Presa, februarie 1924 (Anul 2, nr. 287-310)
1924-02-01 / nr. 287
Anul II No. 287 ZElk. PRESEI SEVERBOCUl JIMBOLIA Directori: CONST. MELLE, E. D. FAGURE TELEFON , Direcția 58/73 și 6875. — Redacția 58/74. —Administrația 10/60I REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA> BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 S’A DESCHIS MARELE MAGAZIN AU BOHHEUR DEJ DANES STRADA LIPSCANI No. 24 bis asortat cu ultimile creațiuni pariziene in mătăsuri, lenajuri, catifele, etc. Mari vagoane de pânzării, articole de mobile, încălțăminte, etc. Preturi exceptional de reduse si absolut fixe 08——»» V Un împrumut român în Italia? Paris, 30. (Radar). — Agenția Havas semnalează știrea dată de „Chicago Tribune“ după care Italia ar consimți un împrumut de ICO milioane lire României. Eșuarea proiectelor de greva de la căile ferate germane Berlin, 30. (Rador). — încercările comuniștilor de a provoca grevă la căile ferate din Germania au eșuat. Numai 50 la sută din membrii sindicatului de cale ferată au luat parte la votarea referitoare la declararea grevei Dintre aceștia numai o treime s’a declarat pentru grevă. După cum se știe, Suveranii noștri au proectat o călătorie la Londra. Cercurile oficiale, spun mai mult decât că este nu călătorie cu caracter oficial, dar o fără să aibă de scop treiarea de alianțe sau alte combinatiuni externe. Cercurile diplomatice, în mod particular ne spun însă că ele atribue acestei călătorii o importantă deosebită. In adevăr, este prima călătorie oficială a Suveranilor încoronați ca Suverani ai României Mari. Se atribue de asemeni o anumită semnificație, faptului că această primă călătorie nu se va produce în Franța, ci în Anglia, și cu această ocazie se emite credința că ea se datorește dorinței Angliei de a ne face să ne apropiem de orbita politicei sale. dată fiind chestiunea antagonismului franco-englez în Orient, cele ce se spun în cercurile diplomatice pot avea o bază de realitate. In acest caz, fată de apropierea Franței de statele slave din Mica Ententă, Anglia ar încerca să compenseze aceasta apropiindu-și România. Astfel, într’un caz eventual, Mica Ententă n’ar mai trece ca un bloc numai de partea Franței. CHESTIUNEA ÎMPRUMUTULUI Suntem datori însă să atragem atenția că poate fi aci vorba de un zvon care ar avea de scop să sugereze posibilitatea nașterei unei diversități de opinii in sânul Micei Entente, ceiace ar fi tendențios și nu ar corespunde realității deoarece în Mica Ententă există, cel puțin deocamdată, un acord perfect. Totuși, chiar renunțarea la împrumutul francez este buită unor indicii că Anglia atiai avea interesul și dorința să ne sprijine în condițiuni mai favorabile. ALB ORELE 5 DIMINEAȚA CALATORIA SUVERANILOR LA LONDRA Ce spun cercurile diplomatice.»Renunțarea la împrumutul francez. 350 milioane pentru întreținerea refugiaților vrangheliști a costat peste 15 milioane La Senat a fost depus un proect de lege cu următoarea expunere de motive : „încasările provizorii rezultate din executarea bugetului pe exercițiul 1023, pe timpui dela 1 Aprilie 1323 până la 33 Noembrie 1323, adică pe o perioadă numai de opt luni, au fost de lei 14.032.000.000, pe când totalul prevederilor de cheltueli pe aceste opt luni ar fi de 13.6S4.623.200 lei, 48 bani, fiind astăzi la finele Iutei Decembrie, adică la sfârșitul anului bugetar 1323 și ținând seamă de încasările crescând din acest an și de acelea ce se face în perioada complimentară de șase luni a acestui exercițiu, putem cu siguranță prevedefi un excedent la Unele exercițiului 1923. „Cum bugetul 1023 a trebuit să fi făcut în limitele veniturilor ce se puteau prevede în mod prudent atunci când