Presa, februarie 1924 (Anul 2, nr. 287-310)

1924-02-01 / nr. 287

Anul II No. 287 ZElk­. PRESEI SEVERBOCUl JIMBOLIA Directori: CONST. MELLE, E. D. FAGURE­­ TELEFON , Direcția 58/73 și 6875. — Redacția 58/74. —Administrația 10/60I REDACȚIA Șl ADMINISTRAȚIA> BUCUREȘTI, STR. SĂRINDAR 12 S’A DESCHIS MARELE MAGAZIN AU BOHHEUR DEJ DANES STRADA LIPSCANI No. 24 bis asortat cu ultimile creați­uni pariziene in mătăsuri, lenajuri, catifele, etc. Mari vagoane de pânzării, articole de mobile, încălțăminte, etc. Preturi exceptional de reduse si absolut fixe 08——»­­» V Un împrumut român în Italia? Paris, 30. (Radar). — Agenția Havas semnalea­ză știrea dată de „Chica­­go Tribune“ după care Italia ar consimți un îm­prumut de ICO milioane lire României. Eșuarea proiectelor de greva de la căile ferate germane Berlin, 30. (Rador). — încercă­rile comuniștilor de­ a provoca grevă la căile ferate din Germania­­ au eșuat. Numai 50 la sută din mem­brii sindicatului de cale ferată au luat parte la votarea referitoare la declararea grevei Dintre aceștia numai o treime s’a declarat pentru grevă. După cum se știe, Suveranii noștri au proectat o călătorie la Londra. Cercurile oficiale, spun mai mult decât că este nu călătorie cu caracter oficial, dar o fără să aibă de scop treiarea de alianțe sau alte combinatiuni externe. Cercurile diplomatice, în mod particular ne spun însă că ele a­­tribue acestei călătorii o impor­tantă deosebită. In adevăr, este prima călăto­rie oficială a Suveranilor înco­ronați ca Suverani ai României­ Mari. Se atribue de asemeni o anu­mită semnificație, faptului că această primă călătorie nu se va produce în Franța, ci în Anglia, și cu această ocazie se emite cre­dința că ea se datorește dorinței Angliei de a ne face să ne apro­piem de orbita politicei sale. dată fiind chestiunea antagonismului franco-englez în Orient, cele ce se spun în cercurile diplomatice pot avea o bază de realitate. In acest caz, fată de apropie­rea Franței de statele slave din Mica Ententă, Anglia ar încerca să compenseze aceasta apropiin­­du-și România. Astfel, într’un caz eventual, Mica Ententă n’ar mai trece ca un bloc numai de partea Franței. CHESTIUNEA ÎMPRUMUTULUI Suntem datori însă să atragem atenția că poate fi aci vorba de un zvon care ar avea de scop să sugereze posibilitatea nașterei u­­nei diversități de opinii in sânul Micei Entente, ceiace ar fi tenden­țios și nu ar corespunde reali­­tății deoarece în Mica Ententă există, cel puțin deocamdată, un acord perfect. Totuși, chiar renunțarea la împrumutul francez este buită unor indicii că Anglia at­i­ai avea interesul și dorința să ne sprijine în condițiuni mai favo­rabile. AL­B­­ ORELE 5 DIMINEAȚA CALATORI­A SUVERANILOR LA LONDRA Ce spun cercurile diplomatice.»­­Renunțarea la împrumutul francez. 350 milioane pentru întreținerea refugiaților vrangheliști a costat peste 15 milioane La Senat a fost depus un proect de lege cu următoarea expunere de motive : „încasările provizorii rezultate din­­ executarea bugetului pe exercițiul 1023, pe timp­ui dela 1 Aprilie 1323 până la 33 Noembri­e 1323, adică pe o perioadă numai de opt luni, au fost de lei 14.032.000.000, pe când totalul prevederilor de cheltueli pe aceste opt luni ar fi de 13.6S4.623.200 lei, 48 bani, fiind astăzi la finele Iu­tei Decembrie, adică la sfârșitul anu­lui bugetar 1323 și ținând seamă de încasările crescând din acest an și de acelea ce se face în perioada com­plimentară de șase luni a acestui e­­xercițiu, putem cu siguranță preve­­defi un excedent la Unele exercițiu­lui 1923. „Cum bugetul 1023 a trebuit să fi făcut în limitele veniturilor ce se pu­teau prevede în mod prudent atunci când el a fost întocmit, cerem, pen­tru a acoperi unele