Presa, noiembrie 1923 (Anul 1, nr. 213-237)

1923-11-25 / nr. 233

stmil I No. 233 MUZEUL PRESEI SEVER BOCU JIMAOUA ÜL----......................— Cinema Pattié Lipscani = VIOLA öilMÄ -w la = sau FETELE SI AZI = AZI PREMIERA Film tragi-comic în 5 acte La fine renumitul comic francez MAUR­ILLE CHEVALIER în „AFACEIEA DIN STR. LOURGIHE“ NOU/ Comedie foarte hazlie în 5 acte NOU! Directori: CRESST. MELLE, E. D. FAGURE TELEFON , Direcția 58/73 și 58/75. — Redacția 58/74. — Administrația 10­60 REDACȚIA 59 ADMIN­IT­R­IA, BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 Berlin, 23. (Rador). — Cancelarul Stresemann a triatul cri un discurs in i. ț»K­lastag despre situația tolîîîcă. In urma discur­­sifi siâ cancelarului] parti­­d,­u­l national german a repus votarea încrede­­a 6 ai in guvern. stötlastrul de finanțe d. Í tsilter, a declarat că sin­­clara scăpare a Germa­niei constă in restabilirea ordinei și a economiei precum și valutei aur. Introducerea CheltueliiLe trebuesc reduse, dacă a­­cest lucru nu e posibil tre­buesc sporite veniturile, nu există altă soluție. Tre­bu­e mărită numai decât intensitatea muncii și a productivității. Germania trebue să renunțe la con­fort și la lux. Nu există sită platformă decât­ vo­ința spre muncă și sără­cie. Deputatul Marx din cen­tru și deputatul Scholtz din partidul popular ger­man, au declarat un nume­le partidelor respective că vor susține guvernul lui Stresemann. După polemică îndelungată în­­­tre oratorii diferitelor partide pe chestiuni de politică­ internă, ședința­ s’a terminat târziu noap­tea. Social democrații au hotărît să voteze neîncre­d­ere guvernului, din cau­ză că vaca o politică apar­te pentru Bavaria și apar­te pentru Saxonia și Tu­­ristogia. Și comuniștii au decis să voteze in contra guvernului. Ziarele de azi dimistea»­ță se întreabă aproape ln unanimitate dacă discur­sul de ori al lui Stress­­mannn nu a fost cântecul lebădei. In cercurile poli­tice se așteaptă că Stre­­sesmann își va da încă azi demisia. „Berliner Taese­­fplat“ afirmă că guvernul va trebui să-și dea demi­sia în legătură cu h­totărî­­rea social democraților de a vota neîncredere gu­vernului. Paris. 23.— Vorbind tot la Reichstag, cancelarul Stresemann se silește să justifice politica sa și a­­runcă întreaga răspunde­re asupra Franței, pentru eșuarea convorbirilor cu industriașii germani. „A­­genția Havas“ socotește că hotărîrea fracțiunei so­cialiste din Reichstag, de a da o moțiune de neîn­credere în guvern, va si­gila soarta cabinetului Stresemann. Pare că bur­ghezia moderată va vota o moțiune de încredere, iar votul parlamentar se va da astăzi după amiază. Cum întreaga opoziție va fi împotriva­­ acestei mo­țiuni „Havas“ socotește că retragerea cabientului este iminentă însă dificul­tatea pentru extremiștii ambelor blocuri este de a găsi un succesor potrivit pentru Stresemann­ semalia, a cărui poziție se poate cosn­sid­era acum drept ameliorată. La comitetul de finanțe al Reichs­tagului, cancelarul a făcut unele co­municări confidențiale asupra ches­tiei creditelor anglo-americane , el a anunțat că și Olanda va participa la combinația financiară mnjjlo-si­exi­­cană. In­cercările oficiale se asigură cu privire la acest împrumut că una din băncile cari s’au angajat mai misii este banca Schroeder din Londra. Mai sunt încă în curs tratative cu Banca Angliei care a pus insă ca condiție esențială pentru participa­rea sa, restabilirea complectă a or­­dinei interne în Germania, inclusiv a relațiilor între Bavaria și Reich. Atitudinea marilor puteri față de Germania Londra, 23. — Pentru motive expuse mai înain­te și cari sunt foarte planștiaiie, guvernul­ britanic socotește susoportun în momentul de față să ams rcințe Germania cu alte penalități, în cazul când gu­vernul german ar continua să