pregăti de plecare. Dar în momentul când să ridice geamantanul observă că e prea ușor. fuixaminânând constată că geamantanul nu mai avea foid și că banii împreună cu toate obiectele de valoare au dispărut. " ■*" . Comerciantul a reclamat autorităților de poliție cazul Uter până acum autorii ingeniosului furt nu au fost descoperii Intelectualii sau contaeten masele Hotlotrife de aseară Intelectuală s'au întrunit aseară, la orele 9 luni., în localul Asociației generale a medicilor, din str. Isvor. A prezidat d. dr. Alexandrescu- Dersca. D av. Elefterescu, secretarul „Uniunei Intelectualilor“, a dat lămuriri asupra unor chestiuni de organizare. D. Volanski, farmacist, a opiniat că „Uniunea" trebuie să se manifesteze în public. A propus ca intelectuallii să intervină în lupta pentru ieftenirea traiului. Primarul Capitalei a declarat unei delegațiuni a „Controlului cetățenesc" că așteaptă foarte mult dela concursul cetățenilor. Așa fiind, e bine ca „Uniunea intelectualilor“ să renunțe la „mandarinatul“ în care s’a complăcut până acum și să coboare în mijlocul cetățenilor cari au nevoie mare de directivele eL D. Ștefănescu a amintit insuccesele „Prevederei sociale“ și a asigurat că numai prin intervenția intelectualilor s’ar putea ajunge la reușita acțiunilor cetățenești. D. Stoian a lămurit că „Prevederea socială“ n’a isbutit din pricina lipsei de energie a membrilor ei. D. St. Brădișteanu a învinovățit pe bucureștenii nepăsători și incapabili de a fi solidari de punctul mort la care se află „Prevederea socială“. Și-a exprimat credința că indiferența publicului se va sfârși și că intelectualii trebuie să ia contact cu toate păturile sociale. „Să ne mișcăm, să interesăm massele, să ne atragem la programul nostru — și vom reuși — a încheiat oratorul. D av. Dem. Dobrescu a formulat: trebuie unită ideia cu acțiunea, pentru a nu se ajunge la controverse stânjenitoare acțiunei. E un semn bun iar faptul ca intelectualii își dau seama că trebuie să se coboare la realitate. Când se va începe acțiunea, toate organizațiile trebue să fie afluente ale marelui fluviu care va să fie „Uniunea intelectualilor“ cuprinzătoare a tuturor intereselor. Pentru a se ajunge la acest rezultat, să se facă o întrunire, la care să fie invitate toate asociațiunile profesionale și cetățenești (Aplauze). La acea întrunire să se expună părerii» pe cari le are „Uniunea“ în chestiunile publice. D. av. Chr. Elefterescu a spus că situațiunea morală și materială rea a tuturor categoriilor de cetățeni a dus la înființarea a numeroase asociațiuni. Nici una din aceasta nu poate lucra însă în mare, din pricină că intelectualii mi iau contactele și massele cari au nevoie de îndreptător. . D-sa a dat de exemplu sec. „Căminul nostru“ care a făcut din Tirchiflești un cartier prosper. Cu stăruință și cu sacrificii se poate da proporții organizației, căci miefie asociatiani dovedeai pe deoparte nevoia cetăițenilor de a se ști solidarizațiile pe de alta, putințele de a se rândui o asociație mare. In încheiere, oratorul a îndemnat pe Intelectuali să vină în număr cât mai mare la ședințele de Vineri ale „Uniunei“. D. av. Dem. Dobrescu a propus ca la 16 Decembrie să se țină o mare întrunire publică. D. dr. Niculescu, dentist, a spus că studenti s’au obligat să aducă masseîe la întrunirea Intelectualilor. Deasemeni, funcționarii și muncitorii vor veni, se vor pune în discuție chestii cari interesează toate categoriile de cetățeni și întrunirea va avea răsunet. D. dr. Alexandrescu-Derscu și-a exprimat scepticismul în ce privește succesul acțiunei intelectualilor, înainte de a se face educația cetățenilor. D-sa a propus ca întrunirea publică să fie precedată de o întinsă și stăruitoare propagandă în rândurile muncitorilor, funcționarîlor, etc. D. Stoian a spus că în public nu se știe decât că intelectualii s’au unit sa să ceară scăderea impozitelor cari î apasă. Să se spună în prealabil lumei că intelectualii vor să se intereseze in primul rând de interesele obștești. Ca aceia, întrunirea să fie convocată dn numele cât mai multor asociațiutni cetățenești și profesionale. * S’a hotărit ținerea unei mari întruniri publice și facerea în prealabil, pe toate căile, a propagandei în vederea acestei întruniri. »»*••**•* Sclissra liis Pangalos pentru republica Atena. 23. (Rador). Generalul Pangalos s-a despărțit de colonelul Plastiras pe chestia plebiscitului și a plecat la Salonic pentru a lua parte la alegeri făcând propagandă republicană. Guvernul urmărește de aproape activitatea lui Pangalos pentru a-l opri în caz dacă încearcă vreo lovitură. Exploratorul Polar Cook condamnat pearteu escrocherie Londra, 23. (Rador). — Reuter anunță din Texas că renumitul explorator Polar Cook, a fost condamnat la închisoare și amendă pentru escrocherie. à