cheltueli nepre­văzute în momentul încheierii bu­stului, să ne autorizați în mod an­ticipat să acoperim aceste cheltueli din plusul de încasări realizat pâ­nă acum. „Astfel , direcțiunea generală a C. F R. din cauza sporirii numărului locomotivelor de la 1.750, câta au fost la 1 Aprilie 1923, la 1.303, adică cu 159 locomotive in plus, precum și din cau­za scumpirii mereu crescând a combustibilului necesar încălzitului locomotivelor, pompelor, atelierelor, remizelor, etc., are absolută nevoie pentru plata acestui combustibil de o sumă de lei 350.QGQ.GC3. „In afară­ de această, urm­ează să dăm o acoperire legală cheltuelilor făcute de ministerul de războiu cu întreținerea­­­ refugiaților ruși (vran­­gh­eliști) în diferite lagăre, în urma convențiu­nii stabilită cu guvernul francez, cari cheltueli se ridică, la suma de lei T3.0­10.880, bani 55, cu care sumă se lichidează acest cont care trebuie să ne fie rambursat de guvernul­ francez, precum și sumei de lei 2.193.670, bani 62, ce acelaș minister datorează Centralei coopera­tivelor de producție și consum din predările de cereale ce a făcut ar­­­matei în 1921—1922, ceeace face un total de 15.234­ 551 lei, 17 bani, pen­tru care cerem deschiderea acestor credite extraordinare din prisosul de Încasări al­ anului 1923 și pe care o lge specială le va ratifica. Conform art. 116 din legea asupra contabilității publice, cheltuelile din aceste credite extraordinare se vor trece în contul special al prisosului de încasări în anii în cari se va face plata“P Condamnarea unui asasin TG. MUREȘ. 30. — In iarna tre­cută măcelarul David Cohn venea cu căruța spre oraș însoțit de Iosif Mitte­lman. Pe drum Cohn a fost omorât și jefuit de o importantă sumă de ba­ni, în împrejurări misterioase. Ajungând în oraș Mi­te­lman povestit cum în apropierea unui­a crâng o bandă de bandiți l-a îm­presurat omorând pe Cohn. El a scăpat numai grație fugei Dovedindu- se că Mitelman n’ar fi strein de crimă, ba chiar el ar fi asasinul, s’a deschis acțiune pe­nală contra lui. Procesul s’a judecat ori. Mitel­man a fost condamnat la 14 ani în­chisoare. Condamnatul a negat până la urmă asasinatul ce i se impută. Romim­unni,profesor la Universitatea din­­ Iași Iași, 30. — Senatul universitar de acont cu consiliul facultății de medici i t- a recomandat pe d. dr. Gălășescu de la universitatea din Cluj ca profesor titular pe baza arh 81 la catedra de anatomie de pe lângă universitatea din Iași ră­masă vacantă prin moartea pro­fesorului Negel. Ciocnirea din stația Chișinău CLUJ. 30. •— Trenul personal dintre Arad și­ Oradia­ Mare s’a ciocnit în stația Chișineu cu gar­nitura unui tren de marfă. Locomotiva trenului personal a fost sfărâmată. Sunt câțiva răniți. Organele c. f. r. au deschis o anchetă- 6 PAGINI — 2 LO Guvernul laburist și aplanarea grave­ Londra, 30. După o săptămână de munca încordată in studierea proble­melor guvernului, d. Ramsay Mac­­­donald a părăsit azi Londra pentru a se duce în călătorie particulară la Edinburg de unde se va reîntoarce joi. Se crede că până mâine tot servi­ciul căilor ferate va reîncepe să funcționeze normal. D. Macdonald a trimis o telegramă dn mulțumire co­mitetului mediator trimis de trade­­unioniști, care prin sforțările depu­se a contribuit foarte mult la apla­narea diferendului. D. Bromley, secre­tarul Uniunei greviștilor, exprimân­­duși satisfacția pentru înțelegerea realizată a declarat: „Faptul că un guvern labourist se găsea la putere, aceasta pentru întâia dată în istoria țărei noastre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei“. * Londra 30. — Trenurile circulă astăzi pe toate liniile iar mecani­cii de locomotive care au fost în grevă s-au reîntors la datoria lor în urma aranjamentului înfăptuit ori de dimineață. Macdonald la Edinburg Londra 36.