refuze asi­gua răs­punderea pentru siguranța ofițerilor aliați înde­plinind îndatoririle lor de inspecție. Punctul de vedere britanic a fost susținut și de guvernul italian și forța argumentelor unite a isbutit să obțină și aderarea guvernului francez, înlăturarea divergenților de vederi și realiza­­rea frontului aliat unit într'o problemă de atâta importanță și atât de dificilă, va avea un efect fa­vorabil asupra situației internaționale In genere. Mai cu seamă Germania va înțelege însemnătatea frontului unit. De altfel, prin tratatul din Versail­les, Germania are anumite obligațiuni impuse, pe care, după cum a declarat, din nou, nu le contestă. Toți aliații au convenit acum să adopte politica recomandată de guvernul britanic ca fiind și rațio­nală și constructivă. Acceptând această cale, a­­liații vor vedea dacă guvernul german este într’a­­devăr hotărât să-și îndeplinească obiligația sîj­­e sal% Anglia iluisseră fisurii ger­­manilor naționaliști Bexlin.­­ Pe lângă tratativele pen­iie cu împrumut anglo-american, un alt episod important care a contri­buit să cosolideze poziția actualului cabinet german este călătoria la Lon­dra a d-lui Heigl, șeful partidului german-național. Bergt s-a înapoiat Sâmbătă la Berlin, după o ședere de n­ouă săptămâni la Londra. In capi­tala engleză, Bergt a avut întreve­deri cu personalități politice și finan­ciare engleze de diferite tendințe și, re­atinsă, și cu persoane din antura­jul guvernului. Scopul călătoriei sale a fost sa să sondeze aceste per­sona­lități, pentru a afla ce primire se va faca în Anglia unui cabinet sau ui­nei dictatari fie dreaptă în Germania. Răspsnsurile masordante ala celor interpelați se pot rezuma pnacum ar­­fii S Efoli : „Mei englez­ii si ținem in mod dao «ebiț­ia un­a evem stresemann și nici la p­ersoana d-rului Strese­mann ; noi suntem totuși de părere că un cabinet da coaliția — dacă se poate de coaliție burgheză — este nu numai indicat, dar și necesar a­­tât pentru orânduirea internă a Ger­maniei, cât și pentru relațiile ei cu străinătatea. Un cabinet minoritar, de stângă sau de dreaptă, n’ar­e bine primit în Anglia“. Acest punct de vedere pe care de­putatul Hergt l’a comunicat ori ami­cilor săi politici a produs în cșicuri­le estremei drepte efectul unui duș rece și a avut un mare răsunet și în celelalte partide. De aceia, este pro­babil că în urma rezultatelor călăto­riei lui Sergl la Londra, atitudinea războinică a germanilor­ naționali va sBÎaia o atenuare considerabilă. A­­tât ei căt și socialiștii își pot da sea­ma de consecințele ce se va avea în străinătate căderea cabinetului Stre­ — 6 PAGINI — 2 LEI I n mom nou­ ás preferare a §sr­­mantei Paris. 23. — Ambasadorul ger­man la Paris a înmânat guvernu­lui francez o nouă notă protestând contra sprijinului dat de francezi in favoarea separatiștilor renani. Nota încheie invitând Franța să ordone trupelor ei ca să se poarte în conformitate cu obligațiunile impuse puterilor ocupante și fixa­te prin dreptul ginților și tratate. Zeigner victima unor calomniatori ? Berlin. — informațiunile din Leip­zig asupra abuzurilor ce le-ar fi comis fostul prim-ministru Zelgner, au provocat cea mai mare senzație în toată Saxonia. S-a constatat acum că denunțul contra d-rului Zelgner pornește de la un avocat care face parte din organizațiile crucei cu cârlige. Acest avocat și-a bazat denunțul pe declarațiile unui oare­care Moebius care s-ar fi lău­dat, pe timpul când Zeigner era ministru de justiție, că poate obține de la dânsul orice grațiere dacă ii plătește bine. Moebius a fost are­stat pentru aceste învinuiri. D-rui Zeigner ar fi declarat afirmațiunile acestui om drept simple născociri Ilii furt îndrăzneț La ora 11 ziua necunoscuți fură bijuterii în valoare dle 300.000 lei Cernăuți, 23. — Bii la orele 11 