el a fost întocmit, cerem, pentru a acoperi unele cheltueli neprevăzute în momentul încheierii bustului, să ne autorizați în mod anticipat să acoperim aceste cheltueli din plusul de încasări realizat până acum. „Astfel , direcțiunea generală a C. F R. din cauza sporirii numărului locomotivelor de la 1.750, câta au fost la 1 Aprilie 1923, la 1.303, adică cu 159 locomotive in plus, precum și din cauza scumpirii mereu crescând a combustibilului necesar încălzitului locomotivelor, pompelor, atelierelor, remizelor, etc., are absolută nevoie pentru plata acestui combustibil de o sumă de lei 350.QGQ.GC3. „In afară de această, urmează să dăm o acoperire legală cheltuelilor făcute de ministerul de războiu cu întreținerea refugiaților ruși (vrangheliști) în diferite lagăre, în urma convențiunii stabilită cu guvernul francez, cari cheltueli se ridică, la suma de lei T3.010.880, bani 55, cu care sumă se lichidează acest cont care trebuie să ne fie rambursat de guvernul francez, precum și sumei de lei 2.193.670, bani 62, ce acelaș minister datorează Centralei cooperativelor de producție și consum din predările de cereale ce a făcut armatei în 1921—1922, ceeace face un total de 15.234 551 lei, 17 bani, pentru care cerem deschiderea acestor credite extraordinare din prisosul de Încasări al anului 1923 și pe care o lge specială le va ratifica. Conform art. 116 din legea asupra contabilității publice, cheltuelile din aceste credite extraordinare se vor trece în contul special al prisosului de încasări în anii în cari se va face plata“P Condamnarea unui asasin TG. MUREȘ. 30. — In iarna trecută măcelarul David Cohn venea cu căruța spre oraș însoțit de Iosif Mittelman. Pe drum Cohn a fost omorât și jefuit de o importantă sumă de bani, în împrejurări misterioase. Ajungând în oraș Mitelman povestit cum în apropierea unuia crâng o bandă de bandiți l-a împresurat omorând pe Cohn. El a scăpat numai grație fugei Dovedindu- se că Mitelman n’ar fi strein de crimă, ba chiar el ar fi asasinul, s’a deschis acțiune penală contra lui. Procesul s’a judecat ori. Mitelman a fost condamnat la 14 ani închisoare. Condamnatul a negat până la urmă asasinatul ce i se impută. Romimunni,profesor la Universitatea din Iași Iași, 30. — Senatul universitar de acont cu consiliul facultății de medici i t- a recomandat pe d. dr. Gălășescu de la universitatea din Cluj ca profesor titular pe baza arh 81 la catedra de anatomie de pe lângă universitatea din Iași rămasă vacantă prin moartea profesorului Negel. Ciocnirea din stația Chișinău CLUJ. 30. •— Trenul personal dintre Arad și Oradia Mare s’a ciocnit în stația Chișineu cu garnitura unui tren de marfă. Locomotiva trenului personal a fost sfărâmată. Sunt câțiva răniți. Organele c. f. r. au deschis o anchetă- 6 PAGINI — 2 LO Guvernul laburist și aplanarea grave Londra, 30. După o săptămână de munca încordată in studierea problemelor guvernului, d. Ramsay Macdonald a părăsit azi Londra pentru a se duce în călătorie particulară la Edinburg de unde se va reîntoarce joi. Se crede că până mâine tot serviciul căilor ferate va reîncepe să funcționeze normal. D. Macdonald a trimis o telegramă dn mulțumire comitetului mediator trimis de tradeunioniști, care prin sforțările depuse a contribuit foarte mult la aplanarea diferendului. D. Bromley, secretarul Uniunei greviștilor, exprimânduși satisfacția pentru înțelegerea realizată a declarat: „Faptul că un guvern labourist se găsea la putere, aceasta pentru întâia dată în istoria țărei noastre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei“. * Londra 30. — Trenurile circulă astăzi pe toate liniile iar mecanicii de locomotive care au fost în