­­ Salutat la stațiu­nea Edinburg de către partizanii săi, cari veniseră să-l salute Mac­donald a declarat: „Guvernul are în fața sa o grea însărcinare, spe­ră însă că poporul va fi răbdător. Roma­ nu a fost clădită Intr’o zi și Europa nu poate fi reorganiza­tă în grabă. Zi cu zi vom căuta să facem cu răbdare ce ne va sta în putință pentru ca țara să aibă încredere în guvernul laburist. Nădăjduesc că încrederea care ni s‘a manifestat îndată după veni­rea noastră la cârmă, va dăinui luni sau ani întregi, după cum vom rămâne în guvern. Am auzit că valorile de stat s‘au urcat. Când am intrat în guvern ni s’a spus că Anglia merge spre perre!“, Vizita cancelarului Seipel la București Viena, 30. (Rador).­­ Cance­larul Seipel și ministrul de ex­terne Gruenberger vor pleca spre București la orele 9 și jumătate, fiind însoțiți de șefii de secțiune Poter și Schueler din ministerul de externe și de ministrul pleni­potențiar­­­unitar. Un nou „putch“ în Bavaria? MUENCHEN.—.Bayerische Ku­rier“ anunță că la o întrunire ți­nută de organizația „Blucher­­bund“ președintele Schafer a­ de­clarat că încă înainte de procesul contra lui Ludendorff și Hitler, se va produce un nou ,,putsch“, în fe­lul celui din 8 Noembrie trecut. „Dar de data asta, a spus el, vom proceda cu forța cea mai brutală, vom tăia toate firele, vom ocupa toate mijloacele de comunicație și vom închide orașele. Poporul ger­man este prost, fel are nevoie de bâtă‘‘. Pregătirea viitorilor ofi­țeri la Anglia Londra, 30. — S’a propus ca pe viitor ofițerii din armată să poată fi luați din toate clasele­­ societății. Aceasta este concluzia pusă de comitetul însărcinat de fos­tul guvern să facă un raport asu­pra educației și instrucției ofițe­rilor. Comitetul a recomandat că în­vățământul ce se predă în Univer­sități elevilor școlilor secundare de stat să aibă loc și la Academia militară regală și la liceul mili­tar regal. Programul educativ a­­plicat în școlile secundare ce stau la dispoziția copiilor din părinți dintr-o clasă socială relativ mo­destă, fiind în prezent mai com­­­­plet decât ori și când altădată, iar barierile sociale și intelectua­le găsindu-se din zi în zi mai re­duse, comitetul a luat hotărârile mai sus arătate, și ca­re fără în­doială că vor fi studiate cu amă­­nunțire și de noul guvern labou­rist." I ' Noul guvern­­ egiptean . Egipt, 30. — Noul cabinet prinde 10 miniștri dintre cari nu­au mai făcut parte din guvern. 5 Zaglul Pașa la președinția Consi­liului și ministerul de interne. Fachry Pacha, ministrul Egip­tului la Paris, într-un interview acordat agenției Hawas arată că încrederea acordată de Rege și de întreaga națiune egipteană lui Za­glul Pașa, îi conferă un prestigiu și o autoritate excepțională. 8gwmnfw»wt««>»%0% i­ii—­w­ wtwt' împrumutul român din Franța Paris, 30 ^ (Rador).­­ Havas anunță că cercuri­le diplomatice franceze confirmă că guvernul ro­mân a renunțat la împru­mutul din Franța din cau­za urgenței cheltuelilor proectate și că guvernul român a căutat și a găsit un concurs financiar fără­ de Franța. Relațiile din­tre Franța și România ră­mân cordiale, cum a re­petat d- Antonescu ori guvernului francez. O nouă oblipsie pentru călători - D-­e casier, mai pleacă vre-un tren azi! — Pleacă dar treba ue s’aduce lî cărbuni pentru locomotvă, de-acasă I Pactul italo-sârb Comentariile presei ceho­slovace Praga 30. — Ziarul „Narodni Listy“ dă cea mai mare importan­ță pactului din Roma, atât în ce privește politica Adriaticei cât și politica balcanică, precum și si­tuația generală din Europa. Acest pact­ garantează Adriaticei de aci înainte, pacea atât de mult dorită. Italia nu modifică întru nimic