ziua hoți rămași încă necunoscuți s'au introdus în locuința marelui proprietar, Gojan și au fu­rat bijute­rii in valoare de peste 300 mii lei. Furtul a produs mare senzație în tot orașul atât prin felul cum pun­ga ții au operat cât și prin t­drăsnea­­la lor de a se introduce ziua ia amea­za mare Intr’o locuință din centrul orașului căci păgubașul locuește un stt. general Mircescu, cât și prin abi­litatea cu cari au operat intră să poa­tă fi simțiți de nimeni. Poliția cerce­tează. O îndrăzneață spargere la Qiîșinau — CU AJUTORUL NARCOTI­CULUI UN BANDIT JEFUEȘ­­TE PE UN CROITOR -Iași. 23. —Din Chișinău ni se anunță că noaptea trecută ia comis o sparge­­re de o îndrăzneală extraordinară la locuința și magazinul d-lui Ținea Zincler, croitor în strada Haram- Mu 26. Aseară Zincler s­a culcat mai de­vreme ca de obiceia pentru a se putea scula a doua zi dimineață spre a exe­cuta câteva comenzi urgente. Peste noapte un indrăgneț spărgător a spart geamul de la u de culcare, ia furișat înăuntru și narcotirănă pe Zincler și soția lui a trecut un magazin unde a răvășit totul luând paltoane de astrahan, piei de astrahan, de tigru și alte mărfuri de valoare. După acela hoțul a plecat. FARA NOROC­ La ora 8 dimineața croitorul sa deș­teptat, cu mari dureri de cap, si a tre­cut in magazin. Aci a găsit toate măr­furile răvășite. S'a dus apoi la poliție unde care nu i-a fost mirarea când a­­flă următoarele: Sergentul din post, care făcea ron­dul pe la ora 5 dimineața, a observat pe un individ târând după el o boccea. La somat să stea dar nevoind, sergen­tul a tras trei focuri de revolver. Indi­vidul i-a răspuns la fel, după care a dispărut lăsând in urmă legătura in care se aflau parte din lucrurile furate de la Zind­er. Mai lipseau insă lucruri in valoare de 200.000 lei. Ho­ul nu a putut fi prins. Incendiul din Iași Iași, 33. Noémime.­­ Pe la orele 9 un puternic in­cendiu a izbucnit în strada Pă­curari 13 la locuința d-lui aju­tor de primar Vasile Frățilu. Flăcările au cuprins întreg i­­mobilul. La fața locului au sosit toate secțiile de pompieri. judecatorul m­ikstructie. — Ești aciuat eS ® trafic de Influență. DEPUTATUL­ — S-l ©, unui reprezentant al Săpunii ia Interzis să fesa altfel de traficuri! Un pod de cale ferata m­aiacan Ploești, 23. — Astăzi la orele 10 dimineața, a luat foc podul de cale ferată dintre stațiile Ar­­mășești și Urziceni. Acest pod fiind distrus în tim­pul războiului la unul din capete a fost, în urmă, complectat cu lemnărie. Focul fiind observat de niște oameni de pe câmp, aceștia au înștiințat imediat pe cantonierul cel mai apropiat. Cantonierul dându-și seama de pericol, a înștiințat stafia Ploești, cât și stafia Urzicani. S-au dat ordine de oprirea tu­turor trenurilor de persoane și marfă. Stafia Ploești a trimis imediat ajutoarele necesare care au luat măsuri pentru stingerea focului și tot­odată pentru repararea po­dului. Focul a mistuit balustradele și traversele de lemn ale podului. Toate trenurile au­­ fost oprite la timp așa că nu s-a întâmplat nici o nenorocire. Podul fiind reparat, circulația a fost reluată, însă trenurile trec deocamdată pilotate. Din cercetările făcute s-a cons­tatat că focul a luat naștere de la o­ bucată de lignit aprins care a căzut de la mașina unui tren de marfă Agresiunea unui nebun Oradea Mare. 23. — Un necu­noscut a luat aseară o trăsură din piața Unirei din Oradea Ma­re, și cutreeră tot orașul. Birjarul văzând că necunoscutul nu are de gând să se mai dea jos, din trăsură, nici să-i plătească curse­le făcute a reclamat cazul unui sergent de stradă. Acesta a con­dus pe necunoscut și birjar la po­ște, unde i-a cerut să se legiti­meze. Necunoscutul a declarat că este inspector general la c. f. r., însă nu avea nici un act asupra lui cu care să-și poată dovedi