grevă s-au reîntors la datoria lor în urma aranjamentului înfăptuit ori de dimineață. Macdonald la Edinburg Londra 36. Salutat la stațiunea Edinburg de către partizanii săi, cari veniseră să-l salute Macdonald a declarat: „Guvernul are în fața sa o grea însărcinare, speră însă că poporul va fi răbdător. Roma nu a fost clădită Intr’o zi și Europa nu poate fi reorganizată în grabă. Zi cu zi vom căuta să facem cu răbdare ce ne va sta în putință pentru ca țara să aibă încredere în guvernul laburist. Nădăjduesc că încrederea care ni s‘a manifestat îndată după venirea noastră la cârmă, va dăinui luni sau ani întregi, după cum vom rămâne în guvern. Am auzit că valorile de stat s‘au urcat. Când am intrat în guvern ni s’a spus că Anglia merge spre perre!“, Vizita cancelarului Seipel la București Viena, 30. (Rador). Cancelarul Seipel și ministrul de externe Gruenberger vor pleca spre București la orele 9 și jumătate, fiind însoțiți de șefii de secțiune Poter și Schueler din ministerul de externe și de ministrul plenipotențiarunitar. Un nou „putch“ în Bavaria? MUENCHEN.—.Bayerische Kurier“ anunță că la o întrunire ținută de organizația „Blucherbund“ președintele Schafer a declarat că încă înainte de procesul contra lui Ludendorff și Hitler, se va produce un nou ,,putsch“, în felul celui din 8 Noembrie trecut. „Dar de data asta, a spus el, vom proceda cu forța cea mai brutală, vom tăia toate firele, vom ocupa toate mijloacele de comunicație și vom închide orașele. Poporul german este prost, fel are nevoie de bâtă‘‘. Pregătirea viitorilor ofițeri la Anglia Londra, 30. — S’a propus ca pe viitor ofițerii din armată să poată fi luați din toate clasele societății. Aceasta este concluzia pusă de comitetul însărcinat de fostul guvern să facă un raport asupra educației și instrucției ofițerilor. Comitetul a recomandat că învățământul ce se predă în Universități elevilor școlilor secundare de stat să aibă loc și la Academia militară regală și la liceul militar regal. Programul educativ aplicat în școlile secundare ce stau la dispoziția copiilor din părinți dintr-o clasă socială relativ modestă, fiind în prezent mai complet decât ori și când altădată, iar barierile sociale și intelectuale găsindu-se din zi în zi mai reduse, comitetul a luat hotărârile mai sus arătate, și care fără îndoială că vor fi studiate cu amănunțire și de noul guvern labourist." I ' Noul guvern egiptean . Egipt, 30. — Noul cabinet prinde 10 miniștri dintre cari nuau mai făcut parte din guvern. 5 Zaglul Pașa la președinția Consiliului și ministerul de interne. Fachry Pacha, ministrul Egiptului la Paris, într-un interview acordat agenției Hawas arată că încrederea acordată de Rege și de întreaga națiune egipteană lui Zaglul Pașa, îi conferă un prestigiu și o autoritate excepțională. 8gwmnfw»wt««>»%0% iii—w wtwt' împrumutul român din Franța Paris, 30 ^ (Rador). Havas anunță că cercurile diplomatice franceze confirmă că guvernul român a renunțat la împrumutul din Franța din cauza urgenței cheltuelilor proectate și că guvernul român a căutat și a găsit un concurs financiar fără de Franța. Relațiile dintre Franța și România rămân cordiale, cum a repetat d- Antonescu ori guvernului francez. O nouă oblipsie pentru călători - D-e casier, mai pleacă vre-un tren azi! — Pleacă dar treba ue s’aduce lî cărbuni pentru locomotvă, de-acasă I Pactul italo-sârb Comentariile presei cehoslovace Praga 30. — Ziarul „Narodni Listy“ dă cea mai mare importanță pactului din Roma, atât în ce privește politica Adriaticei cât și politica balcanică, precum și situația generală din Europa. Acest pact garantează Adriaticei de aci înainte, pacea atât de mult dorită. Italia