ra­porturile sale de prietenie cu Un­garia, renunțând de altă parte la politica care vede în Ungaria și Austria un echilibru împotriva Micei înțelegeri. Convențiunea pri­vitoare la o înțelegere, la caz de complicațiuni eventuale în Alba­nia sau în Macedonia grecească, ușurează colaborarea pacifică a statului balcanic, celui mai forte, cu marea putere vecină. Semnătu­rile concomitente ale pactului din Roma și ale pactului franco-ceho­­slovac sunt efectul unei întâm­plări, totuși ambele convențiuni sunt destinate să salvgardeze tra­tatele de pace, care sunt temelia­l­e nouei ordine în Europa. S-ar putea spune că Italia pri­vește pactul din Roma drept mij­loc de a deschide o cale a influenței italiene, în sfera Micei Ințele­­­­geri, însă factorul care primează 1 tot, este obligațiunea luată de ce­­­­le două guverne de a nu admite­­ schimbări în noua Europă centra­lă, ceea ce constitue de asemenea , o garanție serioasă, pentru un vii­tor mai bun și mai liniștit „Prager Presse“ reproduce de­clarația ziarului „Zahranieni Po­litica“ organ oficial al ministeru­­­­lui afacerilor străine, spunând că­­ pactul din Roma, nu numai că pu­ne capăt situației provizorie din Fiume, dar inaugurează în acelaș timp o nouă politică italo-iugosla­vă, scăpată de grija comună în ce privește Fiume, putându-se con­sacra­ unor însărcinări mai utile. Pactul din Roma se întemeiază pe directivele care determină statu­tul politic actual al Europei Cen­trale cimentând în acelaș timp si­tuația națiunilor dezrobite. In a­­cest mod se pot prepara înțele­geri pentru o muncă rodnică, pa­cifică, după cum o cere Și Societa­tea Națiunilor. Un comisar general pentru controlarea finanțelor ungare Londra, 30. (Rador). — „Daily Telegraph“ anunța ca William Har­ding de la Federal Rezerve din Washington va fi numit comisar general al Societății Națiunilor pentru controlul finanțelor ungare în legătură cu împrumutul ungar. O stațiune de transmi­siune la Vatican ROMA, .30. (Rador).­­ Ziarele anunță că Papa a aprobat instala­rea unei stațiuni speciale de trans­misiune la Vatican, pentru a putea transmite direct, pe cale radiogra­­fică serviciile divine și binecuvân­tările înaltului. Scaun* Vineri 1 Febru­arie 1924 Relațiile anglo-franceze Schimb de scrisori intre Macdonald și Poincaré Londra, 30 (Rador). — »Daily Telegraph“ anun­ță că d. Macdonald a a­­dresat o scrisoare perso­nală d-lui Poincaré în ca­re relevă că sinceritatea perfectă a relațiunilor dintre Franța și Anglia nu a încetat să fie tot așa de amicală ca înainte. D. Macdonald asigură pe d. Poincaré că este gata a începe negocierile pentru a ajunge la un aranja­ment definitiv complect și precis. Primul minis­tru englez își exprimă spe­ranța că Franța va mani­festa același spirit împă­ciuitor cu care Anglia este dispusă a discuta toa­te chestiunile importante. „Daily Telegraph“ afir­­mă că d. Poincaré a răs­puns printr’o scrisoare foarte amicală, ce face di loc la credința că chestiu­nile delicate care așteap­­tă soluționarea lor vor putea fi discutate într’o atmosferă prielnică. Zia­rul englez trage conclu­zia că scrisoarea lui Mac­donald înseamnă începu­tul negocierilor directe dintre Franța și Anglia. Etatizarea­ școlilor din Ardeal și Banat ORADEA MARE, 30. _ Se a­­nunță că în întreg județul Bihor s’a lucrat la etatizarea șc­oalelor confesionale gr­eco-orientale și gre­co-catolice, gfea că dela 1 Februa­rie profesorii acestor școli vor de­veni funcționari ai statului afară de seminarul greco-catolic. Preoții catolici nu mai au nici un dlrept să se plângă de­oarece măsura este generală. Episcopul greco-catolic Frențiu a plecat la București ca să protes­teze contra acestei măsuri. Măcelarii di­n Cluj in grevă De două zile