identi­tatea. El a fost închis la poliție unde a stat până a doua zi dimineața, când ceru sergentului de pază să îi deschidă ușa închisoarei. Sergentul i-a deschis ușa și a­­tunci necunoscutul a sărit asupra lui bătându-l îngrozitor. Auzindu-se țipetele disperate ale sergentului, alți cinci colegi de ai săi au sărit în ajutor, însă individul necunoscut, care avea o forță herculiană, i-a luat pe toți la bătae. Au sărit atunci zece sergenți, cari cu mare greutate au reușit în fine să-l prindă și să-l pună in imposibilitate de a mai fi a­­gresiv. Medicul poliției a constatat că necunoscutul este nebun și l-a transportat la spital. •S**************»* Descinderi In legătură cu complotul fascist Iași. 23. —1 Astăzi d-l procuror Pogonat însoțit de judele de ins­trucție Caftolii și de Dr. Botez șeful siguranței locale a făcut o descindere in str. Cogălnicean la d-r. Gh. Uca și Iftimie din Tatărași ambii impiegați de bi­rou la ministerul mivneei. S’au mai făcut descinderi la Costea Iliescu din str. Universităt­ei 10, coproprietarul librărirei româ­nești și la căpitanul Tom­e din str. Vasile Conta. Descinderea a fost făcută în legătură cu complotul fadkist din Capitală. Nu s’a găsit nimic compromi­țător. € Duminica 25 Noumbrie 1S23 aWBW»i»aawmWM^B8SESaKfjSgsaCM »SB Imnfurt senzaționalii­ trenu iuGurești-pin­șîniu Unui 2 se taie geamantanul si i se fură ©liente d­e valoare și bani Iași. 23. —• In localitate a so­sit din Ch­ișnău știrea că co­merciantul Bereuter din Ismail pe când se afla in trenul Iași- Chișinău a fost victima untui în­drăzneț furt. Numitul comerciant venea din București unde vânduse vinuri in sumă de coooo, lei. Ajungând în stația Iași s’a coborât din va­gon și a trecut în restaurant un­de a luat masa. După aceia s’a urcat în com­partment și a început să răsfo­iască ziarele. O DOAMNA FRUMOASA... Dar își face apariția, în ușa compartimentului o doamnă e­­legantă și frumoasă care-i soli­cită foarte grațios un loc alături. Cum comerciantul se plictisea in singurătate a oferit doamnei lo­cul cerut. Nu mult după aceia au sosit și doi domni foarte eleganți cari au luat loc în față. ANECDOTE...­ ­ Domnii păreau foarte bine dis­puși iar doamna Numai comerciantul, de asemenea, rămăsese neplăcut impresionat de apariția celor doi domni. Doamna a început să spună a­­necdote pe care domnii le găseau foarte spirituale. S'a glumit, #Vi­râs până aproape de Bălți. Cei doi domni s’­m coborât din tren. vi Nu mult după aceia și doam­­m a părăsit tremă in stația Pârlita. comercial Und Bereuter rămas singur în compartiment, ca să­­nui se plictisească, recitea anec­dotele pe care doamna gvusist grija să i le însemne pe hârtie UN GEAMANTAN FARA FUND­­ T' Ajungând in stația Chișinău comerciantul se pregăti de ple­care. Dar în momentul când să ridice geamantanul observă că e prea ușor. fuixaminânân­d cons­tată că geamantanul nu mai a­­vea foid și că banii împreună cu toate obiectele de valoare au dispărut. " ■*" . Comerciantul a reclamat auto­rităților de poliție cazul Uter pâ­nă acum autorii ingeniosului furt nu au fost descoper­ii Intelectualii sau contaeten masele Hotlotrife de aseară­­ Intelectuală s'au întrunit aseară, la orele 9 luni., în localul Asociației ge­nerale a medicilor, din str. Isvor. A prezidat d. dr. Alexandrescu- Dersca. D­ av. Elefterescu, secretarul „Uniu­­nei Intelectualilor“, a dat lămuriri a­­supra unor chestiuni de organizare. D. Volanski, farmacist, a opiniat că „Uniunea" trebuie să se manifesteze în public. A propus ca intelectuallii să intervină în lupta pentru ieftenirea tra­iului. Primarul Capitalei a declarat u­­nei delegațiuni a „Controlului cetățe­nesc" că așteaptă foarte mult dela concursul cetățenilor. Așa fiind, e bine ca „Uniunea intelectualilor“ să renun­țe la „mandarinatul“ în care s’a com­plăcut până acum și să coboare în mij­locul cetățenilor cari au nevoie mare de directivele eL D. Ștefănescu a amintit insuccesele „Prevederei sociale“ și a asigurat că numai prin intervenția intelectualilor s’ar putea ajunge la reușita acțiunilor cetățenești. D. Stoian a lămurit că „Prevederea socială“ n’a isbutit din pricina lipsei de energie a membrilor ei. D. St. Brădișteanu a învinovățit pe bucureștenii nepăsători și incapabili de a fi solidari de punctul mort la care se află „Prevederea socială“. Și-a expri­mat credința că­ indiferența publicului se va sfârși și că intelectualii trebuie să ia contact cu toate păturile sociale. „Să ne mișcăm, să interesăm massele, să ne atragem la programul nostru — și vom reuși — a încheiat oratorul. D­ av. Dem. Dobrescu a formulat: trebuie unită ideia cu acțiunea, pentru a nu se ajunge la controverse stânje­nitoare acțiunei. E un semn bun iar faptul ca intelectualii își dau seama că­­ trebuie să se coboare la realitate. Când se va începe acțiunea, toate organizațiile trebue să fie afluente ale marelui fluviu care va să fie „Uniunea intelectualilor“ cuprinzătoare a tutu­ror intereselor. Pentru a se ajunge la acest rezultat, să se facă o întrunire, la care să fie invitate toate asociațiunile profesio­nale și cetățenești (Aplauze). La acea întrunire să se expună pă­rerii» pe cari le are „Uniunea“ în ches­tiunile publice. D. av. Chr. Elefterescu a spus că situațiunea morală și materială rea a tuturor categoriilor de cetățeni a dus la înființarea a numeroase asociațiuni. Nici una din aceasta nu poate lucra însă în mare, din pricină că intelectu­alii mi iau contactele și massele cari au nevoie de îndreptător. . D-sa a dat de exemplu sec. „Cămi­nul nostru“ care a făcut din Tirchiflești un cartier prosper. Cu stăruință și cu sacrificii se poate da proporții organi­­zației, căci miefie asociatiani dovedeai pe deoparte nevoia cetăițenilor de a se ști solidarizați­ile pe de alta, putin­țele de a se rândui o asociație mare. In încheiere, oratorul a îndemnat pe Intelectuali să vină în număr cât mai mare la ședințele de Vineri ale „Uniu­­nei“. D. av. Dem. Dobrescu a propus ca la 16 Decembrie să se țină o mare întrunire publică. D. dr. Niculescu, dentist, a spus că studenti s’au obligat să aducă masseîe la întrunirea Intelectualilor. Deaseme­­ni, funcționarii și muncitorii vor veni, se vor pune în discuție chestii cari in­teresează toate categoriile de cetățeni și întruni­rea va avea răsunet. D. dr. Alexandrescu-Derscu și-a ex­primat scepticismul în ce privește suc­cesul acțiunei intelectualilor, înainte de a se face educația cetățenilor. D-sa a propus ca întrunirea publică să fie pre­cedată de o întinsă și stăruitoare pro­pagandă în rândurile muncitorilor, func­ționarîlor, etc. D. Stoian a spus că în public nu se știe decât că intelectualii s’au unit sa să ceară scăderea impozitelor cari­ î a­­pasă. Să se spună în prealabil lumei că intelectualii vor să se intereseze in primul rând de interesele obștești. Ca aceia, întrunirea să fie convocată dn numele cât mai multor asociațiutni ce­tățenești și profesionale. * S’a hotărit ținerea unei mari întru­niri publice și facerea în prealabil, pe toate căile, a propagandei în vederea acestei întruniri. »»*••**•* Sclissra liis Pangalos pentru republica Atena. 23. (Rador).­­ Generalul Pangalos s-a despărțit de colonelul Plastiras pe chestia plebiscitului și a plecat la Salonic pentru a lua parte la alegeri făcând propagandă republicană. Guvernul urmărește de aproape activitatea lui Pangalos pentru a-l opri în caz dacă încearcă vre­o lovitură. Exploratorul Polar Cook condamnat pear­teu escrocherie Londra, 23. (Rador). — Reuter anunță din Texas că renumitul ex­plorator Polar Cook, a fost con­damnat la închisoare și amendă pentru escrocherie. à

Next