nu modifică întru nimic raporturile sale de prietenie cu Ungaria, renunțând de altă parte la politica care vede în Ungaria și Austria un echilibru împotriva Micei înțelegeri. Convențiunea privitoare la o înțelegere, la caz de complicațiuni eventuale în Albania sau în Macedonia grecească, ușurează colaborarea pacifică a statului balcanic, celui mai forte, cu marea putere vecină. Semnăturile concomitente ale pactului din Roma și ale pactului franco-cehoslovac sunt efectul unei întâmplări, totuși ambele convențiuni sunt destinate să salvgardeze tratatele de pace, care sunt temeliale nouei ordine în Europa. S-ar putea spune că Italia privește pactul din Roma drept mijloc de a deschide o cale a influenței italiene, în sfera Micei Ințelegeri, însă factorul care primează 1 tot, este obligațiunea luată de cele două guverne de a nu admite schimbări în noua Europă centrală, ceea ce constitue de asemenea , o garanție serioasă, pentru un viitor mai bun și mai liniștit „Prager Presse“ reproduce declarația ziarului „Zahranieni Politica“ organ oficial al ministerului afacerilor străine, spunând că pactul din Roma, nu numai că pune capăt situației provizorie din Fiume, dar inaugurează în acelaș timp o nouă politică italo-iugoslavă, scăpată de grija comună în ce privește Fiume, putându-se consacra unor însărcinări mai utile. Pactul din Roma se întemeiază pe directivele care determină statutul politic actual al Europei Centrale cimentând în acelaș timp situația națiunilor dezrobite. In acest mod se pot prepara înțelegeri pentru o muncă rodnică, pacifică, după cum o cere Și Societatea Națiunilor. Un comisar general pentru controlarea finanțelor ungare Londra, 30. (Rador). — „Daily Telegraph“ anunța ca William Harding de la Federal Rezerve din Washington va fi numit comisar general al Societății Națiunilor pentru controlul finanțelor ungare în legătură cu împrumutul ungar. O stațiune de transmisiune la Vatican ROMA, .30. (Rador). Ziarele anunță că Papa a aprobat instalarea unei stațiuni speciale de transmisiune la Vatican, pentru a putea transmite direct, pe cale radiografică serviciile divine și binecuvântările înaltului. Scaun* Vineri 1 Februarie 1924 Relațiile anglo-franceze Schimb de scrisori intre Macdonald și Poincaré Londra, 30 (Rador). — »Daily Telegraph“ anunță că d. Macdonald a adresat o scrisoare personală d-lui Poincaré în care relevă că sinceritatea perfectă a relațiunilor dintre Franța și Anglia nu a încetat să fie tot așa de amicală ca înainte. D. Macdonald asigură pe d. Poincaré că este gata a începe negocierile pentru a ajunge la un aranjament definitiv complect și precis. Primul ministru englez își exprimă speranța că Franța va manifesta același spirit împăciuitor cu care Anglia este dispusă a discuta toate chestiunile importante. „Daily Telegraph“ afirmă că d. Poincaré a răspuns printr’o scrisoare foarte amicală, ce face di loc la credința că chestiunile delicate care așteaptă soluționarea lor vor putea fi discutate într’o atmosferă prielnică. Ziarul englez trage concluzia că scrisoarea lui Macdonald înseamnă începutul negocierilor directe dintre Franța și Anglia. Etatizarea școlilor din Ardeal și Banat ORADEA MARE, 30. _ Se anunță că în întreg județul Bihor s’a lucrat la etatizarea școalelor confesionale greco-orientale și greco-catolice, gfea că dela 1 Februarie profesorii acestor școli vor deveni funcționari ai statului afară de seminarul greco-catolic. Preoții catolici nu mai au nici un dlrept să se plângă deoarece măsura este generală. Episcopul greco-catolic Frențiu a plecat la București ca să protesteze contra acestei măsuri. Măcelarii din Cluj in grevă De două zile nu se