nu se mai găsește carne în Cluj de­oarece măcelarii au făcut grevă nevoind să admită prețurile maximale. D. prefect Mureșanu a convocat azi pe măcelari la el și i-a am­enin­tat cu luarea brevetelor în căzu când nu vor aproviziona orașil cu carne. S’a anunțat prefectura că o aso­ciație de 12 măcelari au acceptat să vândă carnea cu prețurile fixate de autorități. lin mare faliment la Cluj Cluj, 30. — După cum am anun­țat, firma Eleonora Szilagyi, mare fabrică d­e sport din Cluj, a cerut concordatul. Pasivul e de 20 de milioane, activul de 8 milioane. Majoritatea datoriilor sunt la Banca Generală a Tarei Române­ști O croitoreasă dispare cu hrănire clienților ei Petroșani. 30. — Sara Gertner s-a stabilit în Petroșani acum câtva timp și a deschis un elegant atelier de croitorie. Imediat a fost primită în cele mai bune Case. In timpul ernei primise numeroase haine de blană să le pre­facă. Acum câteva zile însă a dispărut din oraș luând cu dânsa toate aces­te blanuri. Partea nostimă este că împrumutase deja prietenele ei câte­va cuiere în care și-a împachetat marfa. Dintre lucrurile furate o singură blană a d-nei Jungen valorează pes­te 80.000 lei. Prefectura a anunțat imediat semnalmentele excroacei. Un medic dentist improvizându-se detectiv i s’a părut că o recunoaște în persoana uneia din călătoarele trenului­ expres în gara Beiuș, cu ajutorul poliției a arestat-o și tri­mis-o la Petroșani. Aci s’a dovedit că era o greșeală. I au cerut scuze celei arestate și cercetările au continuat. Ori adevărata hoață a fost prinsă la Cernăuți. Ea a recunoscut furtul. Contrabandiști și falsificatori de leml condamnat Oradea Mare 30. — La Curtea de apel s-a judecat azi procesul fașificatorilor Gheorghe Brasnic, Ela Barta și Iosef Farcaș cari 1» Seghedin au falsificat un mare număr de hârtii de bancă a 500 lei și le-au adus în țară. Contrabanda a fost descoperită. In August trecut tribunalul con­damnase pe primul la 4 ani, al II-lea 6 și al Ill-lea 5 ani închi­soare. Curtea de apel a confirmat sen­tința primilor doi și a micșorat pedeapsa lui Farcaș la 2 ani ju­mătate. Condamnații au făcut recurs. Isprava unor săteni Cluj 80. — Sătenii din Repricioa­ra și Dumitra Mare două comune din jud. Bistrița Năsăud erau in­­tr-o veche luptă pentru un loc de pășune. înainte de reforma agrară să­tenii din Repricioara au trimis o delegație la Dumitra Mare ca să tranșeze chestiunea în litigiu pe cale pașnică. Un grup de vre-o 50 săteni din Dumitra au prins pe deputați, i-au legat, i-au bătut și dus înain­tea prefectului. Justitia a intervenit și Alexan­dru Sener, împreună cu alți 7 să­teni au fost amendați cu câte 7009 lei fie­care. Procurorul a făcut apel împotri­va acestei sentințe și apelul s-a­ judecat azi. Pedeapsa lui Lener a fost mărită cu o lună închisoare, pentru ceilalți a rămas tot pe ileaț sa veche. Se plătesc lefurile în­­vățatorilor maghiari Cluj. 30. — Un ordin al guver­nului cerea învățătorilor maghiari să depue un examen de limba ro­mână. Examenul a fost depus în luna iulie. Cei cari n’au reușit au fost concediați și li s’au suprimat lefurile. Acum după ce au trăit jumătate de an în mizerie li s’a admis un nou examen și să li se plătească salariile pe tot timul cât au fost concediați. De la Consiliul de Război a CLUJ. 30.__Consiliul de război din Cluj a judecat pe locotenentul Pometrescu din Oradea Mare care împreună cu trei plutonieri a sus­tras dela depozitul de munițiuni a garnizoanei cantități mari de mu­­­nițiuni pe cari le-a vândut în oraș Locotenentul Pometrescu a fost condamnat la 6 luni închisoare și destituirea din armată. Unul din plutonieri Hodișan ia 5 ani muncă silnică iar ceilalți la câte 2 luni închisoare. Tot­ 4 au făcut recurs.

Next