mai găsește carne în Cluj deoarece măcelarii au făcut grevă nevoind să admită prețurile maximale. D. prefect Mureșanu a convocat azi pe măcelari la el și i-a amenintat cu luarea brevetelor în căzu când nu vor aproviziona orașil cu carne. S’a anunțat prefectura că o asociație de 12 măcelari au acceptat să vândă carnea cu prețurile fixate de autorități. lin mare faliment la Cluj Cluj, 30. — După cum am anunțat, firma Eleonora Szilagyi, mare fabrică de sport din Cluj, a cerut concordatul. Pasivul e de 20 de milioane, activul de 8 milioane. Majoritatea datoriilor sunt la Banca Generală a Tarei Românești O croitoreasă dispare cu hrănire clienților ei Petroșani. 30. — Sara Gertner s-a stabilit în Petroșani acum câtva timp și a deschis un elegant atelier de croitorie. Imediat a fost primită în cele mai bune Case. In timpul ernei primise numeroase haine de blană să le prefacă. Acum câteva zile însă a dispărut din oraș luând cu dânsa toate aceste blanuri. Partea nostimă este că împrumutase deja prietenele ei câteva cuiere în care și-a împachetat marfa. Dintre lucrurile furate o singură blană a d-nei Jungen valorează peste 80.000 lei. Prefectura a anunțat imediat semnalmentele excroacei. Un medic dentist improvizându-se detectiv i s’a părut că o recunoaște în persoana uneia din călătoarele trenului expres în gara Beiuș, cu ajutorul poliției a arestat-o și trimis-o la Petroșani. Aci s’a dovedit că era o greșeală. I au cerut scuze celei arestate și cercetările au continuat. Ori adevărata hoață a fost prinsă la Cernăuți. Ea a recunoscut furtul. Contrabandiști și falsificatori de leml condamnat Oradea Mare 30. — La Curtea de apel s-a judecat azi procesul fașificatorilor Gheorghe Brasnic, Ela Barta și Iosef Farcaș cari 1» Seghedin au falsificat un mare număr de hârtii de bancă a 500 lei și le-au adus în țară. Contrabanda a fost descoperită. In August trecut tribunalul condamnase pe primul la 4 ani, al II-lea 6 și al Ill-lea 5 ani închisoare. Curtea de apel a confirmat sentința primilor doi și a micșorat pedeapsa lui Farcaș la 2 ani jumătate. Condamnații au făcut recurs. Isprava unor săteni Cluj 80. — Sătenii din Repricioara și Dumitra Mare două comune din jud. Bistrița Năsăud erau intr-o veche luptă pentru un loc de pășune. înainte de reforma agrară sătenii din Repricioara au trimis o delegație la Dumitra Mare ca să tranșeze chestiunea în litigiu pe cale pașnică. Un grup de vre-o 50 săteni din Dumitra au prins pe deputați, i-au legat, i-au bătut și dus înaintea prefectului. Justitia a intervenit și Alexandru Sener, împreună cu alți 7 săteni au fost amendați cu câte 7009 lei fiecare. Procurorul a făcut apel împotriva acestei sentințe și apelul s-a judecat azi. Pedeapsa lui Lener a fost mărită cu o lună închisoare, pentru ceilalți a rămas tot pe ileaț sa veche. Se plătesc lefurile învățatorilor maghiari Cluj. 30. — Un ordin al guvernului cerea învățătorilor maghiari să depue un examen de limba română. Examenul a fost depus în luna iulie. Cei cari n’au reușit au fost concediați și li s’au suprimat lefurile. Acum după ce au trăit jumătate de an în mizerie li s’a admis un nou examen și să li se plătească salariile pe tot timul cât au fost concediați. De la Consiliul de Război a CLUJ. 30.__Consiliul de război din Cluj a judecat pe locotenentul Pometrescu din Oradea Mare care împreună cu trei plutonieri a sustras dela depozitul de munițiuni a garnizoanei cantități mari de munițiuni pe cari le-a vândut în oraș Locotenentul Pometrescu a fost condamnat la 6 luni închisoare și destituirea din armată. Unul din plutonieri Hodișan ia 5 ani muncă silnică iar ceilalți la câte 2 luni închisoare. Tot